Page 3 - Bunul_Econom_1902_05
P. 3

Nr.  5    __________    .  ______________           BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3

            Reuniunea  de  temperanţa  în­         cută  s’a  ţinut  deja  a  doua  prelegere,  prin  d* l   Pentru  săpunari.  Uleiul  de  nucă  de
                                                   Titu  Haţeg, în  şcoalele  române,  fiind  de  faţă   cocos  se  poate  cunoaşte  dacă  este  cuprins
       fiinţată  în  Şoimuş  pentru  a  îmbărbăta*
                                                   număroşi  ascultători.   Prelegetorul  a  vorbit   în  săpun  în  modul  următor:  Intr'o  soluţiune
       pe  oameni  a-şi  produce  vin  propriu de
                                                   despre  desvoltarea  concentrică  a  singuratice­  fierbinte  de  săpun  se  toarnă  câteva  picături
       mere  şi  struguri  şi  se  părăsascâ  afuri­
                                                   lor  meserii,  arătând  un  plan  de  lucrare  bine   de  acid  sulfuric.  Dacă  săpunul  conţine  acest
       situl  de  rachiu,  a  dat  premiu  un  oro­  chibzuit  în  privinţa  asta.             uleiu,  imediat  se  produce  mirosul  caracte­
       logiu  cu  deşteptător  (Wecker Uhr) care        Pe  12  Febr.  n.  e  pusă  a  treia  prele­  ristic  al  acestui  uleiu
       se  se  sorteze  între  cei-ce  au  sădit  mai   gere  despre  »Micile  industrii»  de  dl  Dr.
       multă  vite,  şi  mai  mulţi  meri  şi  peri  în   Traian  Vuia.                                  DIVERSE
       grădinile  lor.
      *     Afară  de  aceasta  :  a  cumperat  o
                                                         B S                                        Monopolul  alcoholului  în  Ungaria. Mi­
       viţea  şi  o  scroafă,  cari  s’au  împărţit
                                                               PENTRU  MESERIAŞI  >            nistrul  de  finance  a  declarat  în  şedinţa  co-
       între  membrii  tovăreşiei  ea  premiu  de                                              misiunii  financiare  a  dietei,  că  experienţele
       încurajare.  Cei-ce  au  câştigat  premiul                                              cu  monopolul  alcoholului  (spirtului)  âu  reu­
       s’au  deobligat  că  la  timpul  seu,  când      Pentru  pictori  şi  zugravi.  Un  lustru   şit  pe  deplin  în  Rusia.  Este  posibilă  intro­
                                                   în  faţâ  bronzului,  care  se  prinde  pe  toate   ducerea  ei  şi  în  Ungaria,  dacă  va  consimţi
       vor  făta  acestea,  vor  da  înapoi  tovără­
                                                   substanţele  se  prepară  dacă  se  djsolvă  10   a  se  alia  la  acest  proiect  şi  Austria.
       şiei  cel  cu  viţeaua  2  viţele,  ear  cel  cu
                                                   părţi  diamant  fuxin  în  100  părţi  alcool  de'             *
       scroafa  două  purcele  spre  a  le  distri­
                                                   95°  în  baie  de  apă,  apoi  se  adaugă  50 părţi   Armăsarii  comitatului  Sibiiu.  Dela  co-
       bui  tot  pe  această  cale  între  membrii   acid  benzoic  şi  se  mai  ferbe  încă  5— 10   misiunea  comitatensă  pentru  prăsirea  de  cai
       tovăreşiei.                                 minute,  până-ce  massa  a  căpătat  o  coloare   se  faşe  cunoscut,  că  pentru anul  curent sunt
                                                   strălucioasă,  ca  bronzul  auriu.  .      plasaţi  armăsari  de  prăsită:  la  staţiunea  de
