Page 5 - Bunul_Econom_1902_08
P. 5

Nr.  8                                             BUNUL    ECONOM                                                   Pag  5

        putem  dobândi  numai  dela  un  sămânător  bine  exercitaţi            In  fine  mai  avem  folosul  la  sâmănătoarele  în  rîn-
        şi  care  a  praqtizat  acest  lucru  foarte  mult  timp.          duri,  că  agricultorul  este  silit  a  lufera  pământul  mai  bine,
              Mai  greu  decât  a  sămăna  de  o  potrivă  sămânţa,  este   fiindcă  ele  se  pot  folosi  numai  pe  un  ogor  bine  mărunţit
        a  sămăna  o  .cantitate  anumită,  pe  o întindere dată.  Pentru  şi  liber  de  burueni  şi  rădăcini.
        a  sămăna  mai  des  sau  mai  rar,  sămănătorul  ia  din  sac          îndepărtarea  la  care  trebue  să  se  samene  în  rînduri
        Sămânţa  cu  mâna  mai  plină  sau  mai  goală,  sau  chiar  nu­   depinde  dela  calitatea  pământului,  dela  natura  cum  în­
         mai  cu  degetele,  face  paşi  mai  mari  sau  mai  mărunţi,  şi   frăţeşte  planta,  şi  dela  timpul  sămănatului.
         aruncă  sămânţa  Ja  fiecare  pas,  sau  numai  la  al doilea  pas,
                                                                                c)  Afară  de  cele  două  metoade  de  sămănat,  adecă
         pe  o  lăţime  mai  mare,  sau  mai  mică  a  câmpului,  sau
                                                                           prin  împrăştiere  şi  în  rînduri,  mai  există  încă  un  mod,
         samănâ  în  două  părţi,  în  dreapta  şi  în  stânga,  sau  în  fine
                                                                           prin  care  sămânţele  să  aşează  în  pământ,  nu  numai  în
         se  samănâ  câmpul  de  două  ori,  odată  în  lung  şi  apoi  în
                                                                           rînduri,  ci  şi  la  depărtări  egale  (deopotrivă)  în  rînduri
         lat.  Sămânţele  fine  şi  foarte  mărunte  pentru  a  le  sămăna
                                                                           însuşi.  Aceasta  se  poate  face  earăş  cu  mâna  sau  cu
         într’o  cantitate  potrivită  să  amestecă  mai  întâi  cu  năsip
                                                                           maşina.  Acest  metod  îl  folosim  pentru  plantele  care  re-
         uscat  şi  apoi  să  samănâ.
                                                                           cer  o  suprafaţă  mai  mare,  pentru  a  se  desvolţa,  şi  apoi
              Sămănătorul  trebue  se  îngrijască, 'Ca  să  nu  lase petice   pentru  a  se  înlesni  lucrările  de  întreţinere  a  lor,  precum
         nesămănate  sau  să  samene  unul  şi  acelaş-  loc  de două  sau   este  la  sfecle  (napi),  porumb  etc.
         mai  multe  ori.  Pentru  aceea  să  va  folosi  totdeauna  de
                                                                              !  Pământul  trebue  să  fie  cât  se ~  poate  de  mărunt
         nişte  semne  care  să  indice  (arate)  locurile  sâmănate.'
                                                                           lucrat,  şi  pe  deplin  netezit.  Dacă  sămânatul  îl  executăm
              In  timp  vântos  sămânatul  cu  mâna  nu  se  poate  face   cu  mâna,  va  trebui  să  însemnăm  pe  teren  (loc)  puncte
         cum să cade,  deoare-ce,  vântul  îngrămădeşte toată  sămânţa   '  unde  vin  aşezate  sămânţele.  Aceasta  o  facem  cu ajutorul
         într’o  parte  a  câmpului,  şi  urmarea  va  fi,  că  o  parte  ese   marcatorului,  care  nu  este  alt ceva  decât  o  greblă  cu  mai
         mai  deasă,  ear’  ceealaltă  mai  rară.                          mulţi  dinţi,  după  cum  voim  a  sămăna,  la  distanţe  (înde­

              Avem  şi  maşini  pentru  sămănat  împrăştiat.  Unele  se    părtări)  mai  mari  sau  mai  mici.  Marcatorul  îl  conducem.
         pot  pune  în  mişcare  cu  mâna,  atîrnându-le  de  gâtul        odată  de-a  lungul  şi  apoi  de a  latul  câmpului,  şi  punctele
         sămănătorului.  Ele  lucrează  mai  repede  ca  când  s’ar  să­   de  intersecţiune  (întretăere)  a  brazdelor  va  fi  locul  unde
         măna  obicinuit  cu  mâna.  Sunt  altele  care  se  pun  în  miş­  tfebue  âşezată  Sămânţa.  In  mod  mai  inComplect  se  mai
         care  cu  animale.  Cu  ele  putem  sămăna  şi  pe  timp vântos,   poate  executa  această  lucrare,  sămânând  după  plug  în
         şi  mai  repede  ca  cu  maşina  de  mână,  adecă  6— 7V*  jug-   fiecare  a  2-a  sau  a  3-a  brazdă, măsurând distanţa în rînduri
         pe.iZt*  şi  sămânţa, se împrăştie  mai  de-o  f potrivă.  Gu  aju­  cu  păsul.  Sămănatul  însuşi  se  face  cu  ajutorul  unei  sape,
         torul  lor,  putem  hotărî  dinainte  cantitatea  sămânţei  pentru   a  unui  băţ  mai  gros  sau  cu  ajutorul  călcâiului.  La  acest
         o  suprafaţă  dată,  şi  facem  o  economie  de  10  procente     metod  de  sămănat  vom  aşeza  în  fiecare  gropiţă  3—4
         (10  la  sută)  din  sămânţă.  ,                                  boabe  de  sămânţă,  din  care  mai  târziu  se  smulg  cele

