Page 1 - Bunul_Econom_1902_05
P. 1
Anul III. Orăştie/9 Februarie n. 1902. Nr. 5.
REYISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „Reraimir Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricnltură din comitatul Sibiinlni“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I| IN SERŢ IU NI:
]| se socotesc după tarifa, cu preţuri m oderate
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru Rom ânia 15 franci pe an. In flecare Duminecă. || Abonamentele f i inserţiunile se plătesc înainte.
Cum stăm la noi cu distribuirea şcolile până la universitate, Ia comune,
proprietăţii, ne arată statistica (con- oraşe, comitate, în diferitele deregătorii,
scrierea) executată de ministrul nostru în biserici, la judecătorii şi municipii.
de agricultură pe anul 1900. Aceste drepturi le pretindem noi ne
Totalul pământului eultivabil este maghiarii pe basa dreptului natural, di
în Ungaria 48,834.673 jugăre k., «din vin şi legal. (Sgomot). Pretindem aceste
Un stat agricol, cum este şi. patria
care cad asupra agriculturei propriu drepturi pe basa legii naţionalităţilor, a
noastră, va prospera numai atu n cea
zisă 22,769.764 jugăre k. Din acestea art. X L IV din 1868.»
economiceşte, dacă şi proprietatea va
avem proprietăţi:
fi distribuită (împărţită) în modul cel Din Serbia.
mai mici de 1 jug. fără arătură:
mai prielnic.
294.475 propr. cu 92.479 jug. k. Nainte de asta cu câteva zile se
Deosebim trei feluri de proprietăţi tot aşa cu arătură 269.974 ,, ,, 139.589 „ „ lăţise vestea, cum am fost publicat şi
1 —5 jug. k. 716.769 propr. cu 1,923,157 ,,
după întinderea lor: proprietatea mică,
5—10 jug. k. 458.535 propr. cu 3,317.079 ,, „ noi, că Regele Alexandru al Sârbiei ar
mijlocie şi mare. Este greu de a stabili 10-20 ,, „ 385.381 „ »■ 5,396.130 „ „ fi aplicat a abzice de tron.
Total 2,123.634 propr. cu 10,868.384 jug. k.
graniţa intre aceste trei feluri de pro
,
•
peste 20 jug. k. 3 768 , „ 11.901.380 „ „ Ştirile ce sosesc mai nou însă o
prietăţi, căci ceea-ce într’o ţearâ sau Total general 2,127.402 propr. cu 22,769.764 jug. k. desmint aceasta. Astfel ziarul «New-
regiune s’ar putea numi d. e. proprie Ce resultă din aceste numere? Că, pe York Herald» din Paris publică urmă
tate mijlocie, în alta ar. fi mare sau cântj. peste 2 milioane proprietari de toarele din un interviev al Regelui Ale
mică, după-cuin este teritorul destinat pământ stăpânesc numai 11 milioane xandru cu un corespondent al seu:
pentru agricultură mai mare sau mai jugăre aproximativ, 3.768 de fericiţi «Sper că voiu trăi încă 20, even
mică şi după populaţiunea mai deasă sunt proprietari a aproape 12 milioane tual 30 de ani. îmi voiu apăra tronul
sau mai rară într’un stat. In general jugăre. cu sabia în mână. Dacă până la 1912
însă putem zice, că numim proprietate
Un stat prosperează numai atun- nu mi-se va naşte copil, mă voiu înţe
mică, aceea care este lucrată de însuşi
cea, când toate felurile de proprietăţi lege cu Scupştina asupra persoanei suc
proprietar, dim preună cu membrii fami
sunt reprezentate în mod egal sau cesorului, de sigur însă nu după dorinţa
liei şale, fără a avea lipsă de ajutorul
aproape în mod egal. După statistica lui Georgevici, care complotează în
altor braţe streine. Proprietatea mijlo
arătată mai sus este prea bătător la Viena cu familia Karageorgevici contra
cie, pe care o lucrează proprietarul în
ochi predominaţiunea proprietăţii mari mea. In toate împrejurările pot conta
suşi, înse având trebuinţă ca ajutor
în Ungaria, care aduce cu sine sărăcia pe armata mea.»
braţe străine şi în fine proprietatea
excesivă a micilor proprietari. Ear. Regina Dragina a zis:
mare la care proprietarul nu lucră în
«Nu vom abdica şi până când Re
suşi şi întinderea moşiei sale îi absoarbe
gele nu va fi mai bătrân cu 25 de ani
tot timpul pentru a supraveghea şi
DIN LUME ca azi, nu renunţ la speranţa de a a-
conduce lucrările.
vea copii.
*
> Proprietatea mică şi cea mijlocie
In dieta ungară Resboiul din Transvaal.
va fi totdeauna mai bine îngrijită
şi mai cu folos exploatată, fiindcă a luat cuvântul zilele din urmă şi de Burii au încă 3 corpuri de ar
munca braţelor este totdeauna mai putatul slovac' Veselovsky, pretinzând mată, cari luptă sub comanda lui Botha,
exactă ca cea făcută cu vitele şi ma sus şi tare executarea legii de naţio De-W ett şi Delarey. Kitchener vrea să
şini. Nu să poate însă folosi de marile nalităţi. silească pe Buri la o luptă decisivă.
Eată, după «Gaz. Trans.», ce a - Preşedintele Kriiger întrebat fiind
îmbunătăţiri fonciare (ale pământului),
a zis între altele numitul deputat : de un corespondent al ziarului parisian
cum este d. e. canalisări, disecâri ale
locurilor bâltoase, înfiinţarea de dru «In interesul existenţei, cultivării şi «Le Journal» asupra răsboiului, a răs
muri, de întrebuinţarea cu economie a desvoltării popoarelor nemaghiare din puns:
diferitelor maşini agricole, cari numai Ungaria ei cer, ca limba acestor po «Nu facem resboiu din plăcere, ci
pe întinderi mari să plătesc şi lucrează poare în ţinuturile, pe unde locuesc în pentru-ca să ne susţinem libertatea; ne
masse, să o poată întrebuinţa în toate luptăm, fiindcă vrem pacea. Salutăm din
