Page 3 - Bunul_Econom_1902_38
P. 3

Nr.  38        ________                            BUNUL  ECONOM                         ■        ____________________ Pag  3.


       tot  borhotul  fermentat,  procedură  ce   teria  groasă  a  se  lipi  pe  fundul  caza­  mai  invita  notabili  şi  representanţi  ai
       este  cea  mai  des  întrebuinţată,  sau  în   nului.   Se  recomandă  ca  încălzitul  să   comunelor,  al  căror  numâr  se  fixase  la
       fine  borhotul  se  poate  mai întâiu  presa   se  facă  încet.                        2000.  Nici  manevre  fiu  se  vor  face  in
       (tescui)  spre  a  scoate  din  el  tot  vinul,   Se  mai  recomandă  adesea-ori  ca   faţa  oaspeţilor  ruşi.  Toată  serbarea  va
       care  se  trece  printr’un  filtru  de  paie   în  cazan  să  se  âtîrne  un  coş  metalic   ţinea  numai  o  zi.  Presa  bulgară  insultă
       sau  de  pânză  şi  de  aci  la  cazan.    in care  se  toarnă  borhotul  şi  care  re­  tripla  alianţă  zicând,  că  ea  caută  să
            Procedeul  din  urmă  se ^ întrebuin­  ţine  părţile  groase.                     suprime  slavismul  în  Balcani.
       ţează  mai  cu  seamă  când  voim  s6  ob­      In  fine  se  mai  poate  întrebuinţa
       ţinem  rachiuri  fine.   In  acest  cas  boş-   următorul  procedeu:  se  pune  în  cazan   Ovreii  din  România  şi  Sta-
       tina  remasă  trebue  bine  spălată  cu apă   o  cantitate  îndestulătoare  de  apă,  care
                                                                                              tele-Unite.  Statele-Unite  ale  Americei
       pentru  a-’i  scoaţe  tot  alcoolul  ce  con­  se  încălzeşte  până  la  60— 70°,  când  se
                                                                                              de  Nord  adresaseră  o  notă  cătrâ  Ro­
       ţine;  ear  apa  se  amestecă  la  un  loc cu   adaogă  o  cantitate  de  borhot  care
                                                                                              mânia  şi  altă  circulară  cătră  puterile
       vinul  spre  a  fi  destilată.  'Spălatul  se   amestecându-se  bine  să  fie  destul  de   signatare  ale  congresului  din  Berlin,
       face  în  modul  următor:  boştina se pune   omogen  (de-opotrivâ)  şi  fluid.   După
                                                                                              unde  a  cerut  tratarea  Ovreilor  în  Ro­
       în  partea  de  sus  a  unui  butoi  cu  2   aceasta  se  încălzeşte  până  aproape  de
                                                                                              mânia  conform  decisiunilor  acelui  con­
       funduri,  finul  jos, altul  la  mijloc  găurit   punctul  de  fierbere  amestecându-se bine
                                                                                              gres.
       Apoi  se  stropeşte  boştina  încet  cu apă.  se  fie  destul  de  omogen  şi  fluid.   In
                                                                                                   Până  acum  singură  Anglia  a  răs­
            Aceasta  mergend  în  jos  împinge    acest  moment  se  pune  capacul cazanu­
                                                                                              puns  la  nota  Americei  de  Nord  privi­
      vinul  care  ar  mai  fi  râmas  în  boştină,   lui  şi  se  continuă  a  se  încălzi  uşor.
                                                                                              toare  la  Ovreii  din  România.
       care  vin  se  strînge  în  partea  de  jos  a   Prin  acest  procedeu  să  pierde  în  tim­
       butoiului.                                 pul  primei  operaţiuni  o  parte  din  al­
            Vinul  acesta  ca  şi  cel  dela  presă   cool,  dar  destilarea  se  va  face  mai    Din  Rusia.  Sultanul  a  primit  zi­
       este  în  adevăr  puţin  tulbure,  însă  se   bine.                                    lele  acestea  în  audienţă  pe  ambasado­
       poate  destila  în  alambicuri (căldări pen­                 (Oupă  *Rev.  viticolă*)  rul  rus,  care  i-a  comunicat  dorinţa  Ţa­
       tru  fert  rachiu)  fără  să  ne  temem,  că                                           rului  pentru  susţinerea  statului-quo  în
       se  va  arde  pe  cazan.                                                               Balcani.  Sultanul  a  promis  a  asigura li­
                                                            DIN      LUME
            De  cele  mai  multe-ori  se  desti-                                              niştea  în  Macedonia  şi  a  declarat,  că
       lează  borhotul  tot  la  un  loc  şi  atunci                                          chestia  trecerii  torpilorilor  ruseşti  prin
       e  bine  a  se  lua  unele  măsuri  mai  cu     Serbările  dela Şipka.  Din  sor­      Dardanele  a  fost  resolvatâ  într’un  sens
       seamă  când  se  întrebuinţează  cazanele   ginte  străină  se  vesteşte,  că  Austria,   favorabil  pentru  Rusia.
       ordinare.   Sunt  alambicuri  perfecţio­   Germania,  Italia  şi  Anglia  au  trimis  o
       nate  care  destilează  fără  ca  borhotul   notă  comună  guvernului  bulgar,  cerând
                                                                                                   Ministrul  francez  de  marină  a
       să  se^ lipească.                          ca  să  schimbe programul sărbărilor dela
                                                                                             adresat,  cu  ocasia  unui  banchet  nişte
            Unele  aparate  ordinare au aproape   Şipka.  Marele  duce  Nicolae  Nicolaevici
                                                                                             cuvinte,  de  care  Italia  s’a  ţinut  atinsă.
       de  fundul  cazanului,  un  fund  găurit   nu  'va  participa  la  serbare.   Ceialalţi
                                                                                             Guvernul  francez  a  intervenit  oficial
      sau  o  gratie.   Pe  această gratie  se  pun   oaspeţi  ruşi  vor  merge direct  dela Bur-
                                                                                             pentru  împăcare.
      paie,  se  toarnă  apă  până  la  gratie  şi   gas,  la  Şipka.  După-ce vor  asista  la ser­
       apoi  se  pune  borhotul în cantitate egală   viciul  divin,  se  vor  reîntoarce  îndată,
      cu  apa  pusă,  gratia  şi paele opresc  ma-  fără  să  se  oprească  nicăiri.  Nu  se  vor