              b)      Sămânatul  in  rînduri.  In  cultură  mare  sămânatul  mai  slabe,  rămânând  numai  planta  cea  mai  bine  des-
         în  rînduri  se  face  cu  mâna,  foarte  incomplet,  adecă  se   voltată.
         pune  în  a  doua  sau  a  treia - brasdă  a  plugului  sămânţele       Există  şi  maşini  pentru  a  sămăna  în  acest  mod,
         care  apoi  se  acopere  de  brăzda  următoare  a  plugului.      asemenea  maşineior  de  sămănat  în  rîhduri.
         Sămănatul  in  rînduri  cu  mârta  să  foloseşte  mai  mult  în
                                                                                 d)  Sămânatul  în  amestec.  Pentru  a  utilisa  (folosi)
         grădini,  unde  sămânţa  se  aşează  în  brazde  făcute  cu  sapa
                                                                           mai  bine  pământul,  de  multe  ori  sămânăm  două  sau  mai
         şi  în  urmă  se  astupă  tot  cu  sapa  sau  grebla.       /
                                                                           multe  specii  de  plante  în  amestec  pe  unul  şi  acelaş  pă­
              Sămănatul  în  rînduri  se  execută  în  cultură  mare,  cu   mânt,  cum  este  spre  ex.  borceagul  (adecă  măzeriche  cu
         maşinile  de  sămănat  în  rînduri.  Deoare-ce  cu  ajutorul      ovăs  sau  orz).  Afară  de  aceasta  de  multe  ori  trebue  să
         acestor  maşini,  sămănatul  şi  acoperitul  sămânţei  se  face   sâmănăm  o  plantă  în  amestec  cu  alta,  ca  să  proteje  una
         tot  în  acelaş  timp,  deşi  nu  samănâ  0  suprafaţă  mai  mare   pe  alta  îri  timpii!  tinereţii  sale,  cum  este  de  ex.  la
         pe  zi  decât  un  bun  sâmănător,  totuşi  sămănatul  merge      trifoi  şi  lucernă,  cărora  le  dăm  în  anul  întâiu  ca  plantă
         mai  repede,  fiindcă  sămânţa  împrăştiată  cu  mâna  mai         protectoare  vr’o  cereală,  de  regulă  orz  sau  ovăs.   ,
         trebue  deosebit  acoperită  cu  pământ.
                                                                                 e)  Mueala  şi  văruitul  siminţelor.  De  regulă  sămânţa
              Sâmănăturile  în  rînduri  executate  cu  maşina  aşează
                                                                            să  împrăştie  uscată,  câte  odată  însă  muem  sămânţa  cu
         sămânţa  nu  numai  în  rînduri  egal  îndepărtate  una de  alta,   scop  de-a  accelera  (grăbi)  germinaţia  (încolţirea).   Nu
         dar  aşează  sămânţele  şi  la  o  adâncime  egală,  după  cum
                                                                            putem  recomanda  această  procedare,  căci  dacă  aşezăm
         voim  noi.
                                                                            sămânţă  muiată  într’un  pământ  uscat,  şi  timpul  este
              Urmarea  va  fi,  că sămânţele  vor  răsări  de-odată toate.   de  asemenea  uscat,  germinele  sămânţei  se  ucide,  şi  să­
         Rîndurile  fiind  egal  îndepărtate,  fiecare  plantă  are  la     mânţa  este  pierdută.  Tot  asemenea,  dacă  sămânţa  mueată
         disposiţiune  o  suprafaţă  egală  de  pământ,j  şi  având  aer   ajunge  intr’un  pământ  ud,  şi  timpul  este  ploios,  ea  va
         şi  lumină  in  deajuns,  se  vor  desvolţa  mai  bine,  şi  nu  se   putrezi.  Din  aceste  motive,  vom  muea  sămânţele  înainte
         vor  culca  uşor.  Rugina  şi  tăciunile  nu  vor  ataca  aşa uşor   de  sămănat/numai  în  cazuri  excepţionale,  şi  numai  să­
         sâmănăturile,  şi  prin  urmare  recoltele  vor  fi  mai  abun-    mânţele  acelor  plante,  care  încolţesc  foarte  greu,  precum:
         dante  (îmbelşugate).  In  sămânţă  facem  o  economie  de         porumbul,  sfeclele  (napi),  tutunul  etc.     /    .
         25—33  la  sută,  faţă  cu  sămănatul  prin  împrăştiere  cu
                                                                                                      (Va  ufma).
         mâna.                                                 .
   1   2   3   4   5   6   7   8