Page 1 - Bunul_Econom_1901_36
P. 1

Anul  II                                    Orăştie,  i  14  Septemvrie  1901.                                     Nr.  36















                       A B O N A M E N T E :                      P R O P R I E T A T E A                      I N S E R Ţ I U N I :
                                                        .Reuniunii  economice  în  Orăstie“      se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e
           Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumetate  an  2  cor.  (1  fl.)
                   Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sâmbătă              Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                      sunt  neumblate.  Din  ele  ne  vom  ţinti   pe  şcolar  aproape  tot  aşa  de  nepro­
          La  începutul                               privirile  numai  asupra  uneia.           copsit  şi  neîndemânatic  pentru  viaţă,
                                                           In  cele  mai  multe  comune  se  află   cumt  a  fost  Ia  intrarea  în  şcoală.
                  — anului  şcolar.                   lângă  şcoală  şi  o  grădină  mai  mare        Sunt    mulţime   de   protopopiate

                                                      sau  mai  mică,  după  împrejurări.        de-ale  noastre,  unde  din  20— 30  de
                                                           Această  grădină  în  cele  mai  multe   grădini  şcolare  nu  găseşti  nici  2—-3
               Una  din  pricinele  care  zădărnicesc
                                                      caşuri  este  socotită  în  leafa  învăţătoru-  lucrate  astfel,  ca  să  poată  servi  barem
          mult  înaintarea  noastră  ca  popor,  stă      A
                                                      lui.  Ii  este  dată  deci  dânsului  spre  fo­  încâtva  de  pildă  şcolarilor  şi  părinţilor
          în  strînsă  legătură  cu şcoala,  şi  de  aceea
                                                      losire,   şi  este,  fără  îndoială,  o  mare   acestora,  şi  unde  şcolarilor  să  li-se  pro­
          credem,  că  acum  la  începutul  anului
                                                      binefacere  a  avea  grădină  la  îndemână.  pună  cunoştinţele  economice  în  mod
          şcolar,  e  timpul  să  ne  gândim  niţel
                                                                                                 practic.
          asupra  ei.                                      Dar’  menirea grădinei  şcolare  nu  a
                                                      fost  şi  nu este,  ca  a altor grădini,  să  ser­  învăţătorul  de  nimic  nu  se  apucă
               Din  darul  lui  D-zeu  şi  hărnicia                                              mai   greu   ca   de  cultivarea  grâdi-
          plugărimei  noastre,  am  ajuns  se  avem   vească numai  trebuinţele  unei  familii,  în
                                                      caşul de faţă trebuinţele  familiei  învăţăto­  nei  şcolare ;  cu  toate  că  în  şcoalele
          câte  o  şcoală  românească  aproape  în                                               de  învăţători  ei  îşi agonisec  cunoştinţele
          toate  satele,  în  cari  locueşte  un  număr   rului;  ci  menirea  grădinei şcolare  a  fost
          mai  mărişor  de  Români.  Sunt  sate  cu   şi  este  şi  aceea:  1)  a  cultiva  felurite   de  lipsă,  şi  li-se  arată  în  mod  temeinic
                                                     soiuri  de  plante  folositoare,  a  căror   de  câtă  însămnătate  sunt  acele  grădini
          mai  puţin  de  o  sută  de  case,  care  îşi
          susţin  şcoala  şi  învăţătorul  lor.      răspândire  este  cu  deosebire  de  dorit   pentru  cultura  tineretului  şi  ce  pildă
                                                     (şCoale  de  pomi  şi  de  viţe,  legumi,   preţioasă  ar  putea  fi  ele  pentru  popor.
               Şcoala  este  menită  se  fie  o  făclie,                                         Şi  nu  atât  din  nepriceperea  grădinări­
                                                     plante  de  nutreţ  şi  arbori;)  2)  a  dovedi
          care  să  lumineze  calea  vieţii  poporului
                                                     în  liniamentele  de  căpetenie  căile  noue   tului,  cât  mai  cu  samă  din  o  nepăsare
          nostru.  Poporul  pricepe  această  însem­                                             nescusabilă.
                                                     de  lucrare  a  pământului,  pentru  a  pre­
          nătate  sau  barem  o  simte  şi  de  aceea
                                                     găti  calea  comasării  şi  a  sistemului        Nu-’i  vorbă,  vor  fi  unde  şi  unde
