Page 3 - Bunul_Econom_1902_30

Nr. 30 . ______________________________ BUNUL ECONOM Pag 3.

Apa caldă e un mijloc excelent pen­ vacii. Ea trebue să aibă hrană bună, fiindcă
Medicul casei.
tru vindecarea multor boale şi pentru alinarea hrăneşte şi viţelul din ea. Nu-’i ertat a ’j-se
durerilor. La boalele de plămâni şi de gât da nutreţ mucezit, înflorit, căci Uşor se poate
împunsătura de albine ea medi- precum şi la dureri reumatice simt foarte întâmpla să lapede. Nici apa din samă afară
eină. Până nu demult s’a ştiut numai atâta, bune compresele de flanel, înmuiate întâi rece nu le prieşte. Cu astfel- de vaci trtbue
că albinele sunt nişte insecte foarte folosi­ în apă ferbinte şi apoi stoarse. Copiilor, cari umblat domol, blând. ,La jug numai la
toare, fiind-că adună miere şi ceară. Nime­ se răcesc, tuşesc rău şi au guturaiu, e bine lucruri uşoare să le folosim. Să nu o mai
nea însă nu şi-a adus aminte, că albinele a li-se pune astfel de compresse împrejurul mulgem 6 săptămâni înainte de fâtare. Pe
pot fi de mare folos în medicină, Nu de gâtului şi îndată copii vor răsufla mai uşor. lângă fân bun, să le dăm şi ceva nutremânt
mult o mare capacitate medicală. Dr. Terc- Tot asemenea şi la dureri de dinţi şi măsele de măciniş mare, pâsătos. Otava şi nutreţul
Marburg, a făcut surprinzătoarea descoperire, să se pună de acestea pe părţile unde se înăcrit nu este potrivit pentru vacile de-a făta.
că albinele joacă un mare rol şi ca vindecă­ simte durerea. Apa caldă, beută îndată după
toare de boale. Anume împunsătura albine­ ce te scoli şi la Va de oră sara înainte de Contra umflării vitelor de nutreţ
lor se zice, că vindecă cu succes reumatis­ culcare, a scăpat pe mulţi, cari sufereau de fel Verde. Sunt multe nutreţuri verzi, de care
mul, ba şi în contra orbanţului se poate în­ şi fel de dureri de stomac şi de ne- vitele, mâncând mult, se umflă şi uşor putem
să rămânem fără ele. In astfel de întâm­
trebuinţa cu bun succes. Un ziar medical mistuire.
plări e a se sfredeli un ou de găină Ia
din Praga explică lucrul acesta aşa, că veni­ amândouă capetele. Suflăm la un capăt,
nul, ce-’l sloboade albina cu ocasiunea îm­ ca întreg conţinutul lui să iasă afară. Una
punsăturii, conţine acreală de furnici, care D I V E R S E din găuri o înfundăm cu miez de pâne,
împreunându se cu sângele omului bolnav de Umplând oul cu uleiu de terpentin şi punând
degetul în cealaltă spărtură introducem oul
reumatism, vindecă suferinţa în timp mai
Cleiu pentru buţi. După cum se ştie, atât de adânc pe gâtlejul vitei, încât să fie
lung ori mai scurt^ după-cum e si reuma­ nevoită a-1 înghiţi. Peste 10—15 minute ea
vasele de lemn şi îndeosebi buţile, butoaele,
tismul, mai nou, ori mai vechiu. Un stupar vedrele şi a. 1. capătă uneori crepături şi e mântuită.
care a suferit mult de reumatism, făcând găurele. Un cleiu foarte trainic dobândim,
încercare cu acest mijloc, a dobândit resul- Desmântarea meilor de a .suge
dacă topim împreună într’un vas, pe cărbuni Ugerul. După cum se ştie, unele vaci au
tate îmbucurătoare (surprinzătoare); în cel
aprinşi, şi anume; 6 părţi unsoare de porc năravul păgubitor, că-’şi sug laptele cu gura
mai scurt timp el a scăpat de boală.
(untură), 4 părţi de Safe şi y-jt părţi de lor. Dintre mijloacele ce se aplică în scopul
Tot acest stupar spune, că un tată desmântării amintim ungerea ţiţelor cu un­
ceară, adăugând în urmă 4 părţi cenuşe cer­
de familie, care suferea de orbânţ, a recurs nută de fag. Cleiul astfel gătit se aplică în soare si apoi cu muştar sau şi numai cu
de asemenea la ajutorul albinelor şi în cu­ balegă proaspetă. Când cu mulsul, lucru
stare caldă. Prisosul se păstrează la un loc
rând s’a aflat bine şi sănătos. Acritura de firesc, ţiţele se vor spăla şi curăţi îndeplin.
uscat, într’o sticlă sau altceva. Pentru de a-1
filtnici este întrebuinţată de altmintrinea şi
putea întrebuinţa, ajunge să-’l încălzim mai
de poporul nbstru ca medicament în contra
întâiu.
reumatismului. • m m w v s & v ţ
Crepăturile se pot astupa şi cu un
Vindecarea muşcăturii de şerpe. amestec drn 2 părţi sân, tot atâta ceară şi
Pentru mănuşeri. Mănuşi de glaţe
Acidul cronic sau permanganatul de potasă o parte praf de marmură. La crepăturile se colorează orange în modul următor: Se
administrat în injecţiuni de câteva picături mai mici se poate aplica chiar şi numai său, ia un vîrf bun de cuţit de safran, 4 grame
şi în comprese pe părţile muşcate de şerpe, care se prăseară cu ciment mărunt. orseille, 4 grame uleiu de p e ş t e (ichty-
în soluţiuni de una la sută, au efecte neu- colia), se toarnă peste ele 7 decilitre apă
ferbinte, se lasă astfel o noapte întreagă.
tralisătoare a veninului viperii sau năpârcei, Hrânirea vacilor de-a făta. Vacile Mănuşile se curăţă şi şe spală cât se poate
după-ce rana este spălată cât se poate de de-a făta nu e bine să le hrănim cu astfel de bine, se întind pe forme de lemn şi se
bine cu apă rece. După aceea se va lega de nutreţ, de care trebue să dai mult pen- ung cu o pensulă muiată în această soluţiune.
bine printr’un bandagiu curat şi se va repeta tru-ca să se aleagă vita cu ceva din el, Cleiul de peşte dă mănuşilor colorate un
injecţiunea la cas de trebuinţă. pentru-că stomacul umflat cu mult nutreţ, lustru foarte frumos.
apasă pe viţel ce e în formaţiune în pântecele