            „R eu n iu n ea   rom ână  de  în m or­                                           mânzit  Alţina  cinci  armăsari  (toţi  cinci  cu
       m ântare  d in   Orăştief*  şi-a  ţinut  adu­    Pentru  lemnari  şi constructori.  Ca ex­  taxa  de  mânzit  câte  4  cor.),  la  Brad  doi  ar­
       narea  generală  a  5-a, Duminecă,  fiind  de  faţă   celent  mijloc  pentru  conservarea  lemnului,   măsari  (taxa  4  cor.),  (a  Hosman  doi  armă­
       numeroşi  membri.  Adunarea a condus-o mem­  se  recomandă  aşa  numitul  «Carbolineum   sari  (taxa  6  cor),  la  Şura-mică  doi  armăsari
       brul  mai  bătrân  dl  Nicolae Trif  (în  lipsa  pre­  Avenarius».  Acest  mijloc  de  conşervăre este   (taxa  4  cor.),  la Marpod patru  armăsari  (taxa-
       şedintelui).  Adunarea  a  luat  cu  multă  plă­  recomandat  atât  pentru  a  impregna  lemnul,   4  cor.),  la  Apoldul-superior  (Ap.-mare)  trei
       cere  la  cunoştinţă  raportul  secretarului  /.   cât  şi  pentru  a  usca  ziduri  sau  păreţi  umezi   armăsari  (taxa  4  cor,),  la  Sibiiu  cinci  armă­
       Moţa  despre  bunul  mers  al Reuniunii  în anul   şi  a  distruge  bureţii  cari  cresc  la  astfel  de   sari  (taxa:  trei  câte  4  cor.,  unul  6  cor.,  u-
       trecut,  precum  şi  raportul  amănunţit  al  cassa-   locuri  umezoase.  Preparatul  acesta  pătrunde   nul  armăsarul  »CsatIds»,  20  cor.),  Şelimbăr
       rului /.  Branga  despre  yenitele,  cheltuelile  şi   în  lemn  şi  se  poate  aplica  şi  la  lemn  uscat   doi  armăsari  (taxa  ...  cor.),  Şăsciori  doi  ar­
       creşterea  averii  Reuniunii,  si  a  dat  atât  co­  şi  la  lemn  verde,  cari  impregnate  cu  el  ca­  măsari,  Şebeşul-Săsesc  doi  armăsari  (taxa
       mitetului  cât  şi  cassarului  absolutorul  pe  a-   pătă  o  coloare  brunetă,  frumoasă.  6  cor.),  Slimnic  trei  armăsari  (taxa  6  cor.  şi
       nul  trecut.                                                    * '  •                 unul  2  cor.),  Nocrich  trei  armăsari  (taxa  4
            Iu despărţământul al 3-lea  avem  deja pri­  Pentru  cismari  şi  păpucari.  Dacă  se
                                                                                              cor.,  unul  6  cor ),  Vurpăr  trei  armăsari  (taxa
       miţi  260  de  membri.  încă  40  şi va  începe  a   păstrează  cisme  sau  ghete  la  un  loc,  care
                                                                                              4 cor.),  Jina  trei  armăsari  (taxa  2  cor.)  şi
       funcţiona  şi  acest  despărţământ,  cu  care  lao­  este  umed,  se  formează  pe  ele  un  fel  de
                                                                                              Gârbova  doi  armăsari  (taxa  4  coroane).
       laltă,  această prea  folositoare  Reuniune  va  a-   mucegaiu,  care  distruge  pelea.  La  un  loc
       vea  900  membri.             ,             prea  uscat  ghetele  şi  cişmele  se  uscă,  se   Albirea  lânei.  Pentru  a  se  albi  şi
                                                   sbîrcesc  şi  devin  tari.   Uleiul  de  terpentin
          P relegeri  econom ice  în   L u g oj.                                              face  lâna  moale,  se  întrebuinţează  6  klgr.
                                                   are  o  influenţă- foarte  favorabilă  asupra pelii-   carbonat  de  sodă,  1  litru  amoniac  şi  jum.
            Fruntaşii  români  din  Lugoj,  au  început   şi  o  fereşte  totodată  de „ şoareci  şi  cloţani,   gram  metyl  violet.  Aceste  cantităţi  sunt  în-
       în  acel  oraş,  arangearea  unui  şir  de  prele­  cari  vor  să  roadă  încălţămintea.
