Page 2 - Bunul_Econom_1903_16
P. 2
Pag. 2 ________________________ _____ BUNUL ECONOM ____________________ Nr. 16
nu «încep« lucrul până când nu-’i pune DIN LUME primate de ministrul român din Con-
omul în palmă 5—10 fl. Grije n’are stantinopol, guvernul României a dis
apoi agentul acela, dacă omul, care îi pus facerea unei petiţii, care prin mij
Jurământul episoopului loan
aduce 5— 10 fiorini poate să ia bani locirea învăţătorilor şi preoţilor, să fie
împrumut pe intabulaţie, ori nu poate Fapp. După-cum anunţă «Tel. Rom«. semnată de un număr cât se poate mai
lua. Pentru el lucrul de căpetenie este nou-alesul episcop al diecesei Aradului, mare de locuitori români.
să pună mâna pe cei 5-—10 fiorini. Preacuvioşia Sa archimandritul loan I.
Doar pentru el aceia sunt boldul, ce-’l Papp a depus Vineri la 10 ore a. m. Serviciul activ in armată de
pune pe drum. în palatul din Burg al M. Sale, jură doi ani. Ziarele din Viena aduc ştirea,
Aşa stând lucrurile, nu putem sfă mântul de fidelitate faţă de tron şi le că atât în ministeriul comun de răsboiu,
tui în deajuns pe stâtenii noştri, că de gile patriei. La actul depunerii jurămân cât şi în ministeriul de honvezi se ocupă
câte-ori li-se îmbiie bani de pe la spe tului au asistat: ministrul de culte şi serios cu cestiunea aceasta, ear’ în anul
culanţi streini, de care n’au auzit şi pe instrucţiune publică Dr. Iuliu Wlassics, viitor proiectul de reformă va fi presen-
care nu-’i cunosc — să nu stea de ministrul â latere conte Iuliu Szechenyi tat ambelor parlamente.
vorbă cu agenţii, ce să îmbulzesc să-’i şi consilierul ministerial Geza Vertessy,
fericească. care a cetit episcopului formula jură Din Macedonia. Comisiunea de
Dacă tocmai au lipsă sătenii noş mântului. După depunere P. Sa dl ulemale, trimisă la Ipec spre a potQli
tri de împrumute, indrepteze-se la băn Papp a fost primit în audienţă privată agitaţiunea Albanezilor contra reforme
cile româneşti -— doar avem peste 80 la M. Sa. Hirotonirea întru episcop, lor, n’a isbutit. In urma aceasta şi faţă
bănci — ducă-se la băncile, ce le sunt probabil că se va face la 23 Aprilie v- cu agitaţiunea albaneză, s’au concentrat
pe de aproape. Şi având trebuinţă de (ziua sfântului mucenic George.)
la Mitroviţa, Prizrend Şi Verisovici 35
împrumuturi pe întabulaţie, cu am or-
batalioane de infanterie, cu cavaleria şi
tisaţie (când să plătesc şi capitalul şi Din dietă. In şedinţa din 17 1. c. artileria necesară.
camăta îri o singură sumă egală, sol Fr. Kossuth şi-a ţinut de mult anunţatul
Cu toate aceste împrejurări, cer
vită în un timp anumit) adreseze-se la discurs, în care a declarat, că în sen
curile diplomatice speră, că se va ajunge
»Albina« din Sibiiu Pentru părţile hu- sul conclusului luat de partidul seu, vor
la pacificarea Albanezilor.
