Page 3 - Bunul_Econom_1903_02
P. 3

Nr.  2                                              BUNUL    ECONQM                                                   Pag.  3

                                                      biiu  s i  f i e  u r c a t  la  c i f r a  pres­
                   DIN  LUME                          crisă  p e n t r u  cas  de isboiu,  res­    DE-ALE  BĂNCILOR
                                                                               r
                                                     p e c t iv e  s 8  se  cheme  reservele
                                                     p e n t r u  a  se  p u t e a  face  cât  mai
               Pactul In dieta din Budapesta.                                                         „ Cugereana“f  institut  de  credit  şi
                                                      c u r e n d  m bilis ar ea.  Corpul de ar­  economii  din  Cu gir,  şi-a  .convocat-' /j*  adu­
                                                                  o
          Vineri  în  9  Ian.  s’a  ţinut  prima şedinţă
                                                      mată  15  din  Serajevo  a  primit  şi el  un   nare  generală-ordinară  pe  ziua  de  15  Fe­
          în  1903.  La interpelarea lui Fr.  Kossuth
                                                      asemenea  ordin.  Măsurile  acestea  s’au   bruarie  n.  a.  e.  B i l a n ţ u l   Ta  încheiat  cu
          asupra pYoieeţului  economic  cu  Austria,                                             93.891  cor.  Active,  91.214  cor.  P a s iv e
                                                      luat  în  vederea  turburârilor,  ce  se  aş­
          ministrul-pres.  Szell  răspunde,  că nu se                                            şi  cu  2677  cor.  Prof it  curat.  Are  50.000
                                                      teaptă  la  primăvară  în  Macedonia.  Se
          poate  pronunţa  încă  în  merit,  până-ce                                             cor.  C a p i t a l  social,  34.623  cor.  Depu­
                                                      zice,  că  pentru  conducerea  unei  even­
          pactul  nu  va  fi  şi  formal  gata;  anunţă                                          neri  şi  5000  cor.  R e e s c o m p t.  Directorul
          însă,  că  pactul  nu  va deveni lege,  până   tuale  operaţiuni,  ar  fi  destinat  F. Z.  M.   executiv  este  Procopiu  Herlea.
                                                      baron  Ioan  de  Waldstâttcn.«                                 *
          ce  nu  va  fi  primit  şi  de  parlamentul                                                  „A sociaţiunea  de  econom ii  f i
          austriac,  nu  numai  de  dieta  maghiară.                                             a ju to r  d in   Ohioroc",  şi-a  convocat  a
               S’a discutat  apoi  proiectul  de  lege                                           V-a  adunare  generală-ordinară  pe  ziua  de
          despre  imigrarea  străinilor  în  Ungaria.                                            25  Ianuarie  n.  a.  c.  B i l a n ţ u l   l’â  încheiat
                                                                                                 pe anul trecut (1902), cu  15.279 cor. Active,
                                                                                                 14.171  cor.  Pas ive  şi  cu  1108  cor.  Pro­
               Din Peniusula-Balcanicâ.  Zia­                                                    fit  curat.  Are  un  C a p i t a l  soc ial  de
          rul  din Viena  »Die Zeit«,  spune  că  Ru­  B u n u l   E c o n o m                   11.735 cor.,  ear’  D e p u n e r i   529 cor.  Direc­
          sia  ar  fi  dat  Austro-Ungariei  mână  li­  R E V IS T Ă   P E N T R U   A G R IC U L T U R Ă ,   torul  executiv  este  Anastasiu  Baicu.
                                                     — —   INDUSTRIE  Şl  CO M ERCIU  — —
          beră  de-a  ocupa Mitroviţa,  dacă  se  vor                                                                *
         produce  complicaţiuni  în  Balcani.           < | & 4 Ş ¥  f  1   ( S & i s z v i t t i ) ,  „Sâcana“,  asociaţiune  de  păstrare  şi
                                                                                                 anticipaţiune  în  Sacut.  şi-a  convocat  I-a  adu­
               Trupele  austriace  din  Bosnia  au                                               nare  generală-ordinară  pe  ziua  de  29  Ianua^
         fost  întărite.                             Cea  mai  ejtină  şi  iotiâaiă  unica  foaie
                                                                                                 rie  n. a.  c.  B i l a n ţ u l   l’a  încheiat  cu  30.861
               La  primul semnal,  Irupele  de ocu-   românească  în  felul  ei,  cu  itusiraiimi  cor.  Active,  29.959  cor.  P a s i v e   si  cu
         paţiune  din  Bosnia  şi  Herţegovina  vor                                              902  cor.  P r o f i t  curat.  Are  un  C a p i t a l
                                                                      costă:
          trece  frontiera,  ocupând  Novi-Bazar.                                                soc ial  de  7741  cor.,  D e p u n e r i   5875 cor-
                                                       pe  anul  întreg   .  .      4  coroane,  şi  15.626 cor.  Reesco mp t.  Directorul  exe­
               Ziarul  »Neue  Freie  Presse*  află,
                                                       pe  jumătate  an  .  .    •  2    „       cutiv  este  Aurel  Spătanul.
         că  mai  multe fabrici  au primit comande
                                                       pe  un  pătrar  d e ^ ;cr         „                           *
         de  45  milioane  cartuşe,  pentru  armata    Pentru  România  .  .  .  .  .  .15 lei  pe  an.  M talonnl  p ro   1903.  Etalonul  pri­
         sârbă.                                                                                  vat  al  diferitelor  bănci  din Europa,  este  pro
               După  ultimele  ştiri  din  Constanti-   O ji CASSEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALĂ  No. 10025.  1903  următorul:
         nopole,  guvernul  turcesc  încă  continuă       A bonam entele  se  plătesc în a in te      Londra  .  31/s°/0   Berlin  .  21/4% -.
