Page 3 - Bunul_Econom_1901_01
P. 3

Nr.  1                                       '      B U N U L  E C O N O M                                            Pag.  3


         ţeste,  dacă  vom  alerga  la  vre-o  bancă   nice,  întrebuinţând  si.  ei  zilele  şi  nop­  plugarilor  străduinţa  de  a  eşi  din  sta­
         pentru  a  ne  împrumuta  de  acolo  cu     ţile  de  iarnă  pentru  lucruri  aevea  fo­  rea  apăsătoare  de  azi,  prin  întrebuin­
         banii  de  lipsă  pentru  cărămidă,  cement,   lositoare.                              ţarea  mai    înţeleaptă  a  timpului  de
         zidari  şi  lucrători...                         După  stîrşirea  lucrurilor  de  peste   iarnă.
              Cum  are  deci  se  purceadă  plu-     zi,  şi  după-ce  sara  a  dat  ajutor  copiilor   Căci  de  ce  dă  poporul  nostru  aşa
         gariul  mai  sărac,  dacă  vrea  şi  el  să-’şi   la  învăţătură,  mai  cetind  şi  el  însuşi   de  încet  înainte  în  ale  averii?
                                                                                                      P e n t r u - c ă  el  c e  a d u n ă  v a r a
         păstreze  mai  după  carte  grămada  de     câte  ceva  pentru  hrana  sufletului,  plu­
                                                                                                 l uc r ând,  m ă n â n c ă  i a r n a  ş e z â n d
         gunoiu,  pentru  a-şi  mări  prin  această   garul  harnic  se  va  gândi  la  trebuinţele
                                                                                                 Pe  când  de  ar  lucra  ceva  şi  iarna
         recolta  moşiei  sale?                      zilelor  de  vară,  şi  aproape  pe  toate
                                                                                                (cum  să  face  la  Saşi  şi  la  alte  popoare
               O  se  arăt  un  mijloc  foarte  simplu.  acelea  se  va  sili  se  le  pregătească  de
                                                                                                la  care  industriile  de  casă  sunt  tare
                                                     pe  acum,  cât  atunci  se  nu  stee  locu­
           (Va  urma.)           Constantin  Băi'a
                                                     lui  cu  lucrul,  pentru-că  nu  are  mai   străbătute  în  popor),  el  şi-ar  câştiga
                                                     una  mai  alta.   Acum  iarna  el  va  lucra   şi  iarna  cam  cât  mânca,  e a r ’  c â ş t i ­
           Ce ar trebui se facă plugarul             într’una  pentru  a-’şi  găti  toate  uneltele   gul  ma i  m a r e  al  veri i ,  ar  r ă m â ­
                                                     şi  lucrurile  trebuincioase  în  economia   n e a  c â ş t i g ,  şi  c â ş t i g u l  un e i  veri ,
                  — în  timpul  iernii ?             lui.   Şi  în  chipul  acesta  va  cruţa  o   cu  al  a l t e  i  veri ,  f a c e  c r e ş t e r e

