Page 3 - Bunul_Econom_1902_34
P. 3

Nr.  34 .  .   ,,   '  , _____________             BUNUL  ECONOM                            ,       r                 Pag  3.


                                                    la  castelul  din  Sasvăr  şi   va  privi        Olanda  şi  tripla-alianţă.  Mi-
                  DIN  LUME                         manevrele  ce  se  vor  face  până  în  ziua   nistrul-president  olandez  Kuyper  a  sosit
                                                                                                în  Milano,  unde  s’a  consultat  cu  mi­
                                                    de  17  Septemvrie.  In  Viena  va  fi
                                                                                                nistrul  italian  de  externe  în  privinţa
                                                    primit  la gară  de chiar M.  Sa Monarchul.
              M .  S a   la   m a h e v re le   n a v a le .                                    apropiatei  alăturări  a  Olandei  pe  lângă
        Marina  de  resboiu  a  monarchiei  noastre                                             statele,   cari   formează   tripla-alianţă,
        în  anul  acesta  face  manevre  cu  mult        Tarul  ameninţat.  In  Rusia  a        Olanda  îşi  teme  coloniile  de  Anglia,
                                                          1                f                    ceea-ce  a  înduplecat-o  Ia  pasul  acesta.
        mai  mari  de  cât  până  acum.  La  aceste   produs impresie  penibilă  faptul,  că  Ţarul
        manevre  va  lua  parte şi  M.  Sa  Imperatul   a  găsit  pe  masa  de  scris  o  epistolă
        şi  Rege  al  nostru,  ceea-ce  încă  e  rar   dela  «Comitetul  revoluţionar  rusesc».   A d vo catu l  poporului.
        cas.  In  I  Septemvrie  M.  Sa  soseşte  la   Intr’însa  ’i-se  spune,  că  nu  a  fost  încă
                                                                                                     Plutele  nu  pot  fi  mai.  largi  de  8  şi
        Pola.  Cea  mai  interesantă  problemă  a   osândit  la  moarte  de  comitetul  central.
                                                                                                mai  lungi  de  36  stîngini.  Pe  'plutele  mai
        manevrelor  va  fi  debarcarea  trupelor.   II  invită  să  introducă însă  constituţio­  lungi  de  10  stîngini  se  aplica  b.^rem  3,  ear’
        Manevrele vor dura până în 4 Septemvrie.    nalismul  şi  legi  liberale.  In  cas  contrar   pe  cele  mai  lungi  de  20  stîngeni  barem  4
                                                    va  fi  omorît.  Ţarul  a  chiemat  la  sine   cârmaci  puternici.  Plutele  trebue  să  plutească
             Contra  emigrărilor.  Guvernul         pe  ministrul  deinterne  Plevhe,  cărui  ’i-a   una  după   alta  cel  puţin  la  depărtare  de
        regnicolar  al  Croaţiei  a  pregătit  un   imputat,  că  nu-’i  destul de  vigilent,  deşi   $ 0 —70  stîngeni  şi  cea  din  urmă  să  urmeze
                                                                                               tot  drumul  celei  dintâiu.   Două  plute  să
        proiect  de   lege   contra   emigrărilor.   are  10  milioane  la  disposiţie  pentru
                                                                                               plutească  una  lângă  alta  ori  să  se  lege  una
        Proiectul  va  fi  desbătut  în  Octomvrje   poliţia  secretă.  E  de  însemnat  apoi,   lângă  alta,  nu  este  iertat.  Noaptea  trebue
        în   dietă.   Guvernul  croat  voeste  să   că  la  ultimul  consiliu  de  miniştri a  luat   luminate  cu  foc,  pentru orientare.  Permisiune
        pună  pedeci    emigrărilor,  îngreunând    parte  şi  marele  duce  Constantin,  care   pentru  plutire  se  cere  dela  oficiul  pretoria!
        extrădarea  paşapoartelor.  Se  va  institui   tocmai  pentru  liberalismul  seu  fusese   respectiv,  de  unde  se  începe  plutirea.  (Ord.
        apoi  în  Fiume  un  birou  de  emigrare,   exilat  din  capitală  la  0  moşie  a  sa  în­  ministrului  de  comunicaţiuhe  Nr.  10101  din
                                                                                               1880  şi  Nr.  2362  din  1869.  Nr.  45.689  §.
        care  va  avea  sucursale în  toate  oraşele   depărtată.
