Page 2 - Bunul_Econom_1901_27
P. 2

Pag-  2                                            B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  27

         pe  fiii  confesiunii  lor,  studiul  religiunii   pra  amănuntelor,  buna  înţelegere  între   cele  rupte  şi  spintecate,  de  obiceiu  se
         după  legea  lor.  O  întocmire  deci foarte   cele  2  consistorii  să  fie  deplină  şi  din   vatărnă  când  pregătindu-se  pentru  să-
         înţeleaptă  şi  foarte  dreaptă,  care  pune   hotărîrea  lor  să  răsară,  cât  mai  multe   mânat  se  tratează  cu  peatră  vânătă.
         caracterul  românesc  al  şcoalei,  mai  pe   şcoale  puternice  româneşti  în  comunele   De  aceea  pentru-ca  holda să nu rămână
         sus  de  consideraţii  confesionale.        mestecate,  în  care,  azi  avem  câte  2   prea  rară  trebue  dată  semânţă  mai
              Dâr'  acest  frumos  lucru  arangeat   slabe  (gr.-or.  şi  gr.-cat.)  ori  de  loc.  multă  une-ori  cu  a  patra  parte,  altă
         între  archidiecesele  ce  se  întind  peste     Ear’  autorităţile  noastre locale (pro-   dată  cu  a  treia parte mai multă sămânţă
         Ardeal  amândouă;  nu  era  arangeat  şi    topresbiterii  şi  parochii  ambelor  confe­  decât  odinioară,  când treeratul  să făcea
         între  diecesele  gr.-cat.  şi  gr.-or.  din   siuni  cu  comitetele  lor),  să  prindă  pri-   numai  cu  îmblăcii,  ear  aceasta  fireşte
         afară  de  Ardeal  pentru  ale  lor teritorii.  legiul  şi  dreptul  şi  să  cerce  a  apăra  şi   e  în  paguba  plugarului.  Şi  apoi,  chiar

              Acum  «Biserica  şi  Şcoala«  foaia    întări  cât  mai  mult,  aceea  ce vor vedea   răsărind  grăunţele  oare-cum  vătămate,
                                                     stricat  şi  slăbit  pe  acest  teren  pe  teri­  holda  răsărită  din  ele  nu  se  poate des-
         oficială  a  diecesei  Aradului,  ne  aduce
                                                     toriile  lor.                              volta  întocmai  ca  cea  răsărită  din  gră­
         bună  veste,  că  şi  acolo  s’a stabilit acest
                                                                                                unţe  întregi  şi deplin sănătoase;  ci  piere
         lucru.  Consistorul  din  Arad  a  recercat
                                                                                                peste  iarnă,  sau  altcum  atacată  de  se­
         frăţeşte  pe  cel  din  Lugoj,  se primească
                                                        Imblătitul  şi  curăţitul  bucatelor,   cetă,  de  vermi,  insecte  sau  părăsiţi  (bu­
         a  încheia  şi  pentru  părţile  peste  cari
                                                                                                reţi).  Fireşte,  că  grăunţele  pentru  vân­
         se  întind  ele,  acelaşi  contract  de  bună-
                                                                                                zare  şi  hrana  casei,  e  mai  cu  scop,  a
         înţelegere  privitor  la  susţinerea  şcoale-    Treeratul  sau  îmblătitul  spicoase-
                                                                                                se  scoate  din  spice  şi  paie  cu  ajutorul
         lor,  cum  au  încheiat  fraţii  Ardeleni.  Şi   lor  se  face  pentru  a  scoate  grăunţele
                                                                                                maşinilor.
         consistorul  din  Lugoj  a  dat  zilele  astea   din  spice  şi  paie.  Această  lucrare  foar­
         răspunsul  că  da,  primeşte  îmbieciunea   te  însemnată  în  economie  odinioară  se      Nu  vom  stărui aici asupra  modului
         şi  în  principiu  e  pentru  încheierea unei   săvîrşea  numai  cu  ajutorul  animalelor   cum  se  face  treeratul  cu  maşina,  căci
         atari  învoeli,  rămânând  numai  se  se    şi  cu  îmblăcii;  astăzi  însă  în  ţara noas­  el  e  îndeobşte  cunoscut.  Nici  nu  ne
         stabilească  şi  amănuntele.                tră  şi  în  alte  multe  ţări  mai  înaintate   vom  opri  să  arătăm  cum  se  face  tree­
              «Astăzi,  zice  «Bis.  si Şcoala«, când   în  cultură,  maşinile  de  treerat  au  luat   ratul  cu  ajutorul  animalelor  sau  cu  îm-
         putem  înregistra,  că  propunerea  autori­  locul  animalelor  şi  îmblăciilor.  Treera­  blăciii.  Treeratul  cu  animalele  mai  este
         tăţii  noastre  diecesane  făcută  episcopa­  tul  cu  maşinile  se îndeplineşte mai bine,   încă  în  obiceiu  chiar  şi  în  unele  părţi
         tului  român  unit  din  Lugoj,  a  fost  pri­  mai  cu  înlesnire  şi  ne  vine  aproape  în­  ale  ţării  noastre; el  însă e părăsit  treptat
         mită  în  principiu,  inima  ne  saltă de bu­  doit  mai  ieftin  decât  cel  cu  îmblăcii   an  de  an,  înlocuit  fiind  prin  treeratul
         curie,  căci  vedem  în  el  zorile  biruinţei   sau  cel  cu  animalele.              cu  maşinile,  fără  ca  oamenii  să  se  mai
         ideii  representate  de  noi,  vedem  con­       Intr’o  singură  împrejurare  este  a   întoarcă  la  el.  Şi  bine  fa c!  Ear’  apoi
         centrarea  forţelor  neamului  nostru  pen­  se  da  întâietate  treeratului  cu  îmblăcii,   treeratul  cu  îmblăcii  este  îndeobeşte
         tru  mântuirea  şcoalei  române  şi  prin-   anume  pentru  agonisirea  sămânţei.  Cu   cunoscut  bătrânilor,  cari  în tinereţe  nu
         trînsa  ţinerea  poporului  sub  scutul  şi   nici  un  fel  de  maşini  nu  se  scot  gră­  ştiau  ce   sunt  maşinile  de  îmblătit.
         împărtăşirea  lui  cu  educaţia  religioasă   unţele  întregi  şi  nevătămate  ca  cu  îm­  Bătrânii  ar  face  foarte  bine,  stăruind
         morală /«                                   blăcii;  ear’  grăunţele  numai  ceva atinse   cu  tot  înadinsul,  ca  şi  tinerii  să  înveţe
              Dorim  din  tot  sufletul,  ca  şi  asu-  de  colţii  masinei,  si  cu  atât  mai  mult  meşteşugul întrebuinţării îmblăciilor, pen-


