Page 5 - Bunul_Econom_1903_09
P. 5
Nr. 9 BUNUL ECONOM Pag. 5
Medicul casei. PENTRU MESERIAŞI P e n t r u E c on om i
Lacul ordinar al tâmplarului se com Cum vindecăm disenteria (scursoarea cu
V egetarianism ul. Există o seamă pune din: Gumâ-lac-albâ 750 grm., sacâz sânge) la viţei?
de oameni, cari sunt de credinţă, că proced (mastic) în lacrămi 64 grm., alcohol de 90 In contra acestei boale, care se iveşte
corect, dacă nu mănâncă carne, cî numai grade 1 litru. Se topesc toate fără a fi în foarte des mai ales primăvara, s’a încercat şi
, plante. Aceştia se numesc vegetariani, fiind călzite în o sticlă, îngrijind ca să fie bine se întrebuinţează o mulţime de mijloace, nu
că se nutresc numai cu vegetale, adecă plante. închisă. Acest lac foarte solid şi foarte colo însă totdeauna cu succes. O medicină şi un
Şi între vegetariani deosebim două grupe. Una rat, serveşte de a da lustrul mobilelor în tratament, care dă totdeauna resultate bune,
se mărgineşte a mânca numai substanţe ce mahon. De obiceiu e foarte turbure, însă sunt următoarele: Viţelul îl luăm dela vacă
provin direct din plante, pe când ceealaltă tâmplarii astfel o întrebuinţează. şi nu îl mai lăsăm să sugă. Ferbem urez în
pe lângă vegetale permit mâncarea, şi a pro apă cât se poate de rhult, până-ce devine ca
Cum pilim, strugim şi gravăm sticla ?
duselor animale, fără a fi trebuinţă a le o zamă mucoasă, din care turnăm pe gâtul
Aceste operaţii se fac cu instrumentele ordi
omorî, precum este d. e. laptele, brânza, viţelului bolnav câte un jumătate de litru
nare, cu care se lucrează ferul, cu o singură
ouăle, untul etc. Această grupă de vegeta- de cinci ori pe zi. Afară de aceasta mai
riani o întâlnim adese în ţinuturi muntoase, cond ţie, ca să muiem în continuu aceste dăm viţelului de două-ori pe zi câte un
unde oamenii sunt bine hrăniţi, muncitori şi instrumente, tot timpul cât IOcrăm în esenţă clistir tot din zeamă de urez. Dacă boala este
de terebentină sau în benzină, în care s'a
puternici. Altcum stă cu aceia, cari se hră foarte înaintată, dăm viţelului în fie-care zi
topit foarte multă canforă.
nesc numai cu vegetale (plante). înainte de odată cu zama de urez câte un vîrf de cuţit
toate trebue să ştim, că stomacul omului cu de acid salicilic sau 15 picături de opiu.
greu poate primi cantitatea îndestulitoare de Advocatul poporului. Acest remediu foloseşte şi de regulă în 2—3
nutremânt vegetal, ca să-l mistue şi să se zile viţelul este vindecat.
folosească de materiile nutritoare ce conţine. *
In sin u a rea p u ştilo r scutite de
Ar trebui să mâncăm cantităţi colosale de
dare se face verbal sau în scris la primăria Curăţitul nucilor.
pâne, urez, cartofi, mămăligă şi legume, ca
comunală sau la oficiul orăşenesc de dare, Nucul arare-ori are lipsă de a fi curăţit
să ne nutrim cum se cade. S’a făcut soco despre ceea-ce se eliberează în mod gratuit
teala că trebue să mâncăm un volum de de ramuri. Ne vom mărgini a îndepărta numai
o adeverinţă. (Art. de lege XXIII., §. 16 din crengile uscate sau acelea care nu cresc în
zece-ori mai mare de vegetale, care să con 1883; ordinul ministr. de finance Nr. 39.280
ţină aceleaşi materii nutritoare ca un volum bună ordine. Fiind-că coroana nucilor se for
din 1883). mează de sine singură, ne vom mărgini la
de mâncare animală. Omul care se nutreşte
cei tineri a îndepărta în fie-care primăvară
numai cu vegetale, este mai puţin vioi şi C ând galiţele se îm bolnăvesc sau
energic; gustul de a munci scade. Popoarele m or deodată în număr mare, proprietarul numai ramurile ce au crescut prea jos pe
care se nutresc numai cu vegetale sunt şi lor este dator a anunţa aceasta îndată la trunchiu, ca el să rămână până la coroană
mai expuse boalelor molipsitoare. Din punct primăria locală. Apoi va separa cele sănătoase de l 1/2—2 m. înalt şi liber de ramuri. Vâr
de vedere medical, nutrirea numai cu vege de cele bolnave, ear’ cele moarte le va în ful lăstarului principal nu este ertat a-1 înde
tale nu este aprobată. gropa în pământ la o adâncime de cel puţin părta nici odată la nucii tineri. Curăţiturile
o jumătate de metru. înainte de a trece 8 le vom face totdeauna primăvara şi numai
când nu ne mai putem aştepta la geruri. In
zile după cel din urmă cas de moarte sau
nici un cas nu vom face tăeri* earna, căci
îmbolnăvire a vre-unei paseri de casă, nu
Pentru femei. este iertat a duce din locul sau comuna în frigul ce întră în rana produsă poate face
care bântue molima în alte comune spre se peară întreaga plantă. Tot asemenea nu
vom face curăţiri după-ce seva (mustul) a
vânzare. (Ord, ministrului de agricultură Nr.