                                                                                               38.39  din  1885  şi  art.  de  lege  XXXI.  §.181
        mai  mari  ale  Croaţiei,  şi  care  va  avea
                                                                                               din  anul  1879).
        misiunea  a  contrabalansa  lucrarea agen­
                                                         Reducerea  manevrelor  bul­
        ţilor  de  emigrare.                                                                        Prevenirea  caşurilor de  incendiu.
                                                   gare.  Ziarul  «Neues  Wiener Tagblatt»
                                                                                               Nu  este  iertat  ca  nutreţurile  şi  productele  să
            F reten ie  rom â n o-rn sea soă .  Sub  află  din  Sofia,  că  Bulgaria  voia  cu   se  îngrămădească  în  măsură prea mare printre
        acest  titlu  ziarele  maghiare  aduc  ştirea,   ocasia  serbărilor  dela  pasul  Şipka,  unde   case  şi  dacă  e  cu  putinţă  treeratul  să  se  în­
        că  flota  română  se  va  duce  în  curend   s’a  ridicat  o  biserică   în   memoria   deplinească  pe  cât  se poate afară  din comună.
        la  Sevastopol,  pentru  a  întoarce  aceleia   Ţarului  liberator,  să  mobiliseze,  pentru   Nu  e  iertat  ca  cu  ocasiunea  căratului  de
                                                                                               bucate,  a  nutreţurilor  prin  şuri,  şopuri  şi  alte
        visita  dela  Constanţa.  In  portul  rusesc   încercare,   o   jumătate   din   armată,
                                                                                               edificii  economice  să  umble  cineva  fumând,
        se  fac  mari  pregătiri  pentru  primirea   chiemând  toate  reservele,  însă  Turcia   puşcând  ori să facă foc.  Chibritele [lemnuşele]
        flotei  române.                    '       a  declarat,  că  dacă  manevrele  bulgare   şi  alte  materii  cari  se  aprind  uşor  trebue
                                                   ar  lua  astfel  de  proporţiuni,  ea  ar  fi   păzite de copii.  La  fiecare casă să  fie  totdeauna
             P rin ţu l  m o şte n ito r  a l  G er-  obligată  să  ia  măsuri  militare la hotare.   la  îndemână  un  vas  mare  cu  apă.  Coşurile
                        ■
                           f
                               ■
                  .,
       maniei  va  lua  parte  la  manevrele  din   Pentru  aceasta  manevrele  dela  Şipka    (hoarnele)  să- se  curăţe  regulat;  fiecare  să se
                                                                                               asigure  contra  incendiului.  [Ord.  ministrului
       Ungaria.  Spre  acest  scop  va  sosi  peste   au  fost  restrînse.
                                                                                               de  interne  Nr.  3365  din anul  1869).
       Viena,  în  patria  noastră,  unde  va  sta
             Nu  că,  doar,  noi  voim  bătaie,       Cu  talonul     — peste  mare.           teitoare  a  faurului  dela  Calais.  Seara  la  9

                                                                                               oare  10  minute  ajunserăm  de-asupra  por­
                  •Noi  cu  pace  voim  mai  bine ;                                            tului.  Voind  a  coborî  pe  partea  uscată  dela
             • Pentru-ce  să  dau  într’însul?          Cu  ocasiunea  sărbărilor  de  încoronare   Calais  am  trecut  peste  oraş  şi în întunecime
                                                   a  regelui  Angliei  s’a  făcut  următoarea  în­
                  • Dacă  dă  şi  el  în  mine?                                                ne-am  lăsat  până  la  2500  urme.  Atunci  însă
                                                   treprindere  interesanţă  de  voiaj  aerian  peste   un vănt puternic porni dela apus,  mănânduni-’l
             • Ba  şi-atuncia  când  au  dat       canalul  mării  numit  La  Manche.          balonul  spre  mare.  In  întunerec  nimic  nu
             •încă  nu  ne-am  potrivit,                Dr.  Barton  şi  Gaudron  aeronaţi  s’au   puteam  vedea,  am  lăsat  balonul  să  coboare,
                                                   urcat  pe  balonul  construit  după  planul  lui
             • Că  pe  loc  ce  ne-au  lăsat.                                                 când   auzirăm   de-odată   vuietul  valurilor
                                                   Barton.  In  Sâmbăta  trecută  Ia  4  oare  şi  10
             • Noi  degrab  am  şi  fugit;         minute după-ameazi  au  pornit din  Bechenham,   răscolite  de  vânt,  ba  puteam  observa,  cum
             • Că  ce  vrei  să  fi  făcut?                                                    spumegă  undele  mării.
