Page 2 - Bunul_Econom_1902_01

Pag- 2 _____________ B U N U L E C O N O M _________ ___ Nr. 1

tru cu toate taxele vamale ce. trebue DIN LUME „Un oficer rus, de an grad înalt,
se plătească la graniţă când le intro­ se pare că ar fi venit înadins spre a
duc la noi. D in Transvaal. asista la reuniunile ‘acestei, ligi secrete,
Schimbul produselor agricultorului Multele învingeri ce au avut Burii căreia ar fi aparţinând şi mai mulţi
şi industriaşului pe deoparte şi publi­ .asupra Englezilor, se zice că ar con- profesori. ~
cul conşumător pe de altă parte, îl strînge pe Chamberlain se demisioneze. „Ţeranii romani, crezetori, presintâ
face comerciantul. Dacă cele două avuţii Kriiger a împărţit printre generalii un teren favorabil de agitaţiune pentru
producătoare nu merg înainte, sufere sei circulare, întrebându-i despre păre­ aceşti domni, cari fap se lucească în
natural şi comerciul şi astfel ne vedem rea lor asupra situaţiei, la ceea ce ei ochii ţeraoului o amelioraţie materială
pe toate căile economice apăsaţi ca de au răspuns, că fără garantarea deplinei a sorţii lor miserabilă; după-cum deja
un vis greu, ce zace pe populaţiunea independenţe nu vor depune armele. s’a întâmplat această în primăvara anu­
noastră. Unde ne întoarcem auzim tân­ lui 1888, când agenţii ruşi âu pregătit
Bulgaria.
guiri. Astfel încheiem anul expirat. A revolta ţeranilor, pe cari dl Carp, mi­
Principele Ferdinand a primit de-
despera însă nu ne este permis; tre­ nistru de atunci al afacerilor străine, a
misiunea prim-ministrului seu Caraveloff,
bue să înfruntăm cu bărbăţie toate ne­ calmat-o prin expulsarea aşa' zişilor
însărcinând cu formarea noului cabinet
ajunsurile, căci avem credinţa, că bunul iconari."
pe Daneff, care a constituit astfel noul
D-zeu ne va ajuta ca prin sforţările
minister: Daneff presidiu şi externe; Bosnia şi Herţegovina
noastre să eşim în curănd din crisa ce
Sarafoff interne şi finance; Lucanoff scriu foile franceze şi engleze, în scurtă
ne bântue de atâţia ani.
comerciu; Radoff justiţie; Canceff in­ vreme vor fi definitiv alipite la Austro-
Pe noi ca şi ţara noastră întreagă
strucţie; Papricoff resboiu Ungaria.
ne interesează mai cu samă micul pro­
Tratativele
prietar. De el ne vom ocupa cu deo­
de reînoire a convenţiilor comerciale cu Dela Reuniunile noastre. ■
sebiră.
statele străine, cari expiră în 1903, se
îmbunătăţiri în agricultură, intro­
vor începe încă în luna viitoare. Re-
ducerea de rase noue de animale do­ Programul de lucru
presentanţii noştri diplomatici au fost
mestice potrivite pentru noi, regularea al „ Reuniunii române de agricultură din
deja îndrumaţi de contele Goluchovski comitatul Sibiiu“ pe anul 1902, stabilit în
creditului cinstit a proprietarilor noştri
să facă paşii de lipsă în privinţa asta. şedinţa comitetului central ţinută la 25 De­
de pământ, schimbarea legii asupra
cemvrie, n. ip oi.
cumpărării şi vânzării pe termin a pro­ D in România.
Iu scopul cunoaşterii referinţelor eco­
duselor agricole, emigrările înspăimân­ „Frankfurter Zeitung“ publică ur­
nomice, d n comune se vor ţinea întruniri
tătoare din patrie, reforma legii pentru mătoarea informaţie primită din Iaşi:
agricole, în comuna Bradu, Dobârca, Magu,
darea de pământ şi â comasărilor (a- „După-ciAn ni-se anunţă din Iaşi, Nucet, Răhău, Ruse ori, Sssâuşi, Şugsg, Tur-
rondărilor), regularea durilor noastre, s’a format în acel oraş o societate se­ nişor şi Vale.
înmulţirea căilor de comunicaţie pe apă cretă de aproape 100 membri, în strînsă Iu scopul promovării culturii vitelor
se va aranja o exposiţie de vite de prăsită
şi uscat, ridicarea industriilor noastre legătură cu redacţia revistei „Orientul
împreunată cu distribuire de prem ii în bani
casnice, etc. etc., — vor fi tratate mai Ortodox" din Bucureşti. Această socie­
în comuna Racoviţa.
pe larg în corpul revistei noastre, în tate are de scop unirea popoarelor Or­
Se va procura, pe spesele .Reuniunii o
speranţă că vom fi folositori neamului todoxe din Balcani sub conducerea v ţea de rassa »Pinzgnu« curată şi even­
nostru mult Încercat. Rusiei. tual şi alte animale de prăşită, ce se vor da