          şi  aduce  jertfe  pentru  şcoală.  Jertfe
                                                     (modului)  schimbător cu  delăturarea  ogo­  şi  pricini  temeinice,  d.  p.  lipsa  totală  a
          însă  se  cer din  an  în  an  tot  mai  multe
                                                     rului  ş.  a.;  3)  a  Introduce  pe  ţăran  în   grădinii  şcolare,  sau  că  ea  nu  e închisă,
          şi  mari;  ear’  poporul  adesea  stă  la  în­
                                                     ştiinţele  agrologice,  adecă  a-1  face  cu­  etc.  Dar’  şi  aceste  scăderi  se  pot  înlă­
          doială:  să  mai  jertfească  sau  ba?   Şi
                                                     noscut  cu  natura  gunoiului  (de  grajd,   tura,  dacă  învăţătorul  se  interesează  şi
          această  îndoială,  nu  arare-ori  îndărăt­
                                                     compost  şi  măestrit),  mai  departe  a-1   stărue  mereu;  căci  dreaptă  este  zisa
          nicie  chiar,  adese-ori  este  pricinuită  de
                                                     introduce  în  legile  fisicei  şi  fisiologiei,   Scripturii:  „Bate  şi  ţi-se  va  deschide!"
          învăţătorul  însuşi  şi  de  şcoală.
                                                     cari  îi  vor  înlesni  purtarea  unei  eco­     Cei  mâi mulţi învăţători însă pare-că
               Căci  să;  ne  întrebăm:  dacă  locui­
                                                     nomii  mai înţelepte;  4)  a  răspândi  unelte   se  bucură,  că  grădina  şcolară  lipseşte
          torii  unei  comune  de  100— 200  familii
                                                     mai  corespunzătoare.                      sau  că  nu  e  închisă,  şi  sufăr  mâi  de­
          cheltuesc  cu  susţinerea  învăţătorului  şi
                                                          Să  ne  întrebăm  acum,  unde  s’a    parte  această  stare  de  lucruri.   Dar’  e
          şcoalei  3— 500  fl.  la  an,  dovedesc  şi
                                                     lucrat  şi  se lucră  pentru  ajungerea  aces­  şi  adevărat,  că  o  grădină,  aşa  pe  cum
          şcoala  şi  învăţătorul  la  rîndul  lor,  că
                                                     tei  ţinte?                                se  cere  să  fie  lângă  ori-care  şcoală,  nu
         jertfele  acestea  nu  sunt  zadarnice ?
                                                          Rari  grădini şcolare româneşti avem   se  poate  face  numai  din  sănin,  ci  prin
               Pentru  a  dovedi  aceasta  se  cere,                                            muncă  lungă  şi  neîntreruptă.
                                                     în  care  să  se  fi  lucrat  şi  să  se  lucreze
         ca  învăţătorul  să  fie  o  pildă  vie  în
                                                     în  vederea  ajungerii  acestei  ţintei  Din     O  grădină  în  ordine,  este  o  şcoală
         toate  cele  bune  şi  de  folos  atât  şcola­
                                                     contră  avem  mulţime  de  grădini  şcolare  preţioasă  pentru  tinerimea şcolară.  Aici
         rilor  cât  şi  părinţilor,  harnic  în  îm­
                                                     cu  totul  neîngrijite,  sau  cultivate  ca  şi   băeţi  şi  fetiţe  lucră  câte  ceva  în  toate
         plinirea  chemării  sale  în  şcoală,  dâr’  şi
                                                     alte  grădini  a  oamenilor  simpli  din  co­  zilele,   începând   de  primăvara  până
         afară  de  şcoală.
                                                     mună,  (ori  nici  aşa !)  Astfel  că  şcolarii   târziu  toamna,  şi  la  15  ani,  când  pără­
               învăţătorul  trebue  să  lucre  în  mod   nu  învaţă  în  mod  practic  nici  barem   sesc  şcoala,  ştiu  şi  ei  să-’şi  întocmească
         stăruitor,  între  altele,  ca  el  însuşi, şi  cu   modul  de  a  sămăna  sâmburi  de  poame,   o  astfel  de  grădină.
         el  alăturea  şi  poporul  din  comună,  să  a  creşte  altoi  şi  a  îngriji  pomi;  ear’   Dar’  dintr’o  grădină  cultivată  înţer
         înainteze  în  bunăstare!                   fetiţele  a  şti  şi  ele  cultiva  un  strat  de   lepţeşte  învăţătorul  poate  avea  şi  un

              Căile  pe  cari  trebue  se  purceadă   legumi.  Nimic.  Ci  toată  învăţătura  eco­  ftum os  câştig:  din  vinderea  de  altoi,
         învăţătorul  la  ajungerea  acestei  ţinte,   nomică  se  face  şi  ea,  câtă  să  face,  în­  viţe  de  vie  altoite,  stupi,  miere,  ş.  a.
         sunt  foarte  multe,  aproape  toate  însă  tre  păreţii  şcoalei,  cu  vorbe,  cari  lasă  Constatăm  în  sfirşit,  că   grădina
   1   2   3   4   5   6