Page 4 - Bunul_Econom_1902_47

Pag. 4. BUNUL ECONOM _______ _________ Nr. 47

tare, dând recolte mari în paie. Umezeala o supoartă mai
cu greu decât grâul, din care causă şi degeră mai uşor
peste iarnă.

Grâul. (Triticuiii). Pământiii.

Cel mai potrivit pământ penttu săcară este cel argilo-
năsipos (mijlociu), ear’ într’o climă mai umedă unul mai
(Reproducerea interzisă). năsipos. Pe un pământ năsipos şi turbos este singura
(Urmare).
plantă care reuşeşte sămânată fiind toamna. . ; *
Recolta.
Planta premergătoare.
Timpul recoltatului cade atunci, când bobul a început
să se învîrtoşeze. In caşul acesta snopii trebue lăsaţi încă Săcara are în rotaţiunea plantelor acelaşi, loc ca
pe câmp în clăi, ca grăunţele să se Coacă pe deplin. şi grâul. Rapiţa, leguminoasele şi cu deosebire mazărea
Dacă bobul este încă .moale, perdem foarte mult, sunt cele mai bune plante premergătoare pentru săcară;
fiindcă el se sbârceşte şi perde prin urmare din volum şi deasemenea şi ogorul. După trifoiu nu prea reuşeşte, de-
greutate. Când grâul este prea copt, să scutură la secerat, oare-ce acesta nu reuşeşte pe un pământ năsipos.
şi iarăşi avem mari perderi. In ţerile mai călduroase re­
Prepararea pământului.
colta grâului de toamnă începe deja prin Iunie şi se con­
tinuă până în Iulie şi numai în caşuri excepţionale in Au­ Prepararea pământului pentru semănat este tot aceeaşi
gust. Pe alocurea se extinde până prin Septemvrie. ca la grâu. O gunoire proaspătă suportă săcară mai uşor
decât grâul; cu toate acestea este mai bine a gunoi pă­
Cantitatea de grăunţe şi paie ce recoltăm pe jugăr
variază după calitatea seminţei, a pământului şi îngrijirea mântul cu 1—2 ani înainte.
ce am dat în executarea lucrărilor de cultură. Astfel în
Semănatul.
termin mediu se recoltează 8 hectl. pe jugăr. Pe locurile
uride cultura este mai îngrijită, se recoltează şi până la Pentru sămânţă vom alege totdeauna grăunţele cele
12 heqtl. pe jugăr; Putem însă recolta în caşuri foarte fa­ mai frumoase şi care le-am recoltat în acelaşi an, deoare­
vorabile şi 15—18 hectl. pe jugăr. ce după doi ani cea mai mare parte a seminţelor pierd
puterea de a încolţi. Prima sămănâtură de toamnă trebue
Greutatea grăunţelor recoltate încă variază după mă­
să fie cea de săcară, fiindcă săcara nu mai înfrăţeşte mult
rimea şi duritatea (vîrtoşia) bobului. Un grâu uşor cântă­
primăvara, ci dă îndată în sp*'c, pe când grâul mai înfră­
reşte 71—73 klgr. pe hectolitru. Un grâu mijlociu cântă­
ţeşte şi primăvara, chiar dacă â fost sămănat târziu. Can­
reşte 73—78 klgr. pe hectolitru, ear’ grâul de Banat cu
titatea de semânţe, poate fi ceva mai mică ca a grâului,
bobul mic şi sticlos cântăreşte 78—82 klgr. pe hectolitru.
fiind-câ plantele sunt mai voluminoase.
Cu cât marfa este mai grea, cu atât se plăteşte şi mai
scump. Cantitatea paelor încă variază între 1—2 tone (â
Lucrările de întreţinere sunt aceleaşi ca la grâu.
1000 klgr.) pe jugăr.
Grâul sămănat primăvara dă recolte foarte nesigure. Recolta.
Pe acelaşi pământ şi sub împrejurări întocmai ca ale grâu­
Deoare-ce săcara se scutură mai uşor, trebue recoltată
lui de toamnă, el produce o recoltă cu V4 parte mai mică
foarte de vreme. In caşuri excepţionale însă, putem recolta
•decât grâul de toamnă.
şi ceva mai târziu, când bobul este deplin copt. In regiuni
mai reci, săcara se coace cu 1—2 săptămâni înaintea grâu­
lui. In regiuni mai calde, recolta ambelor cade cam în ace­
laşi timp. Cantitatea recoltei, variază şi mai mult ca la
Secara. (Secale cereale). grâu după regiuni şi pământ. O recoltă slabă ne dă până
la 7 hctl. pe jugâr. O recoltă bună 15 hctl. şi foarte bună
20 hctl. pe jugăr. Greutatea unui hectolitru variază între
66—73—88 klgr. Cu cât clima e mai umedă, cu atât şi
greutatea grăunţelor scade. Dintre toate cerealele săcara
t Săcara este cereala principală pentru ţerile mai reco-
posedă paiul cel mai lung, care sub împrejurări chiar pu­
roase, precum este Europa-de-Nord şi de mijloc. In ţeri
ţin favorabile ajung până la 2 metri înălţime. Cantitatea
mai calde se cultivă mai rar. In România, Grecia şi parte
paelor ce recoltăm pe jugăr este foarte considerabilă,
■din Transilvania se cultivă adeseori în amestec, cu grâul.
V*—2 Va tone (â 1000 klgr.)
Clima. Sgcara 'de. primăvară dă recolte foarte nesigure,
mai ales dacă se samănâ mai târziu, sau când primăvara
Săcara face cerinţe mai mici decât grâul în privinţa
este uscată. In aceste caşuri nu are condiţîufiile pentru a
câldurei, din care causă se şi desvoaltă mai repede. Cu
putea înfrăţi. Cantitatea recoltată variază între 5—10 hctl.
cât clima este mai răcoroasă, cu atât se poate observa
mai bine diferehţa între desvoitarea grâului şi a săcării. grăunţe â 59—60 klgr. pe jugăr şi Va—2 Va tone pae.
Intr’o climă umedă sau pe un pământ umed, desvoitarea
spicelor întârzie, în schimb însă, săcara înfrăţeşte foarte