Page 2 - Bunul_Econom_1903_21
P. 2
Pag- 2 ____________________________ ______ BUNUL ECONOM Nr. 21
M’am crucit şi m6 crucesc şi acum, Şi apoi întrebările ..din scrisorile tul lor şi pe partea de deasupra a foilor
când ve scriu rîndurile acestea, cum pomenite sunt numai pifcte luate din tot nişte pete, însă de o coloare galbenS
spălăcită la început, şi apoi se tot închitjb
de-să află la, noi astfel de oşmeni, .eare miile de întenaplâri de felul acesta.
dih ce îs ce, până-ce Tlevin roşcate. Dacă
pot.;, scrie scrisori, de fetei celor pome Aveţi, dragii meî săteni, gazetele,
boala a fost oprită în loc prin stropire sau
nită mai Sus. " noastre şi Dzeu • v’au dăruit cu copii, prin secşţă, aceste pete se rup lăsând găuri
O singură tălmăcire pot găsi mi- care au dorul şi ştiu să vă cetească în frunze,^ oarei de altcum rămân pe lăstarul
aceşte gazete. Cetiţi-le/ In casa nici din caro au crescut. Dacă boala se prelun
rării mele. Oamenii aceştia n’au ascul
unui Român să nu lipsească baremi o geşte sau se repetă, petele se întind peste
tat nici-odată„ de sfatul fruntaşilor lor
gazetă românească I! C j1 r întreaga; foae, care de regulă cade. Pe cele
şi nu cetesc în viaţa lor o gazetă ro lalte părţi ale viţei, boala se arată tot sub
mânească. Căci de-ar face ori una ori Vasile C. Osvadă. formă de praf, devenind cu timpul roşcat
alta, n’ar scrie şi n’ar întreba bazaconii ca şi pe frunze.
de cele pomenite. Mana viilor După-cum s’a desvoltat boala, mai tare
sau mai puţin şi stricăciunile pricinuite aces
Ne doare mai ales faptul, că ve sau peronospora şi mijloacele contra ei. tor părţi ale viţei sunt diferite. Lăstarii cruzi
dem, că bărbaţii ştiutori de carte, băr atacaţi pot să se usuce în întregime; cei
baţii noştri la care ţinem, mult nu îşi Una dintre boalele cele mai periculoase mai în vârstă rămân numai pătaţi, ear florile
iau osteneala, ca în Dumineci şi în ser- ale viţei noastre de viie este şi aşa numita pot fi distruse toate sau numai o parte din
mana viilor. Neaflând viţa apărată contra ei, ele. Tot asemenea se întâmplă şi cu stru
bâtori cel puţin, să cetească ce scriu
ea poate să le atace atât de repede şi în gurii. Deşi ei sunt mai rar atacaţi, totuşi de
gazetele acele ale noastre, care sunt
măsură atât de mare, încât a poate distruge multe ori sunt acoperiţi de mană îndată ce
scrise anume pentru popor. De-acolo în 24 ore, mai ales primăvara când frunzele încep a se forma, ceea-ce împedecă desvol-
^ar fi putut vedea şi scriitorul meu cel şi lăstarii sunt încă tineri şi fragezi. Am tarea lor.
dintâiu că „Agricola" din Hunedoara scris despre această boală şi în anul trecut, Stricăciunile causate de mană depind
nu e prăvălie de piper. De-acolo din scriem şi acuma şi vom scrie mereu, des totdeauna dela întinderea boalei şi dela tim
pre ea, fiind-că tot mai avem viieri, care nu pul când e atacată viţa. S’au văzut vii stricate
gazete ar fi putut vedea şi al doilea
vreau să înţeleagă sau sunt prea nepăsători de mană în 24 ore, altă dată totala nimi
că „Reuniunea de agricultură din co
să întreprindă o lucrare împreunată cu pu cire a foilor durează timp mai îndelungat
mitatul Sibiiului" nu are lucrătoare de
ţină cheltueală, prin care îşi pot asigura re şi numai după ivirea repeţitâ a boalei. Dacă
„tocaci" stabili. Tot din gazetele noas colta de struguri mereu ameninţată de o viia este atacată pe timpul înfloririi şi pe
tre ar fi putut ceti şi ceialalţi pome mulţime de neajunsuri. urmă nu a mai dat mana peste ea, roada
niţi mai sus, că ce loc au avut Românii Pentru a înţelege mai bine rostul stro- se împuţinează, însă strugurii rămaşi se coc.
