Page 6 - Bunul_Econom_1902_36
P. 6
Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 36
vieaţa 1060 oameni ear’ răniţi au fost 1600. variat, împreunat cu dans, la care prin aceasta La Budapesta s’a făcut deci ca şi la
In statul Morne Rouge n’a rămas un singur învită Comitetul. O rd ine a: Seara, punct 8 Viena! In Viena nu se mai ţine conferenţă
om în vieaţă, ear’ comuna Ajoupa Bouillon ore curs variat. Seara, punct 8 şi 45 minute interparlamenţară de teamă, că se vor în-
e numai ruine. Erupţia a fost în 31 August. curs artistic, după care urmează dans. Dumi căiera deputaţii de diferite neamuri, ear’ în
Toţi cei rămaşi în vieaţă au fost duşi necă, în 14, după ameazi la 3 ore [la timp Budapesta nu se mai ţine congresul de teamă,
la Fort de France. favorabil] corso de flori prin stradele princi că se vor lua la ceartă studenţii. »Tr. Pop.«
' * pale ale oraşului şi piaţa mare. Preţurile de
Programa pentru exposiţia de vite dela intrare: de persoană 1 cor. 60 fii., de familie
Scoale de menaj în Germania. La şcoa-
Orăştie s’a distribuit fruntaşilor economi în până la trei persoane 3 coroane, mai în sus lele de fete din Germania s’a mai creat o
comunele cari vor lua parte la exposiţie. 4 cor., o loge 8 Cor. Bilete înainte se pot clasă special consacrată ştiinţei menajului,
Proprietarii Fac pregătiri stăruitoare pentru cumpăra dela dl Gustav Zobel, comerciant şi
care se propune cu toată temeinicia. Fetele
a presenta vitele lor la exposiţie într’o stare Ia dl H. Graef librar, ear’ seara la casSă.
absolvente ale celor 7 clase existente trec
cât se poate de frumoasă. * acum în clasa 8, a menajului, unde vin îm
. *
Dela ,,Asociaţiune“ ' Membrii comi părţite în grupe de câte 6, representând o
Adunarea generală a societăţii pentru tetului central al »Asociaţi unii* au ţinut mică familie, în care fiecare elevă îşi are
strîngerea unui fond de teatru român, ţinută Vineri în 5 Sept. n. 1902, o conferenţă, în rolul ei bine determinat. Una face pe sora
în Bistriţa, a avut un succes deosebit. Atât
care au stabilit timpul plecării lor la adun. cea mai mare într’o casă şi trebue să pre
inţeliginţa cât şi poporul s’a întrecut între
generală, care se va ţinea în Oraviţa la 14 pare şi să întreţină focul, să ţină maşina cu
ei de a sărbători acele zile de sărbători ro
şi 15 Sept. a. c. Membrii comitetului central rată, să pună masa, să pregătească şi să; îm
mâneşti. Intre decisiunile mai de merit a-
vor pleca din Sibiiu, Vineri la 12 Sept. a. c., partă alimentele, a doua se ocupă cu mate
mintitn că s’a hotărît ca statutele societăţii
cu trenul de dimineaţa şi vor sosi seara la rialul necesar pentru prepararea bucatelor, a
să rămână neschimbate, ear a d u n a r e a ge
Timişoara. Aici vor sta peste noapte şi vor treia tîrgueşte şi ţine banii, altele sunt ocu
n e r a l ă din anu l v i i t o r să se ţină în pleca apoi Sâmbătă dimineaţa la orele 6, pate cu spălatul rufelor, aşezarea dulapului
S e b e ş u l - s ă s e s c (corn. Sibiiului). spre Oraviţa, unde vor sosi la orele 11 a.
* bucătăriei, etc. După. trecerea unui anumit
m., sub- conducerea presidentului »Asocia- timp rolurile se schimbă, aşa ca toate ele
Meseriaşii români din Orăş+ie şi exposi- ţiunii«, dl Alexandru Mocsonyi şi însoţiţi de
ţiile din Sibiiu. Direcţiunea institutului «Ar vele să se poată introduce în toate ramurile
delegaţii despărţemintelor, cari vor fi repre- economiei de casă. Ce practic e Neamţul!
deleana» a votat 50 cor. ca ajutor «Reu *
niunii 'economice din Orăştie» pentru întim- sentate la adunarea generală. Zece mii de emigranţi. In broşura de
*
pinarea speselor ce Reuniunea a luat asu pe Iulie a publicaţiunii «Sztatisztikai Havi
pra sa prin punerea de premii şi Suportarea Un ţeran din Oberlieblich, Emil Rich-
ter, fiind călcat de un biciclu, a murit în urma Kozlemenyek» se arată, că în decursul ace
speselor de transport pentru meseriaşii ro lei luni au emigrat din Ungaria 10.000 de
mâni din Orăştie, cari vor expune la Sibiiu- contusiunilor îndurate. La secţiortare s’a con
* • statat, că răposatul avea invers părţile interne persoane. Pentru America s'au dat 3231 pa
ale trupului: plumâna stângă o avea la dreapta, şapoarte, peniru România 3431.