Tocană de peşte. 37.340 din 1894). început a circula (a se nrşca) în pom, altcum
rana începe a curge întocmai ca şi la viţa
Să curăţă peştele şi se taie în bucăţi, de viie şi pomul slăbeşte încât poate chiar peri.
strângând sângele dintr’însul; se sară bucă *
ţelele şi se presară cu puţin aidei roşu [pa- DE-ALE BĂNCILOR
Curăţiţi brăsdarul şi cormana plugului
prică], apoi se pune în cratiţă peste mai
* Poporul* institut de credit şi eco de rugină.
multă ceapă tăiată şi prăjită în unt-de-lemn,
nomii în Lugoj şi-a convocat a Il-a adunare
se adaugă şi sângele lui şi se Iasă să se ru generală pe ziua de 9 Martie n a. c. Bilan Dară ne apucăm de arat, mai ales în
menească puţin; pe urmă se acopere cu apă ţul pe anul 1902 l-a încheiat astfel: active pământuri argiloase, cu un plug care nu a
şi se pune să fearbă în voia lui. Se serveşte 534.451 cor., pa siv e 518 855 cor. şi p r o fost folosit de multă vreme şi brăsdarul şi
fit c u r a t 15596 cor. C a p i t a l u l social cormana sunt tare ruginite, totdeauna pămân
în zama lui. Este bine a se alege peşte gras este 120.000 cor. D e pu ne r i a avut 273.865
pentru tocană şi să i-se pună şi puţin vin tul se lipeşte de ele şi ne trece o mulţime
cor. Cambii reescomptate 107.445 cor. Direc
alb pe când ferbe. tor executiv este dl Ioan Boroş. de timp până-ce le curăţim. Dar chiar fre
* când cât de mult cormana, nu putem scăpa
*
»Sebeşana*, institut de credit şi eco de acest rău, şi plugul este mereu ridicat din
Sarmale de varză acră de post. brazdă sau nu merge îndestul de adînc,
nomii în Sas-Sebeş îşi va ţinea a
Se prăjeşte orezul în unt-de-lemn până X-a adunare generală Ia 16 Martie n. a. c. după-cum am dori noi. Putem înlătura re
când ia o faţă aurie; apoi se prăjeşte o Din raportul Direcţiunii extragem următoa pede şi S'gur acest neajuns dacă ungem păr
ceapă sau două, tocate, tot in unt-de-lemn rele asupra gestiunii din anul trecut: Capi ţile ruginite cu carbolineum, care îl putem
până se rumeneşte şi se amestecă cu orezul, talul social este 100.000 cor. A c t i v e a cumpăra în ori-ce prăvălie (boltă) de drogue-
cu sare, piper şi stafide mifci fără sâmburi. fost 847,017 cor. P as ive 824.721 cor. şi rie (unde se vând: uleiu, apiaturi, vopseli
După-aceasta se pune în foi de varză, după-ce 22.296 cor. P ro fit curat. D e p u n e r i spre etc.) sau în apoteci. Carbolineul îl folosim
ele au luat o fertură mai nainte; se fac fructificare a avut 498.605 cor., ear’ cambii scurt înainte de a folosi plugul. El disoalvă
sarmale şi se aşează la foc cu apă şi unt- reescomptate 107.605 cor. Director executiv (topeşte) la moment rugina şi îndată ce vine
de-lemn până se moae îndeajuns. . este dl Zevedei Murâşan. în atingere cu pământul face ca suprafeţele
ruginite se devină lucii ca oglinda.
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii* trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi* ^pţ
