Page 1 - Bunul_Econom_1901_50
P. 1

Anul  II.                             Orăştie,  8  21  Dec.  1901.                                                 Nr.  50














                                                                P R O P R I E T A T E A
                    A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R Ţ I U N I :
                                                      „Reuniunii  economice  în  Orăştie"      se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumetate  an  2  cor,  (1  fi.)
                 Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sâmbătă             Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                    lângă  aceasta  cheltuelile  de  arat,  să-  alte  înlesniri  cu  unelte  economice,  cu
              D ela  R euniune.                    mânat,    plivit,   recoltat,   vendut,  de  sfaturi  şi  învăţături  şi  alte  şi  alte.  Le-a
                                                   ţinerea  de  servitori,   de  ţinut  căruţe  pus  la  inimă  necesitatea  cultivării  tri­
           Prelegeri  economice  în  Căstâu.       cu  cai,  de  plătit  dări  şi  aruncuri  şi  foiului  şi  înlesnirile  mari,  ce  Reuniunea
                                                   altele,  —  şi  cu toate  aceste  cheltueli,  face  membrilor  săi  întru  procurarea
             Duminecă  în  15  Dec.  n.  c.  după
                                                   scot  din  păment  atâta,  încât  mai  duc  sămânţei  şi  alte  multe.
        ameaz  au  ieşit  din  partea  Reuniunii
                                                   şi  în  patria  lor  toamna  câte  3-—400        In  fine  le-a  mulţămit  pentru  aten-
        economice,  economul  ei  Const.  Baicu
                                                   fl.  unul.                                  ţiuneadat ă  şi  punendu-le  la  inimă  cele
        şi  membrul  comitet.  Ioan  Fleşeriu,  în
                                                        A  stăruit  pentru  procurarea  de     auzite,  s’a  depărtat  fiecare  mângâiat,
        comuna  vecină  Căstău,  la  o  prelegere
                                                   sămenţe  potrivite  pămentului  şi  de  soi   că  a  putut  participa  la  aşa  prelegeri.
        economică.
                                                   mai  bun, motivându-le,  că  cutare  plantă
             Prelegerea  s’a  ţinut  în  şcoală,  par­  nu  aduce  roade  bogate  în  ori  şi  ce                                 b
       ticipând  la  ea  până  la  50  oameni frun­  soi  de  păment.  A  accentuat  cu  deo­
       taşi  în  trunte  cu  preoţii  şi  cu  harnicul   sebire  rentabilitatea  cultivării  pomilor
       lor  învăţător.                             de  soi  nobil,  documentându-le  clar,  că   Dela  Reuniunea  soră
             Adunarea    a   fost  deschisă  de  fiecare  pom  bine  îngrijit,  prin  roada  sa,
                                                                                               Adunarea  generală  a  «Reun.  rom.
       preot-cap.  din  loc  Nic.  Andrei,  bine-  în  calcul  mediu  socotit,  corăspunde  la
                                                                                                   agricole  din  com.  Sibiiului».
       ventând  pe  prelectori,  arătând  în  linia-  un  capital  de  depunere  de  100  fl.,  mai
       mente  gen.  scopul  venirii  lor  şi  reco­  vertos că colţul ocoalelor şi  grădinile  eco­  Spre  a-şi  face  darea  de  seamă des­
       mandând  celor  presenţi  a  fi  cu  aten­  nomilor  noştri  şi  aşa  stau  pustii,  sau  pre  munca  ce  a  desvoltat  şi  despre  is­
       ţiunea  cuvenită.                           cel  mult  dacă  produc  bucinişi  şi  urzici.   prăvile  săvîrşite  în  al  13-lea  an  al vieţii