                     F O I Ţ Ă                      întinsă  pe  pat,  văitându-se  cu  mânile   moş  Sandu.  I-am  dat  o  "rătueală.   Că
                                                    la  obraz.                                  decând  s’a  băgat  la  voi  la  curte,  a
                                                          —   Uite,  Sandule  era  să-’mi  scoată   căpchiat;  se  îmbată  într’una  şi’şi  bate
                  I N D U R A R E
                                                     ochii!                                     nevasta,  pe  soră  mea,  şi  pe  beata  fată,
                       —  NUVELĂ  —                       Mama  Zoiţa  avea  drept  între  ochi   pe  Irina.   Vrea  s’o  bage,  cu  de-a sila,
                                                     o  venătae  şi  pe  obrazi  fire  de  păr   tată  în  casă  la  voi.  Da  nu  merge  aşa 1
                           (Urmare)
                                                     smulse  din  cap.                          Ce?  Crede,  că  dacă  e  vizitiu  la  curte
              Se  auzi  o  pârăitură  straşnică  de       —-  Las,  că  l’am  învăţat  eu  minte,   o  să’şi  facă  de  cap 1
         gard.  Sandu  sări  drept  în  faţa  lui  Va­  Zoiţo!  Dacă  sunteţi  şi  voi  proaste      Sandu  plecă.    Argatul,  atras  de
         sile;  îi  puse  mâna  în  piept  şi-’l  culcă,   De  ce  nu’i  daţi  în  cap  cu  ceva,  când   gemetele  lui  Vasile,  se  îndreaptă  spre
         într’o  clipă,  la  pământ.   O  ploae  de   sare  la  bătae?                          poeată,  îl  găsi  grămadă  în  fundul  poeţii.
         pumni  şi  de  călcâe  căzură  pe  cap  şi       —-  Ei  Sandule)  da  cum  să  te  pui   Văzându-1  în  ce  hal  era,  nu  i-a  mai
         pe  spatele  Iui  Vasile.                   eu  el!                                    spus  că-1  chiamă  boeru.  Plecă  şi  spuse
              —   Să  te  înveţi  să  mai  baţi  fe­      —   Fata  o  să  stea  la  mine,  Zoiţo,   lui  cuconu  Ieni  tot  ce  se  întâmplase.
         meile,  zicea  moş  Sandu,  târându-1  şi   şi  las’  să  vie  să-o  ea  dacă-i  dă  mâna.   —   Da  de  ce  l’a  bătut?  întrebă
         îmbrâncindu-1  în  poiată.                  Să  slugărească  singur  la  curte,  dacă’i   cuconu  Ieni.
              Vasile  nu  îndrăsnea  nici  să  mai   place 1                                         —   Apoi  d eh !  ştiu  eu  cucoane 1
         crâcnească-  îi  era  ruşine  să  strige  aju­   Când  Sandu  eşea,  să  întâlni  în   Zice,  că  din  pricina  fetei.   Fata  s’a
         tor  la  vecini.  Căzu  grămadă,  în  fundul   poarta  ogrăzii  cu  un  argat  dela  curte.   plâns  lui  moşu-său,  Sandu,  c’o  bate
         poeţii  ţinându-se  cu  mânile  de  cap  şi   Venea  să  cheme  pe  Vasile.            pentru-că  nu  vrea  să  vie  Fată  în  casă
         văitându-se  înăbuşit.                           —   E  acasă  Vasile?...              la  Domnia-voastră
              Sandu  întră  în  casă,  găsi pe  soră-sa   —   Du-te  de  vezi  şi  tu,  răspunse     Fruntea  lui  coconu  Ieni  se  încreţi.
   1   2   3   4   5   6   7