de iarnă, care corespunde cu sărbătoarea: In a treia M arţi după Paşti, cade săr­
F O I T A
9 Aducerea cinstitului lanţ. Trei zile femeile nu bătoarea numită Ropotmul ţestelor. Femeile
lucrează nimic, nu dau gunoiul afară dîn casă, se strâng şi fac ţeste, alt-ceva nu lucrează
Superstiţiile poporului. ba unele nici nu mătură prin casă, nu dau în aeeastă zi. In. această zi, fetele mari, rămase
-sare, foc, şi nimic din casă, căci e rău de nemăritate, fac un , ţest, îl pun pe foc, îl ard
Sâmbăta e o sfântă blajină, ea îndrep- pagubă, îi ia lupul dobitoacele din curte. până se înroşeşte bine, şi bagă sub el de
tează pe calea cea bună sufletele cari rătăcesc Miercuri, în săptămâna I-ă a postului viu un cocosel. Ele cred, că se vor mărita
spre rai pe cea lume. De aceea Sâmbăta să celui mare, se sărbează Mercur ea cea strâmbă, în curend. '
nu începi nimic lucru nou, se faci pomeni pe care poporul o serbează cu multă frică, In ajunul sfânt. Gheorghe, se serbează
morţilor şi să nu mănânci de dimineaţă, căci căci, de vor lucra ceva, li se va strâmba Mânecătoarea, când trebue să te plimbi di­
Sâmbăta se precestuesc îngerii în cer. gura la ceafa.. mineaţa, până în răsăritul soarelui, prin holdele
La Crăciun şi Anul nou, la Bobotează pline de roauă, ca să fii sănătos peste an.
Joi, în această săptămână se serbează
se observă multe obiceiuri, cari nu sunt decât In noaptea de sf. Gheorghe, vrăjitoresele
Joia iepelor, în Care nu se lucrează, eăci e
resturi din datinele păgâneşti, însă multe din umblă în peile goale prin holde de iau
rău de înţepături.
ele sunt botezate creştineşte, cum sunt: steaua, sporul câmpului şi laptele, vitelor; un om
vicleimulţ sorcovele, pluguşorul, vasilca, etc. Vinerea din această săptămână se ser­ din sat trebue să cânte toată noaptea - —
bează Cele unsprezece Vineri, Vinerea • fr u ­
Un obiceiu, care se păstrează la ţeară, cum şi în ziua de sf ' G h e o r g h e d î n bu­
moasă.
este vrăjitul din seara anului nou. Fetele cium, căci sunetul buciumului ia r 'uterea
mari şi flăcăii vrăjesc ca să-şi afle cum le va In Sâmbăta lu i ; Lazăr nu se lucrează acestor vrăjitorese. '
fi scrisa. Fetele pun punte şi numără d’anda- la lucru voinicesc, căci este rău dâ căzături, Sf. luda, Eliseii, VartolomeU, Gherpian,
ratele parii dela gard. de oare-ce Lazăr a fost un sfânt care a se serbează de frică că va bate grindina
O sărbătoare pusa de popor fără ştirea murit căzut dintrun arbore. holdele. . . ,
lui Dumnezeu, păgânească'fără îndoială, este M ar iele şi foile după Paşti, nu se Ziua Naşterii s f Ioan Botezătorul, p o ­
aşa numitul Sân-Petru de iarnă, sau F ilip ii | lucrează,* căci e rău de grindină. porul o numeşte Sânziene sad Drăgaica ş{