                                                   luptându-să  cu  mari  primejdii,  mai  ales  pe
            • Nu-'i  destul  că  ne-am  bătut?!    lângă  ţărmurile Irancez,  Aceasta e cea dintâiu   Gaudron  repede  deschide  atunci  ven-
                                                   călătorie  aeriană  peste  La  Manche,  despre   tilui  şl  balonul  începîi  tot  mai  repede  a
                                                                                              coborî.  Marea  urla  îngrozitor,  încât  nu  ne
                                                   care  Barfon  spune  următoarele:          înţelegeam  vorbele.  Când  sosirăm  ear’  cătră
            • Ne-am  bătut  aşa  bătaie,                Când  pluteam  la  înălţimea  de  2000   uscat,  am  aruncat  ancora,  dar’  nu  s’a  înfipt
                                                   metri,  avurăm  parte  de  o  privelişte  admi­
                  •Ne-am  bătut,  zău,  zice  el,                                             şi  în  celalalt  minut  o  undă  se  isbl  până  în
                                                   rabilă.  Din  cele  trei  cutii  pentru  scrisori
            • Că  nici  turcii  nici  tătarii                                                 corfa  balonului.  Spre  noroc,  ear’  ne  urcarăm
                                                   aduse  cu  noi,  cea  dintăiu  o  lăsarăm  să  cadă
                 •Nu  se  bat  într’aşa  fel.     la  Leeds-Castle,  a  doua  Ia  Levisham,  a treia   până  cam  la  200  metri.  In  sfîrşit  ancora  a
                                                   la  Dover.  Aici  eram  seara  la  oarele  9  şi   prins  loc  abia  la  2  pălmi  pe  ţărmure.  Neam
       •Ne-am  bătut  aşa  de-amarnic,  cei  trei-zeci,  jumătate.  Am  văzut  în  toată  pompa  lui   coborît,  cercând  ajutor.  Am  dat  în  dreapta
                               câţi  am  fost  noi   oraşul  iluminat  si  năile.  Peste puţină  vreme,   şi  în  stânga  mergând  prin  ţîrfâ  aproape  un
                 » ’Şi-aşa  bine  ne-am  purtat    ne  urcarăm  la  5200  urme,  balonul  trecea   cias,  până  dădurăm  de  o  cârcimă,  unde  am
                                                                                              aflat,  că  suntem  la  depărtare de  câteva  miluri
       •C’am  rămas  chiar  tocma  ’n  tocm a:  dânşii  într'o  neagră  întunecime  de  noapte.  Repede   de  Calais,  pe  teritorul  unei  comune mici.  în­
                               doi  şi  la  noi  doi  porni  un  vânt.  Balonul  o  luă  spre  nord  şi   dată  ce  ne-am  recules  puţin,  plecarăm  să
                 • Dară  nici  că  he-am  lăsat.  atât  de  repede  Începu  a  se  cufunda,  încât   găsim  balonul  şi  cu  ajutorul  a câţiva  oameni
                                                  trebui  să  dăm  atară  din  greutăţile  corfei.   ni-a  succes  să  ni-’I  scăpăm  de  ruinare.
                        TU.  D.  STERANŢIA.       In  întunecimea  neagră  zărirăm  lumina  schin-
   1   2   3   4   5   6   7   8