Page 4 - Bunul_Econom_1901_36
P. 4
Nr. 36 _________ BUNUL ECONOM___________ Pag. 5
la cultivarea grădinei şcolare şi răspân Omida napilor. In anul acesta această omidă s’a ivit
direa pomăritului, ear’ cu el deodată- însă şi în Ungaria şi România, unde a
şi-a bunăstării în popor. nimicit păpuşoii, imaşurile şi legumăriile.
O nouă gângănie stricăcioasă a
Acum e deci timpul, ca învăţătorii început a face griji economilor, e omida Acest insect se arată scurt timp
se stărue pentru adunarea a tot felul napilor. Mai nou ea s’â arătat în Bu dupăolaltă de două-ori în unul şi ace
de sămburi de poame. covina. Despre ea scrie »Deşteptarea« laşi an, precum a fost în anul acesta la
din Cernăuţi următoarele: noi în Bucovina, unde nu a fost perit
Vor stărui apoi, ca să se închidă
deocamdată barem un colţişor al gră îndată dupâ-ce s’a arătat această bine un rând de omide şi ne-am trezit
dinei, fie şi numai de 5— 10 metri în plagă, care în multe locuri a nimicit cu al doilea rând, care se ascunde apoi
lungime şi tot aţâţa în lăţime. Un mai de tot recolta napilor, ba a pusr în pământ unde iernează şi în primă
astfel de lucru l’ar putea săvîrşi aproape tiit chiar trifoiştele şi stricat porumbul, vara anului viitor se preface în păpuşe,
fără spese şi cea din urmă comună mai multe exemplare din această omidă din care iese fluturul care pune sutele
românească. au fost trimise la Viena pentru a se sale de ouă, din cari se naşte ear’
constata, ce fel de omidă este şi cum omida.
Locul menit pentru sămănarea
s’ar putea nimici mai uşor. Ministerul Ca mijloacele cele mai potrivite pen
sâmburilor se va săpa de şcolarii mai
de agricultură comunică acum, că acest tru nimicirea acestor omide se recomandă:
mărişori sub siipraveghierea învăţăto
duşman rău al napilor este omida aşa a) stârpirea buruenilor „coada şoarecului“
rului şi povăţuiţi de el. Săpatul se va
numitul (ii flutur Eurycreon stricticaliş L., şi «talpa gâştei«, b) împroşcarea plan
face cu arşeul, la un metru adâncime
care se afla şi înainte la noi în ţeară telor atinse de omidă cu leşie de tu
şi lucrarea se va începe cât fiiai neîn
si nu a fost adus numai acuma cu să- tun de 2— 3% - La leşia de tutun tre
târziat, pentru-câ la timpul său se >
mânţa napilor de zăhar. De aceea grija bue de avut în vedere conţinutul de
se poată face fără împedecare şi semăna
că această omidă s’ar lăţi în viitor şi nicotin, deoare-ce ea conţine adeseori
tul semburilor.
mai mult în ţară, nu este întemeiată. 14— 15% sau numai 6— 7 % . In caşul
Plugarilor nu le-ar trebui mai mult
Dacă timpul este priincios pentru din urmă soluţiunea de tutun trebue
de cât loc de 2 paşi în lung şi în lat. această omidă, ea se desvoaltâ foarte întrebuinţată mai cu prisos. Frunzele şi
Acest loc, după-ce ar fi săpat şi să-
degrabă din ouăle puse de flutur şi plantele împroşcate cu această leşie nu
mănat cu sâmburi, ar putea fi împrej devine' periculoasă prin mulţimea ei. se pot întrebuinţa ca hrană pentru vite;
muit cu 5— 10 pari şi câţiva mărăcini,
Până acum însă n’a succes de a afla c) împroşcarea plantelor cu amestecă
ca nici vitele, nici porcii, nici găinile cari sunt adevăratele cause ale înmul tură din: 100 litri apă, 60 gr. cotleală
să nu poată răsbi Ia sămburi.
ţirii atât de înspăimântătoare în unii de Schweinfurt, 65 gr. prav de var şi
Aceste ar fi primele lucruri, ce ani a acestei omide. 1— 2 kgr. făină de săcară. Nici plantele
trebue să le înceapă fie-care plugar In decomun această omidă trăeşte împroşcate cu această amestecătură nu
în privinţa pomăritului. Despre cum şi şi să hrăneşte din plantele »coada şoa- pot fi întrebuinţate ca hrană pentru
recului« şi «talpa gâştei* şi nu s’a ară vite; d) împroşcarea plantelor cu es-
când e de a se face sămănatul sâm
tat ca foarte stricăcioasă pentru sămă- tract de Pyrethrum sau cu amestecă
burilor, vom scrie cu alt prilej cât
nături. Din pricini necunoscute până tura lui Dufour. Plantele împroşcate cu
mai apropiat. aceste amestecături pot fi întrebuinţate
acum, ea însă de-odată s’a arătat ca
foarte stricăcioasă pentru napii de zăhar, ca hrană pentru vite.
trifoiu, păpuşoiu şi legume (zarzavaturi). Este însă adevărat, că toate aceste
porţile ceriului şi inima pământului, Ei fură liberaţi din arestu primă — Să plecăm Luni, zicea moş
taina, care să-i dea puterea de a sfărma riei. Şi la lumina soarelui, eşind unu Şărban cu filosofia lui cea blândă, că
zidurile închisorii.... Şi aşa învrăjbită de câte unu, îşi făceau cruce, sfinţind drep Luni a fost ziua în care am văzut soa
chinul acesta, fugea, ca luată de Ele, tatea Celui de sus. . . . . . . . rele după închisoare. Şi-o să ne ajute
spre zarea dealului, trasă ca într’o * D-zeu.
* *
mreajă de întunerec fără stîrşit. . . .
Mai erau două săptămâni până Duminecă pe la sfinţitul soarelui
la 25 Aprilie, ziua înfăţişării la curte. era zor mare în tot satul. Moş Şărban,
— Dreptatea lui D-zeu e mare!
moş Sandu şi încă vre-o zece ţărani
gemea moş Şerban. Tot satu din zori până’n noapte cari aveau cară cu boi, să îndeletniceau
De multe ori o rază de lumină şi să sfătuia în taină ce-i de făcut: cum fie-care să mai dreagă câte ceva la car.
de căldură ajunge se renască o viaţă să se plângă la judecată, cum să adune Boii stăteau gata prin poeţi şi prin
aproape stînsă. Aşa, o rază, pornită bani pentru advocat şi în ce zi să grădini, par’câ simţeau şi ei drumul
din inima elevului, care văzuse şi sim plece. Toată munca câmpului rămase
lung ce au de făcut. Nevestele şi fetele
ţise de aproape chinul celor umiliţi, baltă: doar femeile şi copiii ce mai
de ale mâncărei. Pe feţele tuturor se
lumină şi încălzi mintea şi sufletu celor puteau dovedi.
vedea cum creşte din ce în ce o bu
cărora el le povestise cele întâmplate Cuconu Ieni, înfricoşat, nu s’a mai
curie plină de nădejde.
în sat. întors la moşie. Un nepot al lui şi cu
Vestea se duse repede mai departe cîţiva vătavi conduceau munca pe mo (Va urma)
şi o anchetă orînduită, constată siluirea şie, împenată acum cu ţigani-lingurari,
nedreaptă a ţăranilor. aduşi din alte sate.