            Dl  I.  Fleşeriu  a  preles  despre  A  făcut  cunoscut  că  Ministrul  de  agri­  sale,  «Reuniunea  agricolă»  dela  Sibiiu
       cele  trebuincioase  la  sădirea  pomilor   cultură  împarte  prin  Reuniunile  eco­   şi-a  convocat  pe  membrii  sei  în  adu­
       toamna,  despre  îngrijirea  lor  peste  nomice  sume  de  bani  fără  sau  cel  mult  nare  generală  în  comuna  Aciliu  (1.  Să-
       iarnă,  despre  lucrările  de  prim ăvară,   cu  4%)  în  scopul  de  a-şi  putea  procura  lişte)  pe  Duminecă  în  3  Decemvrie  c.
       despre  cum  şi  pentru-ce  trebue  rete­   singuratici  vite  de  soi  mai  nobil  şi prin  Pe  lângă  darea  de  seamă,  conducătorii
       zate  aşa  crengile  şi  rădăcinile,  despre   aceasta  de-a  să  înmulţi  aceste  soiuri   acestei  reuniuni  folosesc  prilejul  acesta
       formarea  coroanei  şi  despre  modul  gu-   şi  pe  la  noi,  ca  unele  cu  mult  mai  şi  pentru  de  a  da  economilor  noştri
       noirii  şi  calitatea  gunoiului.           rentabile  şi  că  şi  Reuniunea  noastră  să  din  comuna  respectivă  poveţe  şi  învă­
            Dl  C.  Baicu  a  desvoltat  mai  pe  va  folosi  de  acest  favor  şi  va  împărtăşi  ţături  spre  câştigarea  îndemânării  la
       larg  scopul  nobil  al  Reuniunii  noastre  şi  pe  membrii  ei.  Avend  acest  favor,  purtarea  de  economie  raţională  (înţe­
       economice,  silinţele  ei  de-a  încălzi  pe  a  îndemnat  pe  oameni  a  să  tace  toţi  leaptă).
       membrii  ei  şi  prin  ei  pe  toţi  economii  membrii  la  Reuniune,  care  pe  lângă      In  ziua  amintită  au  sosit  din  par­
       români  pentru  îrpbrăţoşarea  uneltelor  aceasta,  mai  dă  si  alte  bunătăţi  si  câs-  tea  Reuniunii  în  comuna  Aciliu,  preşe­
       moderne,  la  cultivarea  pământului.  Le-a  tiguri  membrilor  sei.   Pentru  ca  să  le  dintele  ei  dl  Dimitrie  Com şa,  secreta­
       arătat  prin  exemple  vii  daunele,  ce  facă  şi  mai  evident  ţînta  Reuniunii  de  rul  ei  dl  Victor  Tordâşianu,  şi  contro­
       zilnic  sporesc,  stând  noi  şi  pe  mai  a  exopera  membrilor  sei  câştiguri  în­  lorul  ei  dl  Em il  Verzariu.  Din  comu­
       departe  cu  mânile  în  sîn  şi  nepăsători  doite,  ba  chiar  şi  înzecite,  după  taxa  nele  învecinate:  Sălişte,  Tilişca,  Gurarîu
       faţă  de  invenţiunile  şi  înoirile,  ce  ni-le  aceea  mică  de  1  fl.,  le-a  spus  lucruri  etc.  deasemenea  mai  mulţi  domni,  între
       ofer  de-a  gata  străinii  întru  cultivarea  împlinite  şi  nu  vorbe  goale  şi  anume:  cari  amintesc  pe  neobositul domn prim-
       raţională  a  pămentului.   A  combătut  un  membru  cu  taxă  de  1  fl.  a  primit  pretor  cercual  Petru  D răgici  şi  dl pro-
       temeinic  zicala:  „Cum  o  trăit  tata  oi  în  primăvară  dela  Reuniune  10  altoi  topresbiter  D r.  Ioan  Stroia.  Acilenii,
       trăi  şi  eu“,  aducend  drept  martor  pe  gratuit,  pe  cari  dacă  i-ar  fi  cumpărat  apreţiind  după  merit  nisuinţele  acestei
       însuşi  tata,  care  şi  el  să  plânge  de  dela Geoagiu, ar fi  plătit  drbul cu  46  cr.,  reuniuni,  au  făcut  oaspeţilor  sosiţi  o
       schimbarea  vremilor.  A  arătat  foloasele  aşa  dar  el  cu  florinul  lui  a  câştigat  primire  dintre  cele  mai  frumoase şi căl­
       cele  mari,  ce  străinii  ştiu  se  tragă  din  3  fl.  60  cr.,  în  toamnă,  la  al  doilea   duroase,  cu  banderiu,  poartă  de  triumf
       lucrarea raţională a  pământului,  aducend  transport  şi-a  cumpărat,  tot  pe  temeiul  şi  altele.                       '
       drept  exemplu  pe  Bulgari,  cari  dau  acelui fl.,  alţi  zece  altoi  cu  câte  14  cr.,   Şedinţa  a  fost  deschisă  în biserică,
      pentru  1  jugăr  de  păment  dela  60  altoiul,  cât  costă  şi  pe  Reuniune,  va să  care  pe  lângă  oaspeţii  sosiţi  din  comu­
      până  la  100  fl.  arendă  anuală,  pe     zică  şi  aici  a  câştigat  3  fl.  20 cr.,  apoi  nele  vecine,  era  îndesuită  de  poporu^
   1   2   3   4   5   6