Page 2 - Bunul_Econom_1902_27
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M ___                                         Nr.  27

       omenesc.  Al  treilea  e  să  nu  culeagă  la  Râtot  pentru  a  se  înţelege  cu  Szell   O n o u ă  societate econ o m ică  ro m â n ă .
       cucuruzul  necopt,  ear’  după  ce-’l  culeg   în  privinţa  întăririi  alegerii  dela  Arad.  Pe  azi  sunt  convocaţi  în  Ilia fruntaşii  români
                                                                                             din  ţinuturile  acele  pentru  a  se sfătui  asupra
       să-l  pună  la  loc  uscat  aşa  ca  să-’l stră­                                      înfiinţării  unei  societăţi  pentru  valorisarea
       bată  aerul.  Asemenea  mălaiul  să-’l  în­     întâlnire  de  miniştri.      După-   productelor  economice  ale  poporului.  Ini-
       tindă,  când  îl  aduc  dela  moară,  ca  să   cum  este  informat  «Daily  Telegraph»   ciatorii  acestei  bune  idei  sunt:  Părintele
       nu  să  amărească.                         din  Londra,  contele  Biilov,  contele Go-   George  Perian  din  Vorţa,  proprietarul  şi  în­
                                                  luchowski  şi  Prinetti  vor  ave  în  scurtă   văţător  Nicolae  Iuga din Bretea  şi proprietarul
            Dacă  ar  ţinea  aceste  puţine  sfa­
                                                  vreme  o  întâlnire la Karlsbad,  pentru-ca   Ioan  Juga  din  Bretea.        ,
       turi  ale  noastre,  ar  scăpa  de-o  boală
                                                  să  discute  unele  chestiuni  ivite  în urma
       aşa  de  grozavă  ca  pelagra.  Să  nu  cre­
                                                  convenţiunii  militare  dintre  Rusia  şi
       deţi,  iubiţi  săteni,  că  doala,  de  care  vă                                       Advocatul  poporului.
                                                  Bulgaria.  Numitul ziar  adaogă, că această
       vorbim,  e  glumă;  fiecare  în  satul  lui
       nu  ştie,  dar  s’a  făcut  socoteală  şi  s’a   consfătuire  este  iniţiată  de  Austro-   A n im a lele  ră p ciu g o a se  sau  cari
                                                  Ungaria,  care  e  neliniştită  de  amintita
       dovedit  că  şi  la  noi  sunt  o  mulţime                                            sunt  suspecte  că  sunt  molipsite  de  aceasta
                                                  convenţiune.   Se  vor  mai  discuta  şi
       de  pelagroşi,  din  cari  puţini  se  în­                                            boală,  numai  aşa  e  iertat  a  le  folosi  la  lucru,
                                                  greutăţile  ce  le  întâmpină  reînoirea   dacă se concede  aceasta din partea autorităţilor
      dreaptă,  cei  mai  mulţi  bolesc  ani  în­
                                                  convenţiunilor  comerciale.                competente;  în  privinţa  aceasta  concesiuhea
      tregi  până  ce  mor.
                                                                                             se  cere  dela  oficiul  pretorial  ori  medicul  de
                                                       Conventiunile comerciale între        vite.  (Art.  de  lege  VII.  §.  76 din  anul  1888).
                                                                 f                                               *
                                                  Austria,  Italia  şi  Germania  vor  fi  pro-
                DIN  LUME                         longite  până  la finea anului  1904,  după-    D o ica   înainte  de  intrarea  în  serviciu
                                                                                             trebue  se  fie  supusă  unei  controle,  că  oare
                                                  cum  asigură  «Magdeburger  Zeitung».      nu  sufere  de  vre-un  morb  molipsitor ?  Nu  e
           In afacerea întăririi părintelui                                                  iertat  a  primi  o  atare  doică  care  sufere  de
                                                                                             un  astfel  de  morb,  dar’  nici-  ei  însuşi  nu  e
      Mangra.  «Nagyvâradi  Naplo»  dela 5               Dela Reuniunile  noastre.           permis  a  se  aplica  ca  hrănitoare  de  copii  în
      Iulie  scrie  un  articol  de  fond  în  care
                                                                                             o  astfel  de  stare.  Dacă  după  intrarea  în
       condamnă  cu asprime campania  detesta­                                               serviciu  se  iveşte  pe  ea  un  atare  morb
                                                      * R e u n iu n e  d e a ju to ra re la p a gu b e
      bilă  pusă  la  cale  de  anume  interesaţi                                            lipicios  sau  molipsitor,  îndată  facă  aceasta
                                                  i n v i t e «  din  Orăştie.  Luni  în  7  Iulie  n.
      («csaholo  hazafiak»,  cum  le  zice),  cari                                           cunoscut  medicului,  ori  stăpânului  ei;  în cas
                                                  s’a  ţinut  o  adunare  sub  preşedinţa
      sub  masca patriotismului  luptă  în  contra                                           contrar  singură  se  va  expune  pedepsei.
                                                  d-lui  Dr.  Ioan  Mihu  în  biserica  gr.-or.
      părintelui  vicar V.  Mangra.
                                                  din  loc  pentru  a  forma  basele  acestei
            Cât  priveşte  acum  întărirea,  I.  P.   reuniuni,  care  promite  mult bine  econo­   M edicul  casei.