Ştefăniţă se uită la ea bine. = un zid înaintea privirilor ce căutau să pătrundă tot mai departe.
— Tocmai aşa ine gândeam şi eu, Măria Ta, să fac, zise el Cum începu să se crape de ziuă, Ştefăniţă apucă spre o dumbravă
cu simplitate. din apropiere după vânat şi se întoarse înapoi curând cu un co­
— Atunci nu mai ’mi-e teamă, strigă Doamna. coş sălbatic, pe care începii îndată să-'l jumulească cu mult meş­
Şi cu putere nouă păşi înainte pe drumul cel greu. In sfîr- teşug. Pe urmă găsi un loc mai apărat sub o peatră ce sta spân­
şit ajunseră la stâncile cu peştera cea mare şi adâncă în care zurată şi se puse să aţâţe focul.
intrară sfîrşiţi. Se sili mult până să facă să ia foc crăcile, care erau ude de
— Am scăpat 1 îngână Elena. rouă dimineţei.
Şî căzu în genunchi rugându-se ferbinte pentru soţul ei, Doamna simţind miros plăcut, eşl din peşteră şi găsi pe
care departe de dânsa, urmărit ca un vânat, mergea repede pe Ştefăniţă care înfipsese cocoşul într’o frigare lungă de lemn, şi-’I
potecile cele mai primejdioase şi mai grele de străbătut. învârtea liniştit deasupra focului.
La început Ştefăniţă nici nu îndrăsni să facă focul, căci cel — Las că pot eu să-’l frig! zise ea;.şi cum sta înaintea fo­
mai mic nor de fum pe stâncile care te orbeau de luminoase ce cului, lumina’i roşiatică îi lumina faţa, pe când soarele care tocmai
erau şi pe cerul albastru, putea să-’i dea de gol. răsărea începu a revărsa lumină purpurie mai întâiu asupra stân­
Doamnei îi era tare' sete şi dete un ţipăt de bucurie când cilor d’asupra capului ei şi pe urmă peste părul ei băiai şi minu­
zări un isvor mic ce se prefira printre pietri. nat, şi peste corpul ei. Ea crezuse că n’o să mai poată mânca
Noaptea veni, şi Ştefânită făcu în peşteră un culcuş de muş­ nimic, până nu ’şi-o strânge soţul şi copii în braţe, şi când colo
chi u pe care tînăra femeie sleită de puteri căzu să se odihnească nu mai putea de flămândă.
puţin. El se culcă de-a curmezişul la Intrarea peşterei, ca un Ştefănuţă se uită cu bucurie ascunsă cum i-se roşeau obrazii
câne credincios şi dormi, cum zicea el, numai cu un ochiu, pe galbeni pe când mânca, şi cum zâmbi, când îi aduse o frunză
când cu celalalt veghea. Nici un zgomot nu pătrundea până acolo. mare plină cu căpşuni.
Pacinice, ca o rugăciune vecinică, se înălţau stâncile pesţe pădurea
(Va urma.) ,
cea neagră şi peste măsură de mare, a cărei umbră se ridica ca