Page 1 - Bunul_Econom_1901_22
P. 1

Anul  II.                              Orăştie,  26  Maiu  v.  (8  Iunie  n.)  1901.                               Nr.  22















                                                                   O R G A N U L
                    A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R Ţ I U N I :
                                                     ,,Reuniunii  economice  în  Orăştie"      se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                 Pentru  R o m â n i a   15  franci.        A p a re  în  fieca re  Sâm bătă       Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
                                                   com itetul  Reuniunii:  Daniil  David,  Ni-   Ioan  Mihu,  care  cu  zel  şi  iubire  a  pro­
         I-a adunare generală                      colau  Vlad,  Nicolau  Andreiu,  Ioan  Fle-   pus  în  şedinţele  comitetului  toate  între­
                            a  .                   şeriu,  Iosif  Indrieş,  Dumitru  Rob,  Irimie   prinderile  mai  însemnate  ale  Reuniunii.
        „Reuniunii  Economice  din  Orăştie“.      Boca,  economul  Const.  Baicu,  cassarul   Ajutoraţi  de  comitetul  Reuniunii  şi  bine
                                                   prov.  Valeriu  Orbonaş  şi secretarul Ioan   îndemnaţi  de însufleţirea membrilor Reu­
                                                   Moţa;  ear’  ca  oaspeţi dela Orăştie d-nele   niunii,  nu  mai  puţin  încuragiaţi  şi  de
             Luni,  a  doua  zi  de  Rusalii  (3  Iun;   Antonia  Branga  şi  Maria  Moţa,  apoi  însemnatul  sprijin,  ce  i-a  dat  Reuniunii
        n.,)  s’a  ţinut  întâia  adunare  generală   d-nii  Iosif  Orbonaş,  Ioan  Branga,  Ioan  institutul  de  credit  »Ardeleana«,  deşi
        ordinară,  a  «Reuniunii  Economice  ro­   I.  Vulcu,  Nicolau  Trit,  luliu  Florea  şi  am  trebuit  se  ne  luptăm  cu  greutăţile
        mâne  din  Orăstie«,  în  fruntaşa  comună   Nic.  Tănase;  din  Căstău  dl  înv.  G.   începutului,  totuşi  putem  da  mulţumită
        Romos.    Atât  conducătorii  poporului    Daniil,  primarul  Dănilese  etc.;  din  Si-   cerului,  că  Reuniunea  noastră  s’a  des-
        nostru  din  Romos,  cât  şi  poporul  însuşi,   bisel  dl  Vas.  Stefănescu ;  din  Vaidei  dl   voltat  normal  şi  şi-a  făcut  cursul  do­
        s’au  achitat  în  chip  deplin  onorific pen­  preot  Z.  Tilicea,  înv.  V.  Basarabă;  N.   rit,  ear’  de  ţintă  s’a  apropiat  în  chip
        tru  dânşii,  faţă  de  această  adunare.  Co­  Tilicea  înv.  în  Pişchinţ;  din  RomOşel   mulţumitor  în  asemănare  cu timpul scurt
        mitetul  Reuniunii  şi  oaspeţii  dela  Orăş­  dl  notar  P.  Truca,  dl  preot  N.  Roriian,   dela  întemeierea  ei. }
        tie,  duşi  pe  5  trăsuri,  au  fost  întîmpi-   dl  înv.  Dubleş,  dl  Dubleş  sen.  şi  alţi   Nu  mă  extind  mai  departe  în ceea-
        naţi  la  împreunarea  drumului  Romosu-  fruntaşi,  ear’  din  Romosul  însuşi  toată   ce  se  ţine  de  partea  istorică  a  Reuniu­
        lui  cu  drumul  de  ţară  (halta căii  ferate),   inteliginţa:  dl  notar  Dubleş,  care  deşi   nii  noastre,  căci  prilegiu  veţi  avea  a
        de  o  voinică  ceată  de  12  tineri  călă­  bolnav  a  venit  şi  şi-a  arătat  tot  inte­  auzi  aceste  date  din  raportul  d-lui  se­
        reţi,  frumos  costumaţi  şi  împodobiţi  eu   resul  pentru  cei  sosjţi  şi  pentru  adu­  cretar  al  Reuniunii,  şi  atunci  mai  te­
       eşarpe,  conduşi  de  însufleţitul  tinăr stu­  nare,  împreună  cu  ştim.  doamnă,  dl   meinic  vă  veţi  putea  face  judecată des­
        dent  Drăgan,  care  a  salutat  comitetul   capelan  V.  Basaraba  cu  d-na,  dl  preot   pre  însemnătatea  Reuniunii noastre.  Era
        Reuniunii  în  câteva  cuvinte  înflăcărate.   gr.-cat.  I.  Văidean  cu  d-na,  d-nii  învă­  înfiinţarea  ei,  după  părerea multor  frun­
       Ploaia  ce-a  început  se  cadă  în  stropi   ţători  I.  Fleşeriu,  I.'Safta, Vas. Basarabă,   taşi  ai  noştri,  un  lucru  atât  de  necesar
       mari,  ne-a  făcut  se  pornim  grăbiţi  spre   primarul  şi  toţi  fruntaşii  comunei  şi  nu-   pentru  economii  noştri,  ca  şi  pânea  de
