Page 2 - Bunul_Econom_1901_24

Pag- 2 __________ _ BUNUL ECONOM Nr. 24

de secerat; dacă ploile acestea, adesea Carol se va duce în Iulie la Atena,
repezi şi însoţite de 'furtuni,, au culcat Din ţară şi din afară. Regele George pregăteşte un mare
atâtea grâne prea mult desvoltâte, tot prograrii de serbări în onoarea regelui
ele, zice „Gaz. Săteanului1*, au tăcut şi Carol.
= Despre răsboiul dintre Buri şi
mult bine, mai vîrtos pe unde nu pioase
Englezi nu să poate spune nici acum
de mult. Orzele, orzoaicele, ovesurile si
noutatea pe care o aşteaptă toată lu­ S t u p ă r i t
.mai ales porumburile, meiurile, părăn-
mea, adecă vestea încheerii lui. El e
gurile, s’au folosit mult de aceste ploi. Nutriţi roii pe timp ploios!
tot în aceeaşi stare: mici ciocniri între
Colza, care a început a se secera, n’a
trupele duşmane cu învingeri când pe-o Nu arareori se întâmplă, că mai
suferit de ploile din Maiu, căci nu era
parte când pe alta, Zilele din urmă au multe zile de arindul albinele din roii
coaptă. Imaşele, fenaţele, sfeclele, carto­
fost chiar norocoase Burilor, ei au bă­ de curând eşiţi nu pot sbura de loc pe
fii şi toate plantaţiunile de ori-ce fel
tut rău pe 5Englezi în 2 locuri, în lupte afară din pricina ploilor neîntrerupte,
vor lua un avânt mare. De asemenea
mai mari. si astfel, nea vând de loc miere în cos-
arăturile în rapiţişti şi alte locuri libe­ niţă, multe din ele pier, şi cari rămân
j -
re. se vor putea face bine şi curend. , Intrevenirea soţiei lui Botha la în lipsă totală de miere, nu pot găti
Londra şi la Kriiger, să pare că nu va
Deci în general, ploioasa vreme, ce am nici faguri, nici prăsi pui.
apropia cu nimic lucrul de slîrşit. Krii-
avut, a adus mari foloase ţerei. Contra acestui rău se poate lupta,
ger stă pe lângă aceea, ca Burilor se
Dacă însă ploile se vor succeda ajutând roii cu miere. In coşniţele de
li-să lase statele cu de sine cârmuire,
prea des, ele vor putea deveni strică­ scândură sau mobile se pune un fagur,
altfel să nu se facă pace nici odată!
toare, compromiţând recolta rapiţelor doi, cu miere. Dacă nu am avea miere
cultivate şi a grânelor şi orzoăicelof Să se lupte până să potop toţi, decât
prea desvoltâte. Pentru grâu, secară şi să cadă sub stăpânire străină! Bravi de reservă, scoatem tagurii trebuincioşi
dintr’un stup în care nu e lipsă de
orzoaică, nu mai trebue d’acum ploaie oameni.
şi preocupaţia de căpetenie a plugarului e, miere. Neavând miere în faguri, putem
să le vadă recoltate, treerate, înmagazi­ da miere scursă, pe care am fert’o în
= Regele Carol la Atena. Întreve­
nate sau expediate în şcheli în bune amestec cu apă. Aceasta se pune pe
derea dela Abbazia între Regele Carol
conditiuni.
j înserate într’un tăier, după-ce mai întâîu
al României şi George al Greciei, va
Zorul seceratului trebue se fie, cum s’a stîmperat. Pentru-ca albinele să
avea urmare în Atena. Se telegrafează
e vremea aşa de ploioasă, în acest an nu se înece, se puri deasupra ei bucă­
mai mare ca ori-când. Unii pretind, că anume din Atena, că regele George s’a
dacă se seceră grânele când paiul nu dus la arsenal şi a întrebat pe coman­ ţele de paie sau aschiţe şi astfel tăie­
e cu totul uscat, se poate strica în dantul Kuciuko, în .cât lim p va putea rul se aşează în coşniţă. Tot aşa se dă
clăi de vine ploaia. Aşa e dacă sunt se fie gata întreaga flotă a Greciei, hrana şi în coşniţele imobile (de nuiele,
prea ierboase şi se fac clăile prea mari paie etc.) Dimineaţa tăierul se înlătură.
spre a merge întru întimpinarea regelui
şi se lasă a le strica furtunile; dar’ plu­ Neavând miere, se poate topi ză-
României care se duce în vizită la
garul prevăzător are grijă chiar de-a în­ har în apă, dându-şe ca şi mierea flu­
tinde snopii pătrunşi de apă şi a face Atena. Kuciuko a răspuns că flotă va
şiri (girezi) bune şi a treera de îndată fi gata de călătorie în 50 de zile. idă (curgăcioasă) într’un tăier. Dacă apa
ce bobul din spice s’a întărit bine. Regele George i-a zis că trebue să se cu zăhar s’ar ferbe, e şi mai bine.
grăbească mai mult. Se pare că regele R o m u l S imu

