Page 2 - Bunul_Econom_1902_43
P. 2
2 B U N U L E C O N O M * Nr. 43
„Sunt luni de zile, de când prin comu triei de casă, aproape nu este comună lo „Atât premiile în bani cât şi diplomele
nele noastre dela un capăt şi până la cela cuită de Români în acest comitat, care să le vom elibera în zilele prime ale săptămânii
la lt^ comitatului nostru nu se vorbeşte, de nu fie representată cu lucrări la exposiţie, viitoare.
cât de marele evenimet al exposiţiei sibiene, ear’ meseriei noştri, între împrejurările date, „Mulţumind în numele Reuniunilor aran-
ce chemată este a ne ridica vaza pe decenii cinste ne-au făcut şi ei cu lucrările lor din giatoare tuturor acelora, cari în ori-ce chip
Înainte. industria profesională. , au contribuit la buna reuşită a exposiţiei
„Fruntaşii din representanţele noastre „Lucrul de mână femeiesc, după această noastre, şi mulţumind şi ilustrei adunări pen
comunale săritu-ne-au cu mijloace băneşti exposiţie, firmă speranţă avem, va ajunge la tru onoarea%e care păttaşi ne-a făcut asis
într’ajutor; fruntaşele femei: preotesele, învă- rangul industriei profesionale, Prin Introdu tând la sărbarea de lncheere, declar exposi
ţătoresele, notărăşiţele, primăresele şi cele cerea războaielor mai practice şi spornice şi ţia industrială de închisă".
lalte ale noastre, cutrierau casele ţăranilor îndeosebi a războiului mechanic — industria
noştri spi^; a scoate la lumină, Ia viaţă co de casă nou şi îmbucurător avânt are să iee. La terminarea discursului aplau-
morile întrupate şi ascunse în minunatele lu „împrejurarea, că în cursul exposiţiei sele şi felicitările nu mai conteneau dih
crări datorite înţelepciunei şi dibăciei femeii s’au aflat mai mulţi amatori, ba însăşi Aso- partea asistenţilor.
române, comori, cari nu arare-ori zac nebă ciaţiunea pentru literatura şi cultura popo Sara a urmat, după programă, re-
gate în samă prin fundurile de prin lăzi, pa rului român, intenţionează a face o colec- presentaţia teatrală şi petrecerea cu dans.
turi, cămări, poduri şi alte locuri. ţiune din frumoasele lucruri de mână — este Multe mai avem de spus despre
„Fruntaşii cu durere de neam şi din cu o dovadă mai mult, că industriş noastră această exposiţie, precum şi despre pe
alte p^fţi, par’că cuprinşi de oare-care gelo- de casă are să formeze în viitorul cel mai trecerile împreunate cu ea. Vom reveni
sie şi invidie de ceea-ce făptuesc Sibienii — apropiat un bogat şi nesecat isvor de câştig
încuragiatu-ne-au şi ajuturatu-ne-au şi ei în pentru poporul nostru. cât de curând asupra lor.
lucrarea noastră, parte îndemnând la muncă; „Albumul de cuseturi şi ţeseturi, ce con
parte înmulţind fondurile indispensabile ex tinuă a se completa — chemare are a ne
posiţiei. conserva şi a ne face cunoscute lucrările mâ- DIN LUME
„Reuniunile noastre de meseriaşi, pe cea nilor femeilor noastre pe veacuri înainte şi
mai bună cale a progresului, ear’ unde ase naţiunilor celor mai îndepărtate.
menea aşezăminte lipsesc, bărbaţi vrednici şi „De încheiere cu permisiunea d-voastră N oul M etropolit gr.-or. ro
iubitori de inaintare — pusu-s’au şi ei în îmi iau voe a aminti, că juriul încredinţat cu m ân a f Buoovinei. Prin decret prea
fruntea meseriaşilor, pe cari i-au îndemnat premiarea obiectelor expuse si-a îndeplinit înalt, a fost numit episcopul Dr. V. de
' -j'
*
la lucrare, în folosul binepriceput al fiecăruia". greaua Şi anevoioasa sa lucrare în secţia I ă
Repta, până acum deputat în Reichs-
a industriei de casă sub conducerea zelosului
Apoi conţinuâ făcând juste elogii rath. înaltul prelat, înainte cu 6 ani
vice-president al Reuniunii agricole, a dlui
dlui prof. Demetriu Comşa pentru ze Dr. D. P. Barcianu, ear’ în secţia a Il-a a in fusese profesor la facultatea teologică
lul ce a depus la întruparea exposiţiei dustriei profesionale sub conducerea genero din Cernăuţi. Numirea aceasta este în-
precum şi d-nelor şi d-şoarelor şi mem sului domn Pantaleon Lucuţa, căpitan c. şi tîmpinată cu mare bucurie de toţi fraţii
brilor reuniunilor, pentru valorosul lor r. în pensiune. ^ noştri din Bucovina. *
concurs ce au dat pentru reuşita expo „In secţia primă s’au votat în total 700
Cor. premii, ear’ în a doua 733 cor., din cari
ziţiei, şi termină zicând: Din Peninsula-Balcanică. Gu
'Jb 85 cor. s’au acoperit din suma de 100 cor.