100 milioane pentru marină. După ştiri *
autorisate, în anul acesta se va începe rea- cea dreaptă la stânga, inima la^reapta, etc. Scufundarea unui vapor în Dunăre, Din
lisarea proiectului întocmit încă de admira- Acest rar fenomen fisiologic în limba ştien- Cernavoda se artunţi ciocnirea pachebotului
ţifică medicală se numeşte »situs inversus
lul baron Sterneck pentru întărirea marinei unguresc «Ferenez Iozsef» cu vaporul român
de răsboiu austro-ungare. Programul se va viscerum ♦. «Radu-Negru». Vasul unguresc s’a scufundat.
desăvîrşi în timp de 5 ani, şi anume facen- *
Pasagerii şi echipagiul de pe bordul seu au
du-se trei cuirasate mari şi trei încrucisă- Vasul transatlantic Kaiser Wilhelm II, fost salvaţi. Vestea acestui naufragiu a pro
toare (vapoare de răsboiu de calibru al doi pe care societatea maritimă germană Lloyd dus în localitate o mare emoţiune.
lea), cari vor costa cam 100 mii. cor. l’a lansat mai zilele trecute la Steţin, va fi *
*
cel mai mare şi mai rapid vapor din lumea Un turn surpat. Turnul clădit lângă
Statua Iui Mateiu Corvinul, ridicată în întreagă. Tonagiul său rămâne totuşi infe palatul din Schonefeld, lângă Lipsea s’a pră
Cluj, se va desvell la 12 Octomvrie. M. Sa rior lui Cedric, al liniei Cunard, dar lungi buşit. Cincizeci de lucrători munciau la clă
va fi representat la această sărbare prin mea sa întrece cu 5 picioare pe aceea a gi direa lui, când s’a întâmplat nenoropireâ.
archiducele Iosif, ceea-ce Szell, prim-minis- ganticului vas englez. Repeziciunea sa va Dintre aceştia zece au murit, 17 au fost greu
tru, a făcut deja cunoscut lui HegedtisSân- atinge 29 noduri, (măsură marină) graţie răniţi, ear 4 s’au ales cu rane mai uşoare.
dor, preşedintele comitetului statuei. maşinelor sale de 38.000 putere de cai Pagubele materiale trec peste o jumătate mi
* * lion de maree.
România la exposiţia de pescărie din Viena. Tristă aniversare a fost la 10 Septem *
Sâmbătă, 6 Sept. n., a fost inaugurată la 0 statistică curioasă. Hann, faimosul
vrie. Atunci s’a împlinit adecă patru ani,
Viena, în presenţa archiducelui Francisc Fer- meteorologist vienez, a făcut calculul asupra
de când împărăteasa şi Regina a fost asasi
dinand, representând pe împăratul Francisc periodicităţii anilor secetoşi şi ploioşi. El sja.
nată lângă lacul de Geneva. In Budapesta
Iosif, exposiţiunea internaţională de pescă folosit de observaţiunile făcute la Padov dela
s’a ţinut un parastas, la care au participat
rie. Secţiunea română a atras deosebita a- 1725, dela Milan dela 1764 şi dela Klagen-
miniştri, deputaţi şi înalţi dignitari ai statului.
tenţiune a archiducelui, care şi-a exprimat * furt dela 1813. Anii cei mai secetoşi au fost
admiraţiunea pentru frumoasele specimene . 1753, 1788, 1823, 1859 şi 1893, din contră
produse de apele româneşti. Alteţa Sa im Congresul studenţesc, ce era să se ţină maximul de .umiditate l-au atins anii 1738,
perială adresând felicitările sale : dlui Dr. la sfîrsitu! lunei Septemvrie în Budapesta, 1773, 1803, 1843 şi 1878. In sfîrşit după
Antipa, inspectorul general al pescăriilor sta după o declaraţie publică ce o-face Dr. Ru- prevederile sale maximul de secetă va fi din
tului, s’a rostit în termini foarte măgulitori dolf Ludwig, preşident al societăţii »Corda nou atins în 1918, pe când anul 1913 ne va
pentru România şi Suveranul ei. Visita ar Fratres«, Dr. Szemenyei, presidentul secţiei permite să asistăm la o reeditare a diluviu-
chiducelui Francisc Ferdinand în Secţiunea maghiare şi Zsembery, preşedintele comitetu lui (potopului).
română, a durat mai bine de un sfert de oră. lui de arangiare, nu şe va mai ţinea. Drept * ‘
* motiv se invoacă, că studenţii diferitelor na înşelătorie ovreească. Se vesteşte din
Bicicliştii din Orăştie arangiază Sâm ţionalităţi vor să aducă în congres vorba Vârşeţ, că noul căpitan al oraşului, dl Zol-
bătă în 13 Septemvrie 1902 în sala ho despre afaceri, naţionale şi astfel s’ar încinge tân Szekeres, a visitat Joi dimineaţa pe ne
telului »Transsylvania« un curs artistic şi O ceartă, încât i-ar merge vestea. aşteptate cumpepele din magazinele ovreeşt
i