F O I Ţ A —- Ce dracu atâta bocet!, zicea ogrăzii, cu mânile la subţioară priveşte
mama Ruxanda. Iacă şi nouă ne-au cu sfinţenie soarele, ridicându-se măreţ

INDURARE plecat băeţii şi nu ne mai bocim atâta. de după dealul din dosu casei lor.
Par’că a înebunit, Doamne iartă-me, şi Raze calde şi binefăcătoare îi mângăiau
— NUVELĂ —
Paraschiva asta! Umblă aşa ca o năucă, ochii şi obrazii, chinuiţi de plâns, şi
(Urmare) pe la uşile oamenilor. par’că o înseninau.
Zece zile au trecut dela plecarea Numai Irina o mai mângâia cu Ce, frumoasă zi o să fie azi! îşi
sorţaşilor şi lumea din sat tot întristată. vorba. De câte-ori se furişau amândouă zicea ea, zîmbind. Poate să fie şi
Doar’ cu munca să mai luau şi ei ca pe după câte un gard, unde steteau horă azil.
să uite, cu vorba îşi făceau mai rău. ceasuri întregi vorbind numai de Da ce să caut acolo, dacă George
Mama Paraschiva ajunsese într’un George. nu e!
*
hal de vorbia tot satul de ea căinând-o. * * Măcăitul raţelor, strînse împrejurul
Acasă nu mai avea nici un rost. Cum Intr’o Duminică, era o zi frumoasă ei, cerând de mâncare, o deşteptă din
dădea prin casă peste vr’o sdreanţă de de toamnă. Mama Zoiţa cu o păreche vis. Se puse pe treabă.
antereu sau peste vr’o opincă de-a lui de desagi pe umeri şi cu ciuboţelele Soarele era la prânzul cel mare şi
George, o apuca plânsu. - Punea repede în băţ pleca la tîrguşorul vecin, ca să Irina aşezase toate în bună regulă:
lăcatu pe uşă şi eşia pe poartă, fără mai cumpere ceva oale şi ulcele. aşternuturile strînse, paserile hrănite.
să ştie unde se duce. — Să iei sama de casă, Irino, că Fără să-’şi de-a seamă, se vede
— Uite Paraschiva, ear’ se dă în poate să vină şi tată-teu azi dela Ga­ înaintea oglingioarei, lipită în păretele
vânt de dorul lui George, zicea tot satu. laţi. Eu o să mă întorc înspre seară. din cămară. îşi potrivea şiragul de
Lumea începuse să o înconjoare, Irina o petrecu până în poartă. hurmuz la gât şi mănunchiul de flori­
de câte-ori o vedea prin sat. Rămase singură. Neclintită în mijlocul cele pe cap. Să gătise ca de horă.