Page 1 - Bunul_Econom_1901_17
P. 1

Anul  II                               Orăştie, 2i  Aprilie  v.  (4  Maiu  n.)  igoi                               Nr.  17





       Bunul Econom








                   A B O N A M E N T E :                          O R G A N U L                            I N S E R T I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor;  (1  fl.)  !|   „Reuniunii  economice  în  Orăştie"   |,  se  socotesc  după  tarifă,  cu  preţuri  moderate
                Pentru  România  15  franci.     jl        Apune  in fiecare  Sâmbătă       II    Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.
                                                   au  rămas  în  us  la  grăniţeri  multe  in-  I  marea  lor  nu  poate  fi  nici  de-a  fi  con-
               Organisaţiuni economice            stituţiuni  şi  aşezăminte  vrednice  de  imi­ !  siderate  şi  tratate  de  scoale  comunale
                                                  tat,  de  cari  beneficiează  comunele  până  I  şi  nici  de  pure  confesionale,  ci  de  ceea
                           şi
                                                  în  ziua  de  astăzi:  cultura  întinsă  de   ce  au fo st  de la  originea  lor,  de  scoale
         scoale  profesionale*).
                                                  poame,  cari  aduc  un  frumos  venit  co­  centrale  si  de  specialitate,  după  di­
                                                  munelor  şi    particularilor,  irrigaţiunile   versele  trebuinţe  ale  localităţii,  ca  un
                          v,.-                    cele  frumoase,  cari  rivalisează  cu  cele   compliment  al  şcoalelor  poporale  confe-