pirei cu o soluţiune de peatră vînătă a viţei Când este atacată cu vehemenţă, cum se
la congresul socialiştilor din Salonta-
contra manei, cred< m nimerit a descrie mai întâmplă mai adese-ori prin Iulie şi August,
mare şi în sfîrşit că ce rău a făcut
pe larg această boală. Toţi proprietarii de strugurii rămân toţi, însă nu se mai coc, ră
acela, care a împedecat alcătuirea unei vii ştiu că mana atacă toate părţile tinere mân acri, ear vinul stors din ei e slab şi se
tovărăşii pentru asigurarea vitelor. ale viţei: lăstarii, ciorchinele în floare, stru strică uşor. Nu avem însă pagubă în viie
gurii cruzi, dar mai cu seamă foile. Cele numai în anul, în care a fost atacată de
Din gazete le noastre toţi scriitorii
dintâiu semne de boală se observă la foi mană. Influenţa ei se resimte şi în anul ur
scrisorilor pomenite mai sus ar fi înve-
prin nişte pete albe, făinoase, aşezate pe mător, cu deosebire dacă viia a fost tineră.
ţat câte ceva şi nu s’ar fi făcut de ru partea de desubt şi deaiungnl vinişoarelor Ea poate peri chiar cu totul. (Va urma).
şine cu întrebări fără rost. lor. Nu mult după aceasta se ivesc în drep-
F O I Ţ Ă Nu e rouă din senin E nric Castelnuovo
Ci e sânge de creştin.
Las' să plouă ca din nori,
2Hora dela TPlevaa. N A U F R A G I U
Trageţi hora Roşiori!
(Vezi ilustraţia). (Urmare).
Iacă, me!... din parapete
Colo’n Plevna şi ’n redute Vine-o scroafă ca se fete **) Am văzut pe căpitanul că se apropie.
Stau păgânii mii şi sute Opt godaci şi-un godăcel
Stau la pândă tupilaţi Toţi cu rîtul de oţăl. In mână avea un revolver; se întoarse că-
Ca zăvozi de eei turbaţi. Las’ să fete mii de mii tră călătorii care se îmbulzeau ca nişte săl
Lasă şadă mari şi mici... Trageţi hora măi copii 1 batici.
Trageţi hora mei voinici! — Cine nu se supune fără condiţie
Ne-o veni şi nouă dată poruncilor mele, îl împuşc, striga cu glas,
Sus în tabăra turceasca Zi de plată şi răsplată.
Dat-a tusa măgărească Să-l aducem la aman care nu mai lăsa vre-o îndoială că are să
Răpciugos» ciunt tuşesc *) Pe gaziul de Osman. îndeplinească ceea-ce spune.
Cu ghiulele’n noi stropesc. Vie, ura! la Balcani — Luntrea e plină, se auzi de pe o
Lasă crepe, mici şi mari... Trageţi hora măi Curcani ! barcă.
Trageţi hora mei tunari! — Deslegaţi-o şi căutaţi să scăpaţi,
Cât e negru, cât e soare,
Jos în vale pe câmpie Moartea şede pânditoare, porunci căpitanul.
Başi-buzuci de căsăpie Şi prin şanţuri şi prin rîpi, — îndărăt 1 strigă unui flăcău tinăr
Şi Cerchezi mereu cumpliţi Sr tot bate din aripi. care voia să sară în luntre.
Rup cu dinţii din răniţi. Las’ să bată pânâ’n zori Intr’aceste, mulţi săriră în mare; unii
Las’ să rupă... rupe-i-aşi f Trageţi hora vânători!
Trageţi hora Călăraşi ! mânaţi de spaimă, alţii împinşi de nebunia
P. A lexan d ri. ce-’i cuprinsă, ear’ alţii din nerăbdare. Unii
Ziua, noaptea gloanţe plouă poate-că sperau să scape astfel mai iute de
Tot pământu-i ud de rouă. suferinţe, alţii credeau că-’i va lua o barcă,
**) „Vine-o scroafă că să fete“, polecră dată
*) Aşa polecresc ostaşii români tunurile turceşti. de ostaşii români la bombele turceşti. şi ear’ alţii căutau să ajungă ţărmul înotând.