nedorene şi pentru cele mărginaşe cu urma cu obstrucţiunea şi contra indem
aceste părţi, »Albina« din Sibiiu îşi nităţii bugetare, dacă nu se retrag pro O mare foaie englesă din Londra
are încredinţatul seu pe însoţirea «Agri iectele militare. publică o telegramă din Sofia, în care
se spune, că se vorbeşte despre hotă-
cola» din Hunedoara. Adreseze-se lu
mea românească la aceste locuri şi va Episcop rojRân In Macedonia. rîiea comitetelor macedonene de a re
nunţa pentru anul acesta la provocarea
scăpa d’a fi trasă pe sfoară de agen După-cum scriu ziarele din România,
revoltei generale în Macedonia. Bandele
ţii speculanţi. guvernul român a reluat cu toată se-
Şi apoi una ca o sută: Rom âne, riositatea chestiunea înfiinţării unui epis bulgare însă vor continua cu luptele
nu-’ţi încredinţa, n u -ţi intabula m oşia copat românesc în Macedonia. şi ciocnirile mai mici isolate, bandele
având însărcinarea de a arunca în aer
ta la speculanţi striin i — pe care nu-’i In urma refusului categoric al pa-
podurile şi staţiunile căilor ferate şi
cunoşti / ? triarchului, că fără o cerere acoperită
Vasile C. Osvadă. de-a distruge telegrăfele.
cu iscălituri număroase din Macedonia,
nu poate da nici un curs dorinţei ex-
F O I T A lănceri ce deschidea marşa, urmau douăs creştinătăţii, mântuitorul Vienii, să fie nevoit
9
prezece tunuri mari trase de boi, apoi o pentru a doua oară a da pas Turcilor, a se
ceată de oficeri călări, în fruntea cărora erau trage dinaintea Tătarilor şi a Moldovenilor;
trei: unul în floarea vîrstei, posomorit, gân a-şi privi oastea ticăloşită de lipsa merindelor,
ditor, năcăjit, şi doi mai bătrâni. Tustrei, în horopsită de duşmanii cari îl urmează mişe
(Vezi portretul).
haine poloneze. In sfîrşit vinea duimul oastei: leşte fără a îndrăzni să-'şi dea pept făţiş cu
trăsuri, bagaje, pedestraşi, şleahtă pospolită, el, şi fac pradă tot ce cade, tot ce rămâne;
Este tapt hotărît că S. S. Episcopul
amestecaţi, în neregulă, cu steagurile strînse, pe urmă, a nu întimpina în drumul său de
Lugoşului Dr. Demetriu Radu va fi numit
cu capul plecat, cu armele lăsturnate, cu în cât o fioroasă pustie ate !
de Maiestatea Sa Episcop al diecesei Ora-
tristarea pe faţă şi cu durerea în inimă. Nu
dea-Mare. După foile din capitală, guvernul Cum am zis, mergea încet şi gânditor.
se auzea nici surlă nici dobă, numai tropotul
a supus actele spre semnare şi e chestiune Hatmanii lângă dânsul păzeau tăcere, res
cailor, şi pasul oamenilor ce abia se mişcau,
numai de timp spre a putea saluta noul pectând supărarea sa de care şi ei se îm
pentru-că de zece zile caii n'au ros decât
Episcop în binemeritatul post. părtăşeau.
coaja copacilor, şi oamenii s’au hrănit numai
Dăm astăzi portretul acestui ilustru — Ce castel e acesta I întrebă So
cu poame.
archiereu. bieski când, ridicând capul, zări pe sprinceana
Şi însă această oaste în stare aşa ti
dealului, înălţindu-se trufaşă, dinaintea lui,
căloasă e aceea ce a înjosit de atâtea ori trufia
cetâţuia Neamţului. Cu bună samă vr-un cuib
Sobieski şi Românii. Semilunii, ear’ acei trei fruntaşi oficeri sunt al tâlharilor acestor de Moldoveni 1
Hatmanii Iablonovski şi Potoţki şi f cel din
mijlocul lor însuşi loan Sobieski, regele Po — La vreme de răsboiu, aici domnit
Pe drumul Ce duce cătră cetatea Neam loniei. Moldovei obicinuesc a-şi trimite averile lor,
ţului, pe la sfirşitul lui Septemvrie 1686 se Şi cum să nu fie supărat şi năcăjit răspunse Potoţki.
vedea o oaste mergând. După un trup de vestitul rege? El, Sobieski, tal a Leşilor, eroul — Aşa 1 Să mergem dar să-’l luăm.
