Page 4 - Bunul_Econom_1901_22
P. 4

Pag.  4__________________________ ____              BUNUL  ECONOM                                                    Nr.  22

          trecut  din  venitul  seu  curat  220  cor',   de  Blaga,  —-  şi  preşedintele  a  declarat   răcit  de  sine  (8  săptămâni).  Dacă  fânul,
          la  «Reuniunea Economică*  ca arangiând  adunarea  de  închisă,  în  mijloc  de  fru­  înfierbântat  ori-cât  de  tare  în  clae,  fam
          o  exposiţie  de  vite  pentru  comunele  moasă  însufleţire.                         împrăştia,  el  se  strică  cu  desevîrşire.
          vecine,  se împartă  aceşti  bani  ca  premii   S ’au  înscris  îndată  28 membrii  noi     Nu  isbuteşte  gătirea  fânului brunet,
          celor-ce  vor  aduce  la  exposiţie  vite   la  Reuniune  solvind  51  cor.            dacă  la  punerea  în  clae  a  fost  prea
          de  soiu  mai  bun,  mai  curat  şi  mai  bine                                        verde  ori  plin  de  apă  sau  de  rouă.  In
          grijite.  Pune  în  discuţie  întrebarea  când         Concertul.                      astfel de împregiurări  înferbântarea  trece
          crede  adunarea  că  ar  fi  mai  bine  să                                             peste  80°  C.  şi  cu  chipul  acesta  fânul
          se  ţie  exposiţia,  acum  în  curând  cum                                             arde  şi  se  preface în  cărbuni.  In  această
                                                          După  pausă  de  vre-o  V2  oră dela
          s’a  gândit  comitetul,  ori  mai  târziu.                                            stare  se  poate  întrebuinţa  numai  ca
                                                     adunare,  ne-am  adunat  cu toţii,  oaspeţii
          Toţi  au  fost  de  părere  se  se  amâne                                             gunoi u
                                                     şi  inteliginţa  din  loc şi o parte de  popor,
          mai  spre  toamnă,  prin  Septemvrie—                                                       Din  grămadă,  fânul  brunet  se  taie
                                                     în  sala  şcoalei,  unde  corul  mixt  local
          Octomvrie.  Aşa  a  rămas.  Comitetul  să                                             cu  un  cuţit  bine  agerit  sau  cu  o  coasă.
                                                     s’a  produs  cu concertul a)  cărui program
          aleagă  pe  atunci  terminul.                                                               Când  gătirea  fânului  brunet  isbu­
                                                     l-am  publicat  în  numărul  trecut.  Din
               De  vreme-ce  cassarul  ales  de  adu­                                           teşte,  el  are  un  gust  şi  miros  plăcut,
                                                     cor  fac  parte  fete  şi  neveste  din  sat,
          narea  generală  constituantă,  dl  P.  Belei,                                        vitele  îl  mânâcă  cu  plăcere  şi  le  prieşte.
                                                     cum  şi  d-nele  Dubleş,  Basarabă  şi Safta,
          a  abzis  de  acest  post  în  curend  după
                                                     apoi  juni  şi  bărbaţi,  sub  conducerea
          alegere,  lipsindu-i  timpul  fisic  pentru
                                                     dlui  înv.  Safta.  Spre  lauda  atât a mem­
          lucrare,  adunarea  presentâ  a  ales  de
                                                     brilor  corului  cât  şi  a zelosului lor  con­  '   Qptikzza  zucjăciunii.
          cassar  al  Reuniunii  pe  dl  Valeriu  Or-
                                                     ducător,  mărturisim,  că  am  rămas  pe
          bonaş,  care  a  împlinit  şi  până  aci  agen­                                         —  întâm plare  adevârată,  povestită  de  mama.  —
                                                     deplin  mulţumiţi,  surprinşi chiar,  de  suc­
          dele  de  cassar  în  mod  provisor.
                                                     cesul  frumos  cu  care  au  executat  punc­
               Ear’  în  comitetul  Reuniunii,  în  lo­                                              E   noapte.   Stradele  Capitalei  s’au
                                                     tele  corale  ale  programului.  Unele  au
          cul  dlui  Dr.  A.  Munteanu,  care  fusese                                           liniştit  de  tot.  Oraşul  pare  cufundat în-
                                                     trebuit  chiar  repetate.  Au  plăcut  si  au
          ales  în  adunarea  de  constituire,  dar’                                            tr’un  somn  adânc.
                                                     fost  viu  aplaudaţi  dnii  Safta,  Basarabă,
          dup’aceea  nu  s’a  înscris  de  membru  al                                                Dar’  colo,  la  o  fereastră,  se  ză­
                                                     I.  Vaidean  şi  C.  Popescu,  în  punctele
          Reuniunii,  deci  nefiind  membru  nici  în
                                                     de  cvartet.  Peste  tot  concertul  a reuşit   reşte  încă  lumină.   Ear’  înăuntru,  pe
         comitet  nu  mai  poate  figura,  a  fost                                              un  pat  cu  aşternuturile  albe,  zace  dus,
                                                     bine,  şi  a  avut  şi  resultat material  sufi­
         ales  dl  D r.  St.  E rdelyi.