                                                                                              destulitoare  pentru  100  klgr.  lână.
       geri  economice  pentru  popor.  Dumineca  tre­                 *
       Adam  se-i  spue  ce  face,  că doară şi  ea mun­  Lângă  ea  şedea  şi  un  şerpe  vânăt,  ce  se   Ear  satana  eşi  din  mâţă  numai  schîn-
       ceşte  ca  să  ţie  patru  păreţi,  că  şi  ea  are   uita  galeş  la  ea.  Adam  porunci  femeii  să   tei  prin  perii  ei.
       milă  de  bărbat  şi  Gă nu trebue să se ferească   între  în  corabie,  femeea  însă  nu  voi  până   Şi  de-atunci  mâţa  prinde  -şoareci  şi-i
       unul  de  altul.  ,                         nu  luă  cu  ea  şi  pe  şerpe.            mănâncă,  ear  când  6  freci  pe  spate  lasă
            Văzând  Adam  aţâţa  stăruinţă  din  par­                                         schînfei,  de  aceea strălucesc ochii mâţei noap­
                                                        Adam  pricepu  ale  cui  fapte  sunt  toate
       tea  Evei,  îi  spuse :              ;   ,.                                            tea  ca  la  dracu.     .
                                                   acestea,  şi  cine  e  cel-ce  se  chîamă  şerpe,
            —   M’am  urît  de  stat  aici,  vreau să mă
                                                  însă  ca  omul  iubitor  de  pace,  tăcu mulcom.
       duc  în  altă  parte.
                                                        Merseră  ei  cât  merseră  pe  mare,  şi
            Lucrez  la  o corabie,  cu  care  să-mi pot                                                      G l u  m  e.
                                                  numai  ce  dela  o  vreme  corabia  da  să  se
       trece  gospodăria  mea  de  aici,  unde  măvoiu
       aşeza.                                     cufunde.  Şfcrpele  se  lăsa  greu,  ca  să  facă
        i                                                                                          —   Ioane,  ai  pus  apă  în  lapte  azi  di­
            Cum  auzi  Eva  această  veste,  o  şi  po­  posnăK să  înece  pe  Adam  şi  el  cu  .Eva  să
                                                  scape.  .                                   mineaţă ?
       vesti  satanei.
                                                                                                   —   Da,  stăpâne.
            Satana  zise  Evei:                        Adam  voi ,să-l  omoare,  dar  el  iute  se
                                                                                                   —  Apoi  nu  ştii  că  este  oprit  şi  păcat
            —   Ascultă-mă  Evo,  Adam* a  simţit  că   prefăcu  în  şoarece,  şi  se  ascunse  între  nişte  <
       noi  ne  iubim  şi  vrea  cu  ori-ce  chip  să  ne   cuveie.                           de  D-zeu ?
                                                                                                   —   Dar  d-ta  mi-ai  zis  să  amestec  apa
       despartă.  Corabia  o  face  ca  să  vă  mutaţi   Dar  nici  acolo  nu  stătu  locului,  ci  se
                                                                                              cu  laptele.                 ,
      pentru  totdeauna  de  aici,  Fără  tine  eu  nu   apucă  să  roadă  corabia.  A   ros  cât  a  ros,
                                                                                                   -—  Aşa  este,  dar  eu  ţi-am  zis  (să  pui
      pot.  Când  veţi  porni  voi  eu  am  să  mă  fac   până  ce  a  făcut  o  găurice  cât  încăpea  de­
                                                                                              apa  întâi  şi  să  torni  laptele peste  ea.  Atunci
      şerpe.  Tu  să  nu  te  sui  în  corabie  până  ce   getul,  pe  unde  apa  năpădia  să  între  în  co­
                                                                                              putem  spune  ori,  şi  cui,  că  noi  nu  punem
      nu  vei  lua  cu  tine  şi  pe  şerpele  de  casă.  rabie.  Adam  văzând  şi  posna  asta,  luă  mă­
                                                                                              apă  în  lapte.
            Eva  făgădui  că  aşa  va  face.      nuşa  din  mâna  stângă,  o  svîrli  jos  şi  ea  se
            Când  fu  corabia  gata,  în ea întră Adam   prefăcu  în  mâţă.  Mâţă  prinse  şoarecele  şi-l
      cu  toţi  ai  sei.  Eva  însă  nu  da  să  între.  mâncă.
   1   2   3   4   5   6   7   8