         înarmările  de-alungul  frontierei  dinspre  f i  se  p o t  fa ce  eu  p rim a   z i  a   o ri­  Paris  .  .2%    Viena  .  3 ^  %
         Bulgaria.                                   cărei  lu n i.                                   In urma scăderii  etalonului privat,  băn­
                                                                             Administraţia.      cile  din  Budapesta  au  redus  interesele  de
                                                                                                 dtpuneri  spre  fructificare  astfel,  că  contribu-
              Atentat  contra  regelui  spa­
                                                                                                 ţiunea  după  interesele  de  depuneri  pe  viitor
         niol.  Telegrame  din  Madrid  anunţă,            „Biblioteca „Bunul Econom".           o  pun  în  sarcina  deponenţilor.
         că  în  contra  regelui  spaniol  Alfonso
         XIII  s’a  comis  Vineri  în  9 Ian.  un  aten­
                                                          Au  eşit  de  sub  tipar  până  acum
         tat.  Când  regele  se  întorcea  seara dela   broşurele:                                    Ştiri  econom ice.
         biserică,  un  om  a  puşcat  asupra  trăsu-     1.  Nutreţurile  ierboase,  cositurile  (fâna-
         rei  regale.  Din  fericire  glonţul  n’a  ni­  ţe!e), prepararea fenului  şi păşunile.      Curs  practic  de  industrie  de  casă.  Mi­
                                                          2.  Economia porcilor,  oilor  şi  caprelor.  nistrul  unguresc  de  agricultură  a  organisat:
         merit  pe  nimenea.  Atentatorul  a  fost        3.  Stmenţa plantelor  agricole  şi  slme-   pentru  iarna  aceasta  350  de  cursuri  de  in-,
         imediat  prins.  Pănă  acum  nu  se  ştie,   natul  lor.
                                                          4.  îngrijirea plantelor  agricole  în  cur­  dustrie  de  casă  şi  agricultură  în  întreaga
         ce  l’a  îndemnat  să răpună viaţa regelui.                                            ţeară.  Ast-fel  de  cursuri  se  vor  ţinea  în  co­
                                                     sul  vegetaţiunii  şi  recolta  cerealelor.
         Probabil, că atentatorul este un anarchist       5.  Creşterea,  nutrii ea  şi  îngrijirea  ani­  mitatul  Braşovului  în  comunele:  Sâmpetru,.
         periculos  sau  un  nebun.                  malelor  domestice  (Zootechnia  generală).  Satulung  şi  Tărlungeni.
                                                          6.  Cunoaşterea  pămenturilor  agricole                   *
                                                     (Agrologia).                                    Prima  cale  ferată  electrică  mai  lungă
                                                          7.  Agricultura generală (Lucrareapărnen-
                     Mai  nou.                       tului.  Plugul, grapa,  tăvălugul şi  alte  instru­  din  Ungaria  va  fi  cea  dintre  Arad  şi  Viile-
                                                     mente  de  mărunţit pămentul).             Aradului,  în  lungime  de  63  klm.  Ea  trece
              Mobilisare.  »D.  T.  f.  U.«  din
                                                          8.  Ingrăşămmtele  (gunoirea  pămenturi­  prin  18  comune,  cărora  le  va  da  şi  putere
         Timişoara  in  numărul  seu  dela  13  Ia­  lor)  şi  lrigaţiunile  (udarea  pămenturilor).  si  luminat  electric.
                                                                                                i
         nuarie  publică  următoarea  scire  sensa-       9—10.  Prăsirea  paseiilor  de  casă  (ga-               '  *
                                                     liţe,  hoare).  Găinile,  curcile,  găinuşele  (bibi-   Congres  şi  ezposiţie  montanistică  în
         ţionalâ :                                   licele),  gâştele,  raţele, porumbii  (porumbeii).  Petroşeni.  Directorii  şi  conducătorii  diferite­
              »Dupâ  cum  se  svoneşte  în  cercu­        Preţul  unei  broşuri  este  30  fileri  (pen­  lor  societăţi mont.  din  ţeara noastră vor  ţinea
         rile  din  Viena,  cari  stau  aproape  de   tru  România  50  bani).                  în  August  congres  regnicolar  în  Petroşeni.
                                                          Se  pot  comanda  la administraţia  »Bunul  In  legătură  cu  acest  congres  direcţiunea  mi-
         ministeriul  de  externe,  s’a  dat  ordin,  Econom«,  la  librăria  W.  Krafft  în  Sibiiu,   nelo’r  de  cărbuni  dela  Petroşeni  va  arangia
         conform  căruia  c o n t i n g e n i u l  cor­  lâ administraţia  »Tribuna  Poporului*  în  Arad  o  exposiţie  de  producte  m^utanistice  şi  de
                                                     şt  la  librăria  Archidiecesană  în  Sibiiu.  producte  ale  industriei  din  cercul  Petroşe-
         p u l u i  de  a r m a tă   j   d in   T im i­
                                                     UT*  RevânzStorilor se dă rabat potrivit.  " ^ 1  nilor.
         do ar a  ş i   a  c or f i u l u i  12  din  Si-
   1   2   3   4   5   6   7   8