       comună  cu  voinicii  călăreţi  în  frunte,   măros  popor.                            toate  zilele:  căci  dacă este  vre-un popor
       cari  goniau  duşi  de  caii  lor  iuţi,  şi  fă­  Dl  Daniil  D avid ,  membru  în  co­  agricultor  rămas  înapoi  în  purtarea  tu­
       cuţi  şi  mai  iuţi  de  picurii mari de ploae   mitetul  Reuniunii  şi  delegat  de  comitet  turor  ramilor  de  economie,  apoi desigur
       ce  veneau  isbiţi  de  vânt asupra noastră,   pentru  a  conduce  adunarea,  a  deschis   economii  noştri  sunt  printre  cei  dintâiu
       par’că  ar  fi  fost  un  sămănâtor  de  sus,   adunarea  cu  următorul  cuvânt:       între  aceştia.   La  noi  şi  numai  la  noi
       care  acum  sămăna  acest  hotar,  şi sver-         Onorată  adunare  generală !       mai  vedem  plugurile  de  lemn;  la  noi
       lea  cu  mâna  tare  grăunţele  peste  el,                                             şi  earăşi  la  noi  sămenăturile  cu  mâna
                                                        In  absenţa  d-lui  preşedinte  şi  a
       în  loc  de  grâu,  bobi  de  apă.   Nimeni   vicepreşedintelui,  fiind  eu  împărtăşit  de   din  sac,  date  după  cum  vrea  vântul să
       însă  nu  s’a  supărat  pe  semănătorul  de   onorul  de  a  conduce  prima  adunare ge­  le  împrăştie;  noi  suntem  cari  ne temem
       sus,  nici  chiar  călăreţii  cari,  numai  în   nerală  a  Reuniunii  noastre  economice,   mai  mult  de  comasaţiă,  ear’  dacă  cu
       cămăşuţele  lor  albe,  au  fost  udaţi  pân’   daţi-mi voe, ca deschizând şedinţa aceasta,   forţa  ni-s’a  introdus,  eară  numai  noi
       la  piele,  pentru-că  se  simţea  şi aici lipsa                                       nu  ne  putem  mira  de  ajuns,  de  uşură­
                                                   să  vă  salut  cu  salutare  frăţească  şi  în
       ploaei  pentru  roada  ţarinelor,  şi  toţi  ne                                        tatea  şi  rentabilitatea  lucrului  de  câmp!
                                                   numele  comitetului  Reuniunii  noastre,
       bucuram  că  o  trimite  D-zeu.                                                        Vii  fără  rândueală,  de-ţi  pare  că  ai  să-
                                                   să  vă  mulţumesc  pentru-că  aţi  dat  as­
            Ajunşi  în  comună,  ne-am  adunat                                                mănăt  cucuruz  în  locul  acela, earăşi nu­
                                                   cultare  convocării  noastre,  presentându-
       cu  toţii  la  şcoală,  dar’  când  ne-am  vă­                                         mai  la  noi  se  mai  pot  vedea;  noi  nu
                                                   vă  în  un  număr  aşa  frumos.
       zut  aşa  numeroşi,  dela  Orăştie  vre-o  15    Este  prima  adunare  generală  adu­  le  putem  face  ca alţii, pare-că spre acest
       persoane,  apoi  şi  mai  mulţi  inteligenţi  şi   narea  aceasta  a  Reuniunii  noastre,  ce­  scop  ne-ar  trebui  timpul  din  întreagă
       ţărani  din  satele  vecine  şî  mulţimea  de   lei  tinere  în  zile,  însă  mai  bogată  în re-  viaţa  nastră  şi  toată  averea  de  care
       popor  din  Joc,  —  am  văzut  că  e peste  sultâtele  obţinute  în  intervalul  scurt  ăl   dispunem;  stropirea  viilor  contra  pere-
       putinţă  să  ţinem  adunarea  în  şcoală,  şi   existenţei  sale.   Ear’  fiind  vorbă  de re­  nosporei,  cine  o  batjocorea  mai  tare ca
       am  plecat  spre  biserică.  In  biserica   zultatele  obţinute  până  aici,  trebue  se  ţăranii  noştri,  ba  sunt  destui,  cari  şi as­
       gr.-or.  s’a  început  apoi  la  orele  2 1/2   scot  la  iveală,  că  pentru  ajungerea ace­  tăzi  nu  vor  a  recunoaşte  folosul  cel
       adunarea.                                  lora,  meritul  cel  mai  mare  îi  compete  mare  al  stropitului  viilor;  nepreţuitul
            Erau  veniţi  pentru  adunare:  din   mult  stimatului  domn  preşedinte  Dr.     folos  al  nutreţului  crud,  sămănarea  tri-
   1   2   3   4   5   6