Page 2 - Bunul_Econom_1901_50
P. 2
Pag- 2 B U N U L ECONOM Nr. 50
din comună, care a alergat aci cu mic Numărul membrilor reuniunii a tre toţi despre binele şi folosul stropitului,
cu mare. cut peste 600, ear averea a crescut a- încât şi cea din urmă babă din sat azi
Frumosul cuvânt de deschidere al proape la 10000 cor. bani gata, afară binecuvântă pe domnii cari i-au silit să
dlui preşedinte, precum şi darea de de preţul maşinilor şi uneltelor econo stropească.
seamă despre munca şi isprăvile reu mice ce le are reuniunea. Dl Comşa în prelegerea d-sale a
niunii în anul 1900, făcută de dl se Punctul cel mai însemnat al adu arătat primejdia cea mare ce ameninţă
cretar au fost ascultate cu deosebită nării generale a fost fără îndoială pre toate viile din Ardeal, filoxera, şi spre
atenţiune. legerea dlui preşedinte despre cultura a găsi pe locuitorii comunei pregătiţi
Din bogata dare de seamă amin
viţei de viie şi a vitelor. îi îndeamnă ca de pe acum să-şi creeze
tesc următoarele: Conducătorii acestei
Ocupaţiunea principală a poporu o grădină, în care să prăsească viţă
reuniuni au ţinut 8 prelegeri poporale
lui din Aciliu e viieritul, care, norocoşi americană.
economice în Sălişte şi două întruniri
fiind de a avea bună recoltă chiar în Pentru-ca munca vierului să fie
agricole în comunele Ilimbav şi Deal.
anii când preţul vinului era foarte mare, şi mai rentabilă îi îndeamnă ca pe
A arangiat o exposiţie de vite in Mer-
i-a ridicat la bunăstare. Urmările aces viitor să cultive şi să introducă în viile
curea, cu care prilegiu a împărţit pre
teia se şi văd, având locuitorii case lor viţe pentru struguri de mâncare
mii în sumă de 200 cor. A dăruit u-
bune de piatră, străzi pardosite, drumuri cari în comerciu sunt mai cu preţ.
nui membru al ei, economului Petru
Sopa din Fofeldea o viţea de soiul bune, şcoală frumoasă cu 2 posturi de In partea prelegerei despre eco
învăţători şi un fond pentru edificarea nomia vitelor arată că soiul de Pinzgau
Pinzgau pentru a contribui prin aceasta
unei noue biserici în sumă de 16000 e mai bun, mai cu preţ ca alte soiuri
la răspândirea acestei rase de vite.
cor. în bani gata... nu pe la oamenii şi în legătură cu aceasta vorbeşte şi
Membrilor din comuna Sebeşul-de-sus
din sat etc. despre cultura nutreţurilor măestrite, în
le-a dăruit câte un altoi măr patul, ear
la mai mulţi membri şi la diferite scoale Amintesc o păţanie a locuitorilor special a trifoiului.
a distribuit peste 17 mii de pădureţi nu numai din această comună, ci şi a Instructiva prelegere, care a ţinut
(meri, peri, gutui şi cireşi). Asemenea celor din celelalte comune, cari se o- aproape 2 ore, a fost ascultată cu
a dăruit seminţe de diferite soiuri de cupâ cu viieritul, din care păţanie poate atenţiune şi d-lui Comşa i-a succes a
nutreţuri în preţ de 200 cor., ear prin trage învăţătură şi alţi viieri de pe ai- convinge pe ascultători de adevărul
mijlocirea reuniunii şi-au procurat foarte rea. Anume: în comitatul Sibiiului stro conţinutului ei. Dovadă despre această
mulţi locuitori din alte comitate, se pitul viilor contra peronosporei e obli este că locuitori comunei Aceliu, au
minţe de acestea. A dăruit mai multe gatorie. In anii trecuţi, când diregăto- declarat că să vor nisui a-şi înfiinţa
familii de galiţe Playmouth-Rocks (en riile au ordonat aceasta, s’au iscat a- grădina (pepiniera) de viţă americană,
glezeşti) precum şi ouă de acest soiu. devărate revoluţii contra acesteia. în şi a urma şi celoralalte sfaturi, căci ei
Tovărăşiile agricole şi însoţirile de dârjirea poporului nostru în multe co sunt pe deplin convinşi că » domnii
credit săteşti sistem Raiffeisen de prin mune a mers aşa de departe, încât mai dela aceasta tovărăşie numai binele le
singuraticele comune, cari s’au înfiinţat bine au plătit amende mari băneşti, de doresc«! Dovadă e mai departe că din
la îndemnul şi cu concursul reuniunii, cât să-şi stropească viia. Recolta anilor îndemn propriu deja mai mulţi inşi
aproape toate lucrează cu spor întru din urmă, înţeleg pe a celor cari au s’au înscris de membri şi alţi şi mai
ridicarea nivelului moral şi material al stropit, căci cei cari n’au făcut aceasta mulţi le vor urma acestora, »numai
societarilor. n’au cules nici o botă, i-a convins pe să-’şi vândă vinul din pivniţă«. (Pe aici
argintie strălucea având o lumină albă — înainte! înainte !
F O I T Ă palidă; ear’ deasupra călătorilor pluteau Dar’ drumul deveni din ce în ce
9
nouraşii albi provenind din îngheţarea mei greu. Munţi şi dealul de zăpadă li
In G heţuri aburilor ce expirau. Tînăra Ema în sa se iveau în cale şi numai cu multă
’ » nia mică dusă de doi câni cenuşii greutate puteau să străbată. Urşii albi
— Fantazie —
avea ori-ce înfăţişare afară de cea încep a se arăta. O namilă mare se
omenească. Talia sveltă şi delicată, prăvale repede la apropierea lor şi se
Povestirea mea are loc în Laponia guriţa mică şi voluptoasă, faţa palidă şi perde în depărtare. De trei zile de
nordică, ţeara gheţurilor şi a zăpezilor albă, totul era învâlit în blană; numai când mergeau prin câmpia de zăpadă,
vecinice. Tînăra şi ciudata pereche în dreptul ochilor două găuri mici lăsau acesta era întâiul urs ce li-se ivise în
Aldjax, părăsind Londra, hotărî drept să pătrundă lumina. Părea o clae de cale. Ema cercă să se scoale să-’l vadă
călătorie de nuntă, să facă ocolul pă strujeni acoperiţi cu promoroacă. In cum fuge, dar’ căzu de greutatea blă-
mântului. După ce străbătură jumătatea urma ei veneau încă cinci sănii scâr nilor ce o copleşiau.
globului ajunseră aci şi avură pofta de bind ascuţit de gerul ernei. Aldjax se Aldjax apropie sania lui de-a ei
a se aventura în nord ca să admire apropie de ea. şi dându-se jos părea un urs în două
aurora boreală şi să vază urşii albi şi — Cum te simţi, Ema? picioare.
focile grase. întovărăşiţi de o caravană — Bine. Prea bine! — Ce vrei drăguţă?
număroasă de blăni şi de câni trebuin- — N’ai îngheţat? Şi se aşează în sania ei. Ea cău
cioşi, înaintau mereu spre nord. Cerul Ea rîzând copilăreşte în blană: tând să-’i strîngă mâna, o mână uriaşă
plumburiu şi trist ca un mormânt părea — O, încă nu! din pricina blănei:
aşa de jos, că le atingea capul. Zăpadă — Mai mergem? — Nu-i aşa, că fără tine n’aşi fi