            —   Sărăcuţul  de  el...  sărăcuţul  de  el...   să  se  reîntoarcă  la  trăsură,  să  nu  stea  în   cireadă  doi  boi  voinici,  şâ-i  pună  la  un  car
      par’că  plânge..',  zicea  ea netezindu-1  cu  dege­  bătaia  soarelui.                nou  şi  împreună  cu  nişte  argaţi  să  trimită cu
      tele  ei  subţiri  şi  căutând adânc în  ochii mari,   —   Hai  cu  noi...  Moş  Toma,  vino...  zise   bătrânul  să  ridice  şindilele  şi  boul  cu  picio­
      neînţeles  de  îndureraţi  aj  lui  Joiân.  ea  apucând  înainte  cu  bărbatul  seu...  Cos-   rul  frânt.
            Moş  Toma  începu  a  povesti  tânguitor   tache,  feciorul,  va  rămânea  cu  boii...  Bătrânul  auzind  hotârîrile  ce  se  luau
      cum  voind  să  facă  loc  trăsurii  şi-a  înteţit   Bătrânul  o  urmă  ca  dus  dă  o  putere   pentru  binele  seu,  se  îndreptă  cătră  bine­
      prea  tare  boii  şi  i-a  împins  singur  el  neso­  ascunsă.  Ajunşi  la  trăsura  bogat  îmbrăcată   făcătoare  şi  aplecându-se  să-i  ia  mânile  să
      cotitul  în  şanţ.  Ce  să  se facă ?  Acum  se pră­  cu  mătasă,  se  sui  grăbită şi strigă  bătrânului:  i-le  sărute,  ea-l  întimpină  bătându-1 pe umeri:
      pădeşte  un  bou...  rămâne  numai  cu  unul...   —   Sui,  moşule...  colea  lângă  mine...  El   —   Să  fie  ai  d-tale  boii  cei  tineri  şi ca­
      îi  avea  de  demult...  cu  dînşii  trăia  şi  se  hră­  tot  cu  căciula  in  mână,  făcu  un  pas  înapoi,   rul  cel  nou...  să  trăeşti  şi  să  ne  ierţi,  mo­
      nea.  Mai  astă-earnă  îi  murise  baba...  acum   scărpinându-se  în  cap,  nepricepând,  umilit,   şule,  că  te-am  năcăjit...
      boul...  Se  vede  că  a  căzut  vre-un  blăstăm pe   sfiicios...                           —   Dudue  Mârioară,  zise  el  făcându-şi
      capul  lui...  D’apoi  vatavul,  ce  are  să  zică ?   ■—  H aide-  Haide...  nu  perde  vremea...   cruce,  încotro  te-ai  întoarce  cu  faţa  numai
      I-a  pune  în  socoteală  şindilele...      sue-te,  adăugă  ea  cu  glas  mai  poruncitor.  noroc  să-ţi  trimită  D-zeu.
           Aşa  se  jeluia  bătrânul ţăran,  cu  căciula   Bătrânul  veştejit  şi  plin  de  colb  se  a-   Şi  porni.  Două  lacrimi  înecară  ochii
      în  mână,  plecat  înaintea  duduei  Mărioara,   căţă  de  aripa  trăsurii şi  se aşeză ruşinos lângă   mari  ai  Mărioarei.
                                                                                                            _________ _   2f.  Volenti.
      privind  în  jos,  înlemnit,  destăinuindu-şi  pă­  gingaşa  şi  frageda  stăpână.
      catele  ca  la  o  icoană.                       Bărbatu-seu  rîzând  cu  plăcere  se  puse   O  ca u să .
           Făceau  o  privelişte  frumoasă  cele  trei   pe  scaunul  dinainte:                   —   Dle  doctor,  femeile  de  ce  nu  au
      fiinţe  adunate  lângă  boul  rănit;  bătrânul  cu   Se  reîntoarserâ  într’o  clipă  la  curte.  mustăţi?
      fruntea  încovoiată  spre  pământ,  drăgălaşa fer   Ajunşi  aici,  duduia Mărioara  trăgând pe   —   Doctorul:  Fiindcă  buzele  femeilor
      tnee  ca  o  floare  răsărită  pe  grunzişul  dru­  moşneag  după  ea,  trimise  îndată  să  vie  ve­  sunt  în  mişcare  continuă.
      mului,, şi  bărbatul  ei,  îngrijit,  care  o îndemna  chilul  dela  moară  şi-i  ordonă  să  aleagă  din
   1   2   3   4   5   6   7   8