                                                     cient,  s’au  încassat  vre-o  60  cor.    cu  ochii  pe  jumătate  închişi  şi  cu  bu­
               Secretarul  I.  Moţa  a  ţinut  apoi  o                                          zele  arse  de  fierbinţeală,  un  copilaş mic
          prelegere  despre  însămnătatea  însoţiri­      Pe  inserate noi  cei  din  afară ne-am  1   ca  de  un  an  şi  jumătate.
         lor,  adecă  a  unirii  puterilor  economilor  întors  spre  casă  cu  plăcute  impresiuni,   Mama,  îndurerată, veghează la capul
         între  sine,  în  tovărăşii  economice,  în­  ear’ în  comună  s’a  încins  jocul  vesel,  la   lui,  gândindu-se  cât  de  fericită  era  ea
         soţiri,  reuniuni,  dovedind  cu  pilde  po­  care  a luat  parte  poporul  cu  inteliginţa   înainte  de-a  i-se  îmbolnăvi  copilul,  şi
         trivite  marele  folos  al  însoţirii  în  eco­  (şi  unii  oaspeţi  ce  au  rămas),  până  în   cum  de  atunci  toată  fericirea ei a pierit.
         nomie.  îndeamnă  şi  pe  Romosani  a  să  zorile  zilei  următoare.                        Au  trecut  săptămâni,  decând  ea
         constitui  cât  mai  în  grabă  în  felurite                                           stă  ziua  şi  noaptea,  fără  să  se  mişte de
         tovărăşii  economice.   Prelegerea  a  fost                                            lângă  odorul  ei,  căruia  îi  merge  din  zi
         bine  primită  şi  prelegătorul  aclamat.             A g r i c u l t u r a            în  zi  mai  rău,  şi  care  poate  că  în  cu­
               După  o  scurtă  explicaţie  a  însăm-                                           rând  va  părăsi  această  lume.
          nătăţii  pomăritului,  s’au  împărţit  pre­         Gătim  nutreţului  brunet.              Doctorul,  care  vine  mereu  şi  se
         miile  de  câte  10  cor.  în  aur  celor  pro­  Pe  timp  ploios,  când  fânul  nu  se   duce  fără  să-i  dea  de  leac,  nu  i-a spus
         puşi  în  raportul  comitetului,  dlor  N.   poate  usca  îndeajuns,  se  găteşte  nutreţ   aceasta,  dar’  ea  a  înţeles  din  privirile
         Stefănesc  (Sibişel),  C.  Viorel  (Şibot)  şi  brunet.  Spre  acest  sfîrşit  fânul  de jumă­  lui,  a  simtit  cu  inima  ei  de  mamă.
         I.  Fleşeriu  (Romos),  ca  unora  ce  au   tate  uscat  se  pune  grămadă  şi  se  calcă   La  acest  gând,  mâhnită  mamă  se
         dat  mai  viu  ascultare  apelului  Reuniunii   bărbăteşte  şi  de-o  potrivă  dela  mijloc   înfioră.  Cum  să  se  despartă  de  copilul
          de  a  cultiva  cu  zel  pomăritul.        înspre  margini.  Nu  sunt  prea  mulţi  nici   ei,  pe  care-1  iubeşte  atât  de  mult  şi
               Fiind  la  ordinea  zilei  eventuale   10— 15  oameni  pentru  sevîrşirea  aces­  fără  de  care n’ar putea trăi nici o clipă ?...
         propuneri,  dl  preot  I.  Văidean  din  Ro­  tei  îndesări.   Grămada  se  face  până  la   —  Nu,  nici  odată!  Nici  odată!...
         mos,  a  propus,  ca  să  se  îndrume  co­  5  metri  înălţime  şi  deasupra  se  aşează   isbucneşte  ea  în  plâns.
         mitetul  a  studia  causa  cumpărării  unei  un  strat  gros  de  paie.  După  4 — 8  zile   Doamne, Dumnezeule!... Maica Dom­
         maşini  de  treerat  cu  vapor,  care  să  fie  fenul  lăsat  nemişcat  în  grămadă  se  în­  nului!...  Numai  în  tine  mai  am nădejde.
         pusă  la  disposiţia  satelor,  căci  va  renta  călzeşte  şi  asudă.  El  se  încălzeşte  apoi   Numai  dela  tine  mai  aştept  ajutor!...
         sigur  bine.  Propunerea  s’a  transpus  co­  treptat.  Dospirea  aceasta  ţine  4— 6   Nu  mă  lăsa!...  Si  tu  ai  avut  un  fiu!...
                                                                                                                 1
         mitetului  spre  studiare.                  săptămâni.  De  aici  încolo  începe  a  se   Şi  tu,  când  ţi-ai  văzut  fiul  pe  cruce,
               S ’au  ales  apoi  doi  membrii  verifi-  răci  şi  la  8  săptămâni,  de când  s’a  pus   luptând  cu  chinurile  morţii,  ai  fost  sfâ­
         cători  ai  procesului  verbal  al  adunării,   clae,  el  e  numai  bun  de  dat  la  vite.  şiată  de  durerea,  care  sfâşie  azi  inima
         d-nii  Nicolau  Vlad  şi  Iosif  Orbonaş.        E  neapărat  de  lipsă  ca  grămada   mea...  Nu  mă  lăsa  Maica  Domnului!...
              S ’au  împărţit  apoi  între  economii  să  fie  îndesată  cât  mai  bine  şi  să  nu   Nu  mă  lăsa!...
         presenţi  25  broşurele  »Dupâ  comasare*   se  mişte  de  loc  până  când  fânul  s’a      Astfel  se  rugă  ea  vreme  îndelun-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9