                                                     parte  din  sumele  pe  cari  le  dă  pe   de   a v e r e  şi  cu  v r e m e a  b o g ă ţ i e
              Când  plouă  vara  mai  multe  zile,  lucruri,  ce  uşor  le-ar  putea  găti  însuşi   mare,   —   ceea-ce  dorim  şi  poporului
         dup’olaltă,  uneori  săptămâna  de  capăt,   acasa,  în  timpul  iernii.               nostru  se  ajungă  a  avea  şi  el  cât  mai
         cel  puţin  9  din  10  plugari  de-ai  noştri   Precum  femeia,  pe  lângă  celelalte,   repede!
         stau  ziulica  întreagă  necăjiţi  »că  nu   îşi  lucră  acum  iarna  cânepa  şi  lâna,
         pot  lucra  nimic «,  şi  de  fapt  nu  lucrează   îmbrăcând  cu  haine  frumoase  şi  trai­       H I  G  I E  N A
         nimic,  şi  pentru  ei  sunt  acelea  zile  de   nice  toată  casa,  tocmai  aşa  scvîrşească
         tot  perdute,  zile  de  pagubă.  Intr’un  sat   şi  plugarul  anumite  lucruri  de  meserie:        Cum  resuflăm.
         cu  300  de  lucrători  (şi  aţâţa  sunt  c e l   să-şi  facă  pentru  vară  furci  de  lemn,   Răsuflarea  e  un  lucru  de  căpe­
         p u ţ i n   în  fiecare  sat,  socotind  pe  stă­  greble,  lopeţi,  corfe,  coşniţe  de  stupi,
                                                                                                tenie  între  funcţiunile  (lucrările)  din
         pânul  casei  cu  un  fecior  ori  un  servi­  unele  părţi  de  ale  carului,,  s.  p.  o  inimă
                                                                                                trupul  nostru.   Celejalte  lucrări  pot  să
         tor  lângă  sine),  şi  socotind  ziua  numai   de  car,  o  leucă,  o  loitră,  o  rudă,  o
                                                                                                fie  încetate  câtva  timp  şi  noi  totuşi
         în  30  de  cruceri:  fiecare  zi  ploioasă,   osie  de  rotile,  scândurele  la  jug,  o
                                                                                                putem  se  trăim.   Insă  răsuflarea  mai
         in  care  oamenii  nu  pot  lucra,  este  o   troacă  de  porci,  ş.  a,  apoi  se  împle­  mult  de  3— 5  minute  nu  pbate  se  fie
         perdere  de  90  fi.  pe  satul  întreg,  ear1   tească  funii,  se  facă  perji  de  vite,  şi
                                                                                                oprită  de  tot  fără  că  să  încete  cu  ea
         de-o  ţinea  ploaia  10— 11  zile,  iacă  e   atâtea  altele.                          şi  viaţa.  Pentru  aceea  în  imbile  tuturor
         aci  miia  de  floreni  perdută,  din  câşti­    Acestea  îţi  dau  destul  de  lucru
                                                                                                popoarelor  a  trăi  şi  a  sufla  e  una  şi
         gul  ce-’l  aveau  prin  munca  ce  ar  fi   în  vremea  slobodă  a  iernii,  şi  munca   aceeaşi.        "
         desvoltat.   Şi  care  vară  e  în  care  se   aceasta  ţi-se  va  răsplăti  la  vară,  când   Pentru-ce  răsuflăm ?   Scopul  răsu­
         nu  fie  macar  10— 11  zile  de  ploi?     nu  vei  fi  silit  se  alergi  la  oraş  cu  bani   flării  este  de  a  pune  sângele  venos
              Dar’  ce  e  mai  trist  e,  că  prin  sa­  să-’ţi  cumperi  unelte,  cum,  spre  neca­  (cel  folosit,  negru)  în  atingere  cu  oxi­
         tele  noastre,  aceleaşi  braţe  lucrătoare,   zul  lor,  fac  aşa  de  mulţi  ţărani  de-ai   genul  aerului  în  plămâni,  deoare-Ce  el,
         care  vara  pe  vreme  de  ploaie  stau     noştri!                                    sângele  acela,  e  plin  de  materii  nutri-
         că  »nu  pot  lucra  nimica«,  s t au  şi        Dar’  mulţi  nu  şti u  se  facă  aceste   toare,  care  nutrement  însă  nu  poate  fi
         i a r n a  a p r o a p e  î n t r e a g ă  în  ne-  lucruri.   Atunci  se  ne  silim  a  scoate   folosit  în  corpul  nostru  fără  ca  să  fie
         1 c r a  r e,  tot  pentru  cuvântul  că  »nu   macar  pe  fiii  noştri  din  nenorocul  nos­  mestecat  cu  oxigen,  care  ajunge  în
          u
         pot«  lucra  nimic.   Din  nişte  cărat  de   tru,  punendu-’i  se  înveţe  ei  a  le  face.   plămâni  prin  răsuflare.     .
         gunoiu  pe  câmp  şi  din  îngrijirea  de   In  părţile  ţerii  unde  se  ţin  cursuri  de   Toate  fiinţele  vieţuitoare  răsuflă
         vite  încolo,  oamenii  noştri  nu  lucrează   i n d u s t r i a  a g r i c o l ă ,   plugarii  se  iee   având  lipsă  de  oxigenul  din  aer.  Ani­
         aproape  nimic  iarna,  şi  astă  nu  pen-   parte  în  număr  cât  mai  mare,  şi  cu   malele  mai  simple  răsuflă  prin  supra­
         tru-câ  »nu  pot«,  ci  pentru-că  nu  ştiu!  deosebire  să  t r i m i t ă  pe  f i i i  l o r  faţa  întreagă  a  corpului.

              Asupra  acestui  lucru  trebue  gân­   mai   v â r s t n i c i    se  înveţe  lucrurile   Insectele  (goangele)  au  un  număr
         dit  şi  resgândit,  căci  nemăsurată  de   bune  ce  să  propun  acolo   Cine  se  în­  mare  de  ţevi  mici  în  corpul  lor,  prin
         mare  e  paguba  ce  o  are  poporul  nos­  deletniceşte  de  tinăr  cu  vre-o  ocupa-   care  întră  aerul  şi  dă  oxigenul  "de
         tru  în  urma  zilelor  celor  multe  perdute   ţiune  (lucru),  care  să  o  poată  deprinde   lipsă.
         în  nelucrare  şi  în  vremea  iernii.      vara  în  zilele  ploioase  şi  în  timpul      La  peşti,  aerul  conţinut  în  apă
              Am  zis  eu  alt  prilej,  că  femeile   iernii,  negreşit  că  nu  se  va  da  îndărăt   vine  supt  în  gură  şi  lăsat  afară  între
         harnice  şi  pricepute  sunt  destul  de    dela  săvîrşireâ  ei  nici  mai  târziu.   bronchie  (urechi)  şi  acolo  dă  oxigen
         îmbulzite  cu  lucru  iarna.   Torsul,  ţesu­    Vrednici  de  laudă  sunt  deci  învă­  sângelui  care  circulează  în  ele.
         tul,  cusutul,  cârpitul,  spălatul,  curăţenia   ţătorii  cari,  pe  lângă  alte  învăţături,   Animalele  vertebrate  (cu.  spinare)
         casei,  îngrijirea  copiilor,  ş.  a.  nu  le  dă   deprind - pe  şcolari  şi  cu  anumite  lu­  cari  trăesc  în  aer,  toate  au  pentru  ră-
         răgaz  de  odichnă  în  mare  parte  nici   cruri  de  mână,  ca:  împletitul  corfelor   suflara  nişte  organe  anume.   Aceste
         chiar  noaptea.  Şi  mulţi  bărbaţi  ar  tre­  de  nuiele,  al  pălăriilor  de  paie,  ş.  a.   organe  stau  din  4   părţi:  din  laringe,
         bui  se  iee  pildă  dela  femeile  lor  har­  Şi  numai  spre  laudă  le  serveşte  şi  trocheă,  branchii  şi  plămâni.
   1   2   3   4   5   6   7   8