            Erau  înainte  vreme  şcoalele  gră-   din  Lombard ia,  în  Bănat  cultura  du­ |  sionale,  pentru  a  da  băieţilor  trecuţi
       niţereşti  între  Români,  cari  după  ori­  zilor  şi  a  vermilor  de  mătase,  pe  care   prin  şcoalele  poporale  şi  la  o  verstă
       ginea  şi  caracterul  lor  erau  scoale  cu­  guvernul  ungar  în  urmă  a  desvoltat-o   ceva  mai  înaintată  instrucţia  de  specia­
       rat  profesionale,  cu  o  tendinţă  bine  de­  mai  departe,  prin  înfiinţarea  coconerii-   litate.  Şi  pentru  aceste  scopuri  ele  pot
       finită.  Nu  numai  că  tinerii  îşi  câştigau  lor  publice,  sortarea  gogoşilor  şi  vîn-  să  funcţioneze  foarte  bine  cu  unul  sau
       în  ele  cunoştinţe  de  limbi  străine  si  zarea  lor  cumulativă.                   doi  învăţători,  în  loc  de  trei  şi  patru
                       >
                                               >
                    >
       scrisoare  frumoasă,  pentru  a  deveni         De  atunci  şcoalele  grăniţereşti  s’au   actuali.  Ele  ar  merita  să  fie  reformate
       buni  sub-oficeri  de  manipulaţie,  dar’  şi   perfecţionat  mult  (?)  Azi  au  localuri   în  şcoale  profesionale,  chiar  dacă  din  2
       multe  alte  cestiuni  practice  privitoare   splendide  încăpătoare,  din  şcoale  „se­  sau  3  s’ar  face  una  singură  centrală,
       Iţi  agricultură  şi  necesităţile  vieţii  zil­  cundare"  şi  „triviale"  au  devenit  şcoli   cu  un  curs  de  unul  sau  doi  ani,  ceea-ce
       nice.,  Mulţi  bărbaţi  de  valoare  au  eşit   normale  cu  câte  3— 4  învăţători  (în­  nu  va  fi  tocmai  de  lipsă.
       din  aceste  şcoale,  cari  s’au  distins  pe   văţătoare);  au  învăţători  mai  bine  pre­  Tot  aşa  multe  din  şcoalele  cen­
       terenul  militar,  civil,  preoţesc  etc.,  nu   gătiţi,  cu  frumoase  cunoştinţe  pedago­  trale  vechi  s’ar  putea  modifica  în  ve­
       numai  între  grăniţeri,  ci  şi  între  negră-   gice  etc.  etc.                    derea  unor  anumite  specialităţi.
       niţeri.  Ba,  putem  susţinea  cu  drept  cu-
                                                       Şi  azi  şcoalele  grăniţerilor  trec  de   Dacă  fondurile,  din  care  se  susţine
       vent,  că  ele  nu  au  rămas  mult  înapoia
                                                  model  între  şcoalele  poporale, dar’  efec­  actualmente  şcoala  cutare  şi  cutare  de
       gimnasiilor  şi  colegiilor  de  pe  acele
                                                  tele  şi  influinţa  lor  sunt  departe  îna­  ex.  nu  ar  fi  suficiente  pentru  înzestra­
       timpuri,  întru  cât  aceste  din  urmă  erau
                                                  poia  celor  vechi.  Causa?  Azi  în  ele   rea  şi  dotarea  ei  din  nou  ca  şcoală
       accesibile  Românilor,  fiind-că  ele  erau
                                                  se  dă  băieţilor  si  fetitelor  o  cultură  si  profesională,  un  mic  concurs i-s’ar putea
                                                             5
                                                                   j
                                                                                          »
                                                                        >
       mai  acomodate  trebuinţelor  poporului
                                                  instrucţie  generală,  pe  când  în  cele   da  pentru  prima  instalare  şi  înzestrare
       nostru.
                                                  vechi  se  preda  o  cultură  mai  mult  de   pe  anii  dintâiu,  din'  partea  bisericilor
            Autorul  acestor  rînduri  îşi  aduce
                                                  specialitate  şi  în  vederea  scopurilor  şi   mai  bogate,  a  comunelor  limitrofe  şi  a
       cu  plăcere  aminte,  când  colegii  sei  de   trebuinţelor  anumite  şi  nemijlocite  ale   Băncilor  şi  Reuniunilor  de  credit  şi
      şcoală,  elevii  clasei  a  2-a  şi  a  3-a  din   poporului.  Şi  apoi  elevii  lor  erau  într’o   economii  din  venitele  lor  anuale,  a  că­
      şcoala  trivială,  scriau  şi  copiau  memo­  etate,  unde  pricepeau  mai  bine  rostul   ror  interese  va  avea  să  le  promoveze
       rii  şi  petiţii  cătră  guvernatorul  ţării,   şi  rolul  doctrinei,  ce  li-se  preda,  la   şcoala  direct  si inderect.  Fiecare  scoală
                                                                                                                                )
                                                                                              )
                                                                                                           >
                                                                                                                                     -
       cătră  ministere  şi  diferite  autorităţi  ci­  etatea  de  17—-18—-20  de  ani,  pe  când   după  înfiinţarea  ei  ar  căuta  să '  atragă
      vile  şi  militare,  pe  cari  azi  nu  este  în   azi  ele  au  şcolari  sub  10— 12  ani.   la  sine  şi  să  influinţeze  pe  de-o  parte
      stare  se  le  facă  un  elev  de  liceu  din   Apoi  în  multe  sate  mai  bine  populate   producţiunea  locală,  ear’  pe  de  altă
      cursul  superior.  Ba  chiar  moşul  şi  stră­  s’au  înfiinţat şcoli  normale  cu  câte  3— 4   parte  ea  ar  fi  un  mijlocitor  între  pro­
      moşul  dînsului  învăţase,  tot-  la  şcoala   învăţători,  chiar  în  nemijlocita  apropiere,   ducător  şi  consumător.   Negustorul  şi
      grăniţerească,  limba  germână  pe  care    cu  mai  bune  puteri  didactice,  încât  ele   consumătorul  strein  s’ar  adresa  direct
      o  poseda  perfect.  Şi  aceste  şcoale  se
                                                  une-ori   eclipsează   cu   totul   vechile   cătră  şcoală,  în  loc  de-a  urni  persoane
      numeau  pe  atunci  secundare  şi  triviale   scoale  centrale.                        puţin  Cunoscute  prin  comune  îndepăr­
      (cu  2  şi  3  clase)  şi  aveau  numai  câte   j                                      tate  şi  lor  necunoscute.  Şi  şcoala  fiind
                                                       Nu  vom  atinge  aici  cestiunea  pro­
      un  singur  învăţător  ori  câte  doi,  şi  to­
                                                  prietăţii  şi  facultăţii  de  dispunere  asu­  mai  bine  în  curent  cu  cerinţele  şi  miş­
      tuşi  resultatele  erau  atât  de  mari,  in-
                                                  pra  şcoalelor  grăniţereşti  actuale,  pe   cările  comerciului  şi  ale  consumatorului,
      fluinţa  lor  hotărîtoare  şi  se  resimţia
                                                  cari  sunt  chemaţi  alţii  să  le  resolve,   va  putea  mai  uşor  influinţa  produc-
      peste  2— 3 scaune  (districte).  De  atunci,
                                                  dar’  vom  atinge  încât-va  organisarea   tiunea.
                                                                                             >
      cu  concursul  lor  mijlocit  şi  nemijlocit,
                                                  lor  eventuală,  ca  se-’şi  poată  ajunge      N’avem  să  înşirăm  aici,  că  ce  fel
                                                  mai  bine  scopul.                         de  şcoale  profesionale  ar  fi  mai  de
           *)  A  se  vedea  „Bun.  Econ.“  Nrii.  13,  14,  15
                                                       Noi  credem,  că  menirea  şi  che-   lipsă  şi  mai  întâiu  de  înfiinţat,  şi  unde:
      şi  16  din  1901.
   1   2   3   4   5   6