      Sa  Metropolitul  I.  Meţianu  a subşternut   milor  şi  proprietarilor  de vite.  S’a  cetit
      guvernului  votul  Sinodului  EpiscopeSc    proiectul  de  statute  şi  după  mai  multe    Răni  pe  piele.    Pentru-ca  să  vă
      încă  în  septemâna  trecută,  înainte  de   desbateri  s’a  ales  o  comisiune  compusă   vindecaţi  de  rănile  (bubele)  de  pe  piele,  cari
      a  pleca  la  Marienbad.  In,  deplină  în­  din  dnii  Dr.  I.  Mihu,  Dr.  A.  Vlad,  Dr.   se  produc  mai  ales  la  oamenii  mai‘mari,  cel
      ţelegere  cu  P.  S.  Sa  Episcopul  Popea,   R.  Dobo,  I.  Moţa  şi  I.  Branga  pentru   mai  bun  leac  este  se  vă  spălaţi  cu  apă
                                                                                             alcalină.  25  grame  de  potaşă  într’un  litru
      Mitropolitul  după-ce  arată  că  nu  sunt   a  relua  în  studiu  proiectul  de  statute
                                                                                             de  apă  sunt  îndestulitoare.  Să  se  bage  de
      impedimente  canonice,  cere  înalta  întă­  şi  a  le  presenta  la  o  nouă  adunare  seamă  însă,   ca  se  nu  atingă   ochii  cu
      rire.  Ear’  «Hazânk»  de  ieri  spune,  că   modificate  în  sensul  ce  li-s’a  indicat.  aceasta  apa.
      ministrul  Wlassics  a  fost  zilele  acestea                   *                                          *


                                                  lui  Gould  trenul  Nickel-Plate  era  în  faptă  o   Toată  America-nordică  se  amusa,  când
                 F   O   I T     A
                              9                   concurenţă  foarte  periculoasă.           aduseră  ziarele,  cari  stau în  solda  lui  Gould,
                                                       Opt  zile  mai  târziu  primi  Vanderbilt   comunicatul, în ce  mod  a fost pus la  .răcoare*
          G lum ă  am ericană.                    dela  agentul  seu  din  Chicago  ştirea,  că   Vanderbilt.   Gould  sărbă  un  deplin  triumf,
                                                  Gould  ar  fi  sosit  acolo.  Cu  două  oare  mai   căci  contrarul  său  întrase  în  cursa,  care  ’i-o
              ;   —    Ulr.  Myers.   —
                                                  târziu  sosi  depeşa  agentului,  prin  care-’i  co­  pusese  Gould  cu,  isteţime.
                    (Urmare  şi  fine.)           munica,  că  Gould  s’ar  fi  suit  pe  un  tren   Dar’  un Crosus  american  cade totdeauna
                                                  separat  a  căii  ferate  Nipkel-Plate,  ca  să   în  picioare  ca  mâţa.  Vanderbilt  nu  pierdu
                          m.
                                                  inspecteze  distanţa  dela  Chicago  până  la   un  filer  Ia  trenul  Nickel-Plate,  din  contră  eî
           Motivul  de a  primi  planul  isteţiei  D-nei                                     făcu  eu  acela  încă  un  »gesehâft«  splendid
                                                  Bufifalo,  şi  apoi  să  închee  contractul  de
      Dolly,  a  fost  la  Gould  singur  prospectul  de                                     şi  anume  în  modul  următor.;  El  schimbă
                                                  cumpărare.
      a  putea  trage  urgisitului  Vanderbilt  o  festă
                                                       La  o  jumătate  de  oră  după  aceasta   calea  ferată  într’o  societate  pe  acţii.  Acţiile
      Dar’  la  câteva  oare  după  depărtarea  D-nei
                                                  Price  avea  în  mână  depeşa  lui  Vanderbilt   le vendu  şi aşa  îşi redobândi cele 50 milioane.
      Dolly,  Gould  se  resgândi,  că un  milionar  nu
                                                  cU  întrebarea,  cât  costă  calea  ferată  Nickel-   Apoi  după-ce  trenul  nu  mai  era acum  al,său,
      poate  fi  mărinimos  fără  răsplată  şi  să-’şi
                                                  Plate  şi  înainte  de  a  fi  percurs  Gould  calea   îl  ruină  şi-’l  cumpără  a  doaua-oră  pe un  preţ
      piardă  o  zi  de  lucru.  Scrise  dar’  lui  Price
                                                  jumătate  dela  Chicago  la  Buffalo,  trenul  era   ridiculos  de  neînsemnat.
      şi-’i  ceru  cinci  percente  din  suma,  cu  care                                          Atari  glume  îşi  permit  »Crosii«  ame­
                                                  vândut  la  Vanderbilt  cu  50  milioane  de
      va  vinde  calea  ferată,  ca  părtaş  la  negoţ.                                      ricani  şi  cei  »fripţi<  în  lucru  sunt  acţionarii
                                                  dolari.
            Se  înţelege  că  Price  se  învoi.  Apoi   Plătindu-’şi  Price  toate  datoriile  şi  la   şi  publicul.
      lăţi  vestea  în  foi,  că  Gould  ar  intenţiona  să   Could  cuota  de  participare  după-cum  pro­  Price  se  retrase  cu  totul  din  specula-
      cumpere  trenul  Nickel-Plate.  Când  se  făcea   misese,  îi  mai  rămâneau  încă  şepte  milioane   ţiuni  şi  se  ocupa  cu  întreprinderi  solide.  El
      întrebări  la  Gould  acesta  se  ascundea  într’o   de  dolari.  Era  mai  bogat  decât  fusese  vre­  muri  acum  trei  ani.  Câtva  timp  înaintea  lui
      tăcere  mult elocuentă,  dar’  nu desminţl  faima.  odată  până  atunci.               muri  Gould  şi  de  curând  decedă  şi  regele
           Vanderbilt  băgă  de  seamă.  In  mânile                                          căilor  ferate  Vanderbilt.   '   N ieu .
   1   2   3   4   5   6   7