Page 2 - Bunul_Econom_1901_28
P. 2
Pag. 2 B U N U L E CONOM ' Nr. 28
Situaţiimea agircolă in România. frit moaşă decât anul trecut şi se pre că acele locuri pot a-i îmbunătăţi
vede pentru anul acesta un spor însem starea. EI voeşte să aibă mult, fiindcă
nat de producţjune. este crescut în mult şi nici gândeşte
Grindina căzută la începutul Ju la micile minuni ce le poţi face cu
nei n’a fost »un dazastru«, cum i-se agricultura ! El nu voeşte să ştie că
zicea, spune »Amicul Agricultorului«, Pe aiurea şi pe la noi. puţinul bate pe mult, dacă este bine
căci pe unde grindina a căzut, prici îngrijit!
nuind se înţelege pagube, nicăeri nu Agricultura în mic, cum sunt s. p.
Dăm în cele următoare o parte
s’a constatat pagube atât de colosale grădinile de legumi, şi cultura pomilor,
din tr’un articol mai lung, ce s’a publi
încât se le numim »dezastru « . A u fost dacă au scăderea că nu sunt prea în
cat în ziarul „Conservatorul" din Româ
prin rare, foarte rare locuri, pagube tinse, au şi partea lor bună, că totul
nia, articol ce se potriveşte şi pentru
mari, dar’ în general nu s’a ridicat peste se poate face sub ochii stăpânului.
noi. Dacă am ţinea în samă cele spuse
30 la sută. în acel articol n’ar trebui se luăm Ear’ ochiul stăpânului, se ştie că face
E adevărat înse, că situaţiunea lumea în cap, nici n’am fi siliţi se du cât trei părţi din întreaga lucrare. Şi
apoi îngrijirea de aproape a unui lucru,
agricolă din luna curentă nu a fost cem lipsă şi se ne plângem mereu de
în agricultură, dă o aşa de mare deo
spre mulţumirea cultivatorilor ■ au fost sărăcie şi de vremi grele.
sebire, încât această a făcut totdeauna
ploi continue, cari au împedecat sece- „... Trebue se înţelegem odată,
lumea să se mire.
rarea grâului în partea de jos . a ţerei. zice articolul, că un peticei de păment
Şi aci numitul ziar arată cazuri
Dar’ în partea de sus ploile n’au apucat de lângă casa noastră, bine aranjat. .
cât folos poate avea un econom după
secera. poate se producă cu belşug tot ce ne
Rapiţa înse a apucat a fi secerată trebue pentru casă. Aceasta poate să un singur ju g ir de pământ, deşi eco
înaintea ploilor şi în mare parte tree- scutească pentru noi o cheltueală de nomii noştri cari au numai 1 jugăr, se
rată. Pe ici pe colo a rămas necărată 200 lei (cam 200 coroane) anual. Deci ţin nenorociţi de „seraci lipiţi". Sunt
de pe câmp şi aceea se înţelege are o acel petec de păment este o avere seraci lipiţi, pentru-că nu ştiu cum
pagubă de 40— 50 la sută. pentru noi, dacă ne pricepem la folo să-’l folosească cu destulă isteţime în
cât să tragă de pe el o avere întreagă.
Porumburile (cucuruzele) sunt de sirea lui, şi el mai înainte poate nu
„Un jugăr de păment cultivat în-
o frumuseţe rară, mai cu seamă pe producea nimic.
ţelepţeşte cu legumi, afirmă numitul
lunca Dunării şi în judeţele limitrofe. La câştigul de după el, se mai
ziar, dă anual 1200 lei, dacă e bine
In tara de sus sunt mai mici, din causă adaogă şi frumseţa; căci se ştie că
îngrijit. Şi el poate fi arendat dela
că aci vegetaţia e naturalmente mai lucrarea înfrumseţează locul, făcend plă
proprietar cu 60— 70 lei.
înapoiată, dar’ totuşi foarte frumoase şi cere vederii. Unde mai pui şi însănă-
departe d’a fl suferit de ploi. Neapărat toşarea locului, care este un preţios Deci deosebirea este a celui ce a
înse că ploile trebue se înceteze acum prilej pentru sănătatea noastră ? muncit. Această deosebire de peste
şi după-cum se pare sunt chiar pe Un fost comisar, un funcţionar 1100 lei este cu prisos destulă unui
sfîrsite. scos din slujbă, un notar din sat care sătean harnic; ear’ pentru un slujbaş
j
Grâul a perdut ceva din bunătatea e înlăturat, în sfîrşit un peţitor de face cât o slujbă de 100 lei pe lună.
luf pretutindeni pe unde au fost ploi slujbă, nici nu vor să ştie dacă are o Un jugăr de păment pus cu cucu
multe şi dese; totuşi inse recolta pro vie, un petec de pâmănt sau un jugăr, ruz şi săpat cu îngrijire de trei orit
mite a fi mult mai abundentă şi mai două de loc. El nu vrea se ţină samă, poate produce pe uşor, până la 30
F O I Ţ A lipea genele şi nările! Spre apus, Irina — Lasâ-mă în pace; nu pot veni;
zări o stea căzend. Urt fior sguduitor nu moare ea până mâne.
îi trecii prin tot corpul. Cine ştie, gân Părintele Vasile îi trînti uşa în nas
I N D U R A R E dea ea, aceea o fi poate steaua mamei şi dispăru. Irina rămase un moment aiu
— NUVELĂ — Paraschivei! Se grăbea să ajungă la rită, înaintea uşei. îşi făcu cruce, blăs-
casa părintelui Vasile. tămând în gând şi plecă.
(Urmare) — Sărut mâna, părinte, zicea Irina, înainte de a întră pe poarta casei,
Mama Zoiţa mai frecă mânile ş bătend în geam. Vino, mă rog; mama la Paraschiva, să întâlni cu Moş Serbau.
picioarele Paraschivei, tot nădăjduind Paraschiva trage de moarte şi nu ştiu — Da unde umbli aşa târziu,
se mai poată scoate o vorbă din gura ce să facem. Irino, fată?
ei j dar’ în zadar. — Care Paraschivâ? întrebă răstit — Ia păcate, Moş Şerbane! M’âm
— Ce ne facem oare, Irino? Mi-e părintele Vasile, deschizend uşa. dus la părintele Vasile să-l chem, că
frică se nu moară în noaptea asta. Se — Apoi... Paraschiva vădana, ştii, mama Paraschiva trage se moară, şi e
chemăm pe părintele Vasile s’o împăr acea care a avut un flăcău, pe Gheorghe... singură săraca, fără nici un ajutor pe
tăşească, că-i păcat se moară aşa. Acu e singură, flăcău i-a plecat la miliţie. lume de când i-a plecat Greorghe la
Prin troianul cel mare, Irina, tur — Da nu vezi ce vreme e afară, miliţie.
burată din creştet până în tălpi, înoată fă? Cum vreai se viu? Cine-a pus-o să — L ’ai găsit acasă pe părintele
spre casa părintelui Vasile, aruncându-şi se îmbolnăvească şi ea tocmai acix? Vasile.
din când în când ochii spre cerul senin —- De, părinte, ştiu eu!... Ce să <— N’a voit să vină. Era supărat
şi presărat cu stele. Un ger de ţi-se facem ? pe semne. Mi-a zis, că nu moare ea până
