Page 1 - Bunul_Econom_1902_27
P. 1

Anul  III.                                    Orăştie,  12  Iulie  n.  1902.                                      Nr.  27.



      Bunul Econom









            »      REVISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU  _

      ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Orăştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiiului“.


                   A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
             Pentru  R o m â n i a   15  franci  pe  an.  în  fiecare  D um inecă.                Abonamentele  ţ i   inserţiuntie  se  plătesc  înainte.

                                                  anunţări  trebue indicat  şi  soiul  poamelor  jupueală.  Şi  asta  e  o  boală  grozavă,  de
            Comercinl ca poame.                   cutare  cuantitate  de  mere,  pere  etc.,   care  omul,  dacă  nu  se  caută  din  vreme,
                                                  (nu  e  destul  a  spune  că  ai  de  vândut
                                                                                             ajunge,  de’şi  face  samă  de  durere,  căci
                                                  ci  trebue  spus  şi soiul lor:  mere  pătule,   mulţi  din  aceşti  bolnavi  se  îneacă  din

           Un  isvor  de  venit  pentru  o  mare   pere  pergamute,  etc.)  cum  şi  adresa   pricina  arsurei  ce  simt  în  tot  trupul,
                                                  exactă  a ' cultivătorui  (numele,  locuinţa,   pe  când  alţii,  desnădejduiţi  şi  smintiţi
      parte  al  sătenilor  noştri  sunt  şi  fructele
      pomilor  noştri  roditori.  Prin  înlesnirile   posta  ultimă,  staţiunea  ultimă  a  căii   la  minte,  se  spânzură.
                                                  ferate,  comitatul).
      de  transport,  comerciul  cu  ele  nu  se                                                  Boala  aceasta  e  mai  grozavă  de
      mărgineşte  astăzi  numai  dela  sat  la  sat    Cum  resultă  din  cele  de  mai  sus,   cât  ori-ce  altă  boală,  fiind-că  îl  ţine
                                                  pot  face  aunţări  numai  cultivatorii  cari
      sau  oraşul  cel  mai  apropiat  ci  el  se                                            pe  om  ani  de  zile.  Şi  (^octorii  au
      estinde  chiar  şi  până  în  ţări  streine   au  poame  în  cuantitate  mare.  Se  pot   dovedit,  ca  de  două  ori  două  patru,  că
                                                 ajuta  însă  şi  cei  cu  recoltă  mai  puţină,
      unde  se  transpoartă  cu  sutele  de  va­                                             boala  vine  numai  din  cucuruz  stricat.
      goane pe  calea  Ferată sau  în încărcături   întovărăşindu-să  toţi  laolaltă  şi  făcând   Mai  înainte,  când  nu  era  încă  adus  la
      întregi  de  corăbii  pe  fluvii  şi  mare.  anunţarea  sub  numele  unuia  dintre  ei.  noi  cucuruzul  nu  se  ştia  de  jupoeală
           Una  din  ţările  exportatoare  de          îndemnăm  pe  toţi  cultivatorii  de   ori  pelagră;  asemenea  prin  ţerile,  pe
      fructe  este  şi  patria  noastră.  Durere  ea   poame  să  se  folosească  de  această  dis-   unde  cucuruzul  se  coace  bine  şi  nu-’l
      nu  stă  pe  aceea  treaptă  cum  ar  trebui   posiţie  ministerală,  care  numai  folos  le   apuca  toamna  neuscat,  oamenii,  deşi
      se  fie  şi  cum  ar  putea  se  fie.      poate  aduce.                               mănâncă  cucuruz,  nu  se  bolnăvesc.  De
           Ministrul  nostru  de  agricultură  ca                                            obiceiu  însă  oamenii  sunt  foarte  îndă­
      să  încuragieze  acest  negoţ  foarte  pro­                                            rătnici  şi  nu  vor  să  crează  cele  ce