„Intorcându-mă după toate acestea la pusă''zilele acestea Ia disposiţia noastră prin vernul bulgar a adrlsat marilor puteri
însăşi exposiţia, am deosebită plăcere de a onorabilul comitet al Reuniunii economice, o notă-circulară, prin care combate acu-
constata, că în ce priveşte exposiţia indus- din Orăştie. saţiunile Turciei, că ar protegea miş-
F O I Ţ A — Numai cât ezpresul spune, că-’i batul, ce părea ca de 50 de ani, fă aşa târ
foarte urgent. ziu te conturb, dar’ mă simt rău, de tot rău.
— Zi-’i să între. -— Morbul sperez a nu fi de toţ peri
B o l n a v u l g a la n t .
— Ce e?, întrebai pe oaspele de o în culos, altcum te-asi fi aflat în pat, dar’ aşa...
’
'
jU
făţişare onorifică. — Dar’ starea îmi e cu mult mai se
Era un timp urîcios cu negură, care îl
făcea pe om nervos şi îl plictiseşte din cale — Eu sunt îngrijitorul caselor domnu rioasă de cum se pare. Sunt săptămâni, ba
’utft'
»
lui Craigg. Dl Roberston, unul dintre arân- chiar luni, de când sufer de 5. groaznică ih-*
afară. Adecă frig nu era, dar’ atmosfera
datorii acelora e greu bolnav, me trimite să somnie, care mă face de îmi uresc viaţa. De
umedă strabătea paltonul gros de iarnă.
Medic fiind, nu puteam face alegere în îl rog^je dl profesor să poftească la dînsul, nu-’mi ajuţi, încă în astă noapte îmi arunc
am venit cu trăsura, în 20 minute sosim. creerii în aer.
timp, ci visitându-’mi toţi bolnavii, ca după
obiceiu, când am eşit dela cel din urmă, Ce e de făcut în^atare cas, să ai cât Pulsul bolnavului, pe care îl examinai
eram liniştit, că mi-affi împlinit conştienţios de mare plăcere de rămas acasă? Peste 5 cu toată atenţiunea, bătea aşa de regulat,
oficiu). Acasă nu me aşteptau bucurii fami minute eram în trăsură, care trecând repede cum n’am observat nici-când la atari caşuri,
liare, căci întreaga-’mi familie consta#; din peste podul Londra, apucă direcţiunea Black- dar’ din alte semne m’am convins, că am de
mini: şi un servitor. Erau' 7 ore când ajunsei friars şi în una din stradele mari a subur- a face cu un cas de tot particular.
acasă şi chiar îmi consumasem cina gustoasă biului ne oprim: — înainte de toate trebue să declar,
şi bine pregătită şi me pregăteam să mă Am ajuns, dle profesor, zise expresul, zise bolnavul, care îmi observă privirea scru
aşez la cetirea lungilor coloane a ziarelor, deschizând uşa trăsurei, binevoieşte a osteni tătoare şi suspectă, că eu momentan îţi sol-
spre a afla evenimenţele zilei, când sunetul în etaj. vesc osteneala. Te Tog, spune-’mi, câtă remu-
puternic al clopoţelului electric, mă vesti, că Cuartirul, în care eram condus, consta neraţiune te ai îndatinat a primi pentru o
îmi soseşte o visită. „ din o verandă spaţioasă şi din o chilie de jumătate de oră visită de noaptea?
— Eşti rugat la un bolnav, dle profe visită cu gust mobilată, care se finea într’un •.*— Dela aceea atârnă cât timp e lipsă
sor, zise servitorul. dormitor mai îngust. Patul era acoperit, dar’ de mine. De comun pentru o jumătate de
•— Dacă nu e. absolut de lipsă, aşi amâna din fotoliul de catifea de lângă acela se sculă oră de noapte primesc un galben.
bucuros visită pe mâne dimineaţă, sunt foarte un domn de o statură înaltă. — Aici e galbenul, — şi cu ăsta bol
obosit. -— Mii de scuze, dle profesor, zise băr- navul îmi oferi un galben.