                                                 Nu  mâncaţi  mălai  aprins.
      ductiv  ţinând  a  înlesni  vinderea  şi                                               spun  doctorii  ori  oamenii,  cari  au  cer­
      cumpărarea  fructelor  a  dispus  ca  «comi-                                           cetat  acest  lucru,  şi  deşi  Românii  nu
                                                       »Pântecele  fereastră  n’are«.
     siunea  ministerială  regnicolară  pentru                                               sunt  proşti,  fac  însă  ca  ţiganul,  de
     pomărit»  («orszâgos  gyiimolcseszeti  mi-       Iată  încă  o  zicere,  care  azi  s’a   care  ei  singuri  rîd.
     niszteri biztossâg»), ca pebasa rapoartelor   dovedit  că  numai  adevărată  nu-’i.   E      Se   zice,  că  un  ţigan  sta  pe-o
     despre  recolta  de  poame  se  facă  listă  drept  că  omul  n’are  nevoe  de  cine    cracă  şi  începuse  s’o  tae  că-i  trebue,
     de  evidenţă  atât  despre  cultivatorii  de  ştie  ce  multă  hrană,  dar’  ori  cum,   se  vede,  la  ce-va;  un  Român,  văzându-1,
     poame  cari  au  spre  vânzare  cuantităţi  oamenii  învăţaţi  au  dovedit  că  trebue   îi  zice:
     mai  mari,  cât  şi  despre  comercianţii   o  hrană  îndestulitoare  şi   sănătoasă,        »Me  ţigane,  tu  o  să  cazi«.
     din  străinătate  cari  se  vor  anunţa  că  înainte  de  toate,  altfel  omul  se  îmbol­   »Ei,  aş!  par’că  tu  eşti  D-zeu  să
     voesc  să  cumpere  poame.  Lista acestor   năveşte  şi  numai  e  nevoe  de  fereastră,   ştii  ce  o  să  mi  se  întâmple! «
     comercianţi    comisiunea  va    ave  s’o   căci  de  pe  înfăţoşarea  feţei  şi  trupului   Tot  astfel  fac  şi  oamenii  îndărăt­
     trimită  cultivatorilor,  ear’  a  cultivatorilor  se  cunoaşte  că  e  bolnav.        nici,  cari  cred  că,  dacă  ei  n’au  învăţat
     o  va  trimite  comercianţilor,  pentru-ca       Ori-ce  sătean  ştie  că  peştele  sau   şi  n’au  cercetat  un  lucru,  apoi  nici
     astfel  se  pună  în  contact  pe  vânzători   carnea  stricată  sunt  vătămătoare  sănă­  alţii  nu  ştiu.  Noi  sfătuim  pe  săteni  să
     şi  cumpărători.  —   In  urmarea  acestei  tăţii,  şi  de  obiceiu,  ţărani  noştri  mă­  crează  cele  ce  le  spunem,  căci  nu
     dispuneri  din  partea  ministrului,  numita   nâncă  mai  bine  fasole  de cât  asemenea  sunt  vorbe  din  vânt,  ci  sfaturi  adevă­
     comisiune  provoacă  şi  pe  calea  publi­  mâncare  stricată.   Dar  ce  folos  dacă  rat  folositoare  pentru  a  cărora  aflare
     cităţii  pe  cultivătorii  de poame  cari  au,   se  apără  de  acestea  şi  nu  ştie  că  tot   au  muncit  învăţaţii  ani  şi  ani  de  zile.
     ori  vor  ave,  recoltă  în  cuantitate  mai   atât  de  vătămătoare,  ba  poate  şi  mai   Acestea  sunt  următoarele:
     mare,  ca  spre  a  li-o  induce  în  lista  de   rea  e  mămăliga  făcută  din  mălai  aprins   Să  samene  cucuruz  timpuriu,  nu
     evidenţă,  care  din  timp  în  timp  se  ori  din  cucuruz  ce  n’a  fost  bine  copt   de  cel  care  se  coace  anevoe  şi  târziu.
     trimite  comercianţilor  din  străinătate,  şi  uscat.   De  obiceiu  oamenii  nu  dau   Roşu  italienesc  e  din  două  privinţi  mai
     să-’şi  anunţe  această  recoltă  la  numita   crezământ  doctorilor  şi  oamenilor  în­  bun;  întâiu  că  se  coace  mult  mai  de
     comisiune  (în  Budapesta,  palatul  mi­   văţaţi,  dacă  aceştia  le  spun  că  cucu­  vreme,  şi  al  doilea  că  e  mai  hrănitor,
     nisterului  de  agricultură).   In  aceste  ruzul  stricat  înbolnăveşte  pe  om  de   are  în  el  materii  mai  prielnice  trupuluj
   1   2   3   4   5   6