Page 2 - Bunul_Econom_1903_37
P. 2
Pag- 2_______________________ ' BUNUL ECONOM Nr. 37
„Agricola" nisuinţă încă nu s’a întrupat, — causa prin folosi de avansurile noastre, — cătră finea
cipală e lipsa unei. legi speciale în privinţa lunii Aprilie 1903, am luat între operaţiile
însoţire economică de magazin şi
aceasta. noastre şi acordarea de credite cambiale. Ca
anticipaţiuni în Hunedoara. însoţirea noastră,, pătrunsă de impor să nu ne îndepărtăm însă de scopul nostru
-------------------- n — ------------------— — tanţa acestei chestiuni, a aflat o modalitate principiar — acordarea creditelor pe cambii
potrivită, cu ajutorul căreia acordă avansuri o facem numai până la suma de ioo cor.
Raportul direoţiunii
şi credite cu termin scurt — pe garanţa vi Numai în caşuri rare, excepţionale şi bine
cătră ’
telor cornute ale agricultorilor. Tranşarea motivate, să acoardă şi credite cambiale în
I-a adunare generală ordinară a însoţirii.
afacerii să face aşa, că agricultorul pe lângă sume mai mărişoare. Dela sfîrşitul lui Aprilie
amanetarea paşaportului de vită, oferă şi un 1903 şi până la 30 Iunie 1903 s’au acordat:
(Urmare).
cambiu şi o declaraţiune de amanetare. Ast
Cu toată modestia mijloacelor noastre 91 cambii de . . . . . cor. 7.666 —
fel de avansuri mici sunt menite să satisfacă
în anul I. de gestiune, afacerile noastre cu 1 cambiu replătit . . . » 12‘—
trebuinţele momentane ale ţărănimii şi după
bucate să cifrau cum urmează: rămân la 30 Iunie 1903 : 90
natura lor, replătirea acestor avansuri să
Grâu: Circulaţia: Intrate cor. 5155-35 fixează la termine de câte 1—3 luni. în chi cambii de . . • ,.... . . . cor. 7.654-—
Eşite »' 3953-75
pui acesta ţăranul e oare-cum silit morali Profit curat dela escompt
La 30 Iunie 1903 în magazin
ceşte să nu facă- datorii uşuratice şi e ferit a fost . . . . . . . . . . cor. 308 62
a fost grâu în preţ de . . cor. 1201-60
să-’şi îngrămădească pe cap datorii — căci (Va urma.)
Cucuruz: Circ.: Intrate cor. 12.214-56 înainte ştie că avansul ridicat trebue şă-’l
Eşite > 9865-86 replătească în termin foarte scurt.
La 30 Iunie 1903 a fost în Penttu-ca însoţirea noastră să vipă şi Producţiunea cerealelor
magazin cucuruz în preţ de cor. 2348 70 în ajutorul micilor industriaşi şi orăşeni, pe în toată lumea în anul 1903.
lângă avansurile pe vite acordă şi avansuri
Ovăs, Măzăroiu si Trifoiu:
pe aurării, argintării, şi efecte (acţii, losuri
Circulaţia: . . . Intrate con 781-08
Eşite » 67990 etc.). Acesţe afaceri le facem de-ocamdată Ministrul de agricultură Darânyi a pu
ca afaceri de lombard — dar’ s’au făcut blicat tocmai acum un raport asupra produc-
La 30 Iunie 1903 a fost în ma-
deja paşii necesari ca pe viitor însoţirea ţiunii de cereale din acest an in întreagă lu
gazin ovăs, etc. în preţ de cor. 101-18
noastră să poată avea un regulat munte de mea, cum şi asupra cuantului de cereale ne
Tărî ţ e; Circul.: Intrate cor. 940-45 pietate (casă de zăloage, zâloghâz, Leihanstalt). cesare pentru noua campanie, în care am in
Eşite » 284 80 In decuisul primului an de. gestiune trat. Raportul este făcut pe basa rapoartelor
La 30 Iunie 1903 a fost în până la 30 Iunie 1903 a fost la avansuri pe referenţilor agricoli şi a consulatelor din di
magaz n tărîţe în preţ de . cor. 655-65 vite şi pe amanete următoarea circulaţie: feritele ţeri. Din datele acestea resultă, că re
s’au acordat , ;.. . . . . cor. 40 540'34 colta de grâu a lumii este bună în anul a-
Peste tot la afacerile cu bucate, însoţi
s’au replătit . . . . , . » 17.126 08 cesta, ear’ producţiunea săcării şi a cucuru
rea noastră a realisat, până la 30 Iunie 1903,
Cu finea anului au fost zului e ceva mai nefavorabilă decât în anul
un profit curat de cor. ipp6'8i.
avansuri de , . -. . cor. 23 41426 precedent. Dăm şi noi aici în unele părţi ale
II. Avansuri pe vite şi amanete. Acest voluminosului şi interesantului raport.
Profitul curâC realisat la
fel de operaţii, In forma practisată de noi,
aceste afaceri a fost de . . cor. 2.165-82 Recolta de cereale a lumii face:
constitue prima încercare pe acest teren. In
cercurile economiştilor, de mult timp se des- III. împrumuturi pe cambii. Ca să comple în 1903 în 1902
bate chestiunea importantă pentru agricultură, tăm afacerile noastre de avansuri şi 'să’ne Grâu , 822-62 mii. mm. 825 24 mii. mm.
ca averea mobilă şi acaratele agricultorilor putem extinde activitatea şi asupra acelei Săcară . 388‘53 » » 425’46 » »
să devină bază de credit personal — întoc părţi de clientelă, care sau în lipsa vitelor Orz . . 26429 » » 27210 » »
mai cum la negustori şi la fabricanţi servesc, sau în lipsă de astfel de afaceri, care i-ar Ovăs . 510 30 » » 502-63 »
ca bază de credit personal, mărfurile şi fa da posibilitateâ să replătească avansul în ter Cucuruz 720-31 » » 77093 » »
bricatele ce le au în magazine. Că această micul scurt de cel mult 3 luni, nu să poate In total 2,702 05 mii. mm. 2,796 36 mii. mm.
F O I T A la Serai, încât câştigă favoarea Sultanului şi din avuţii la Veneţia, dar’ nu spuse aceasta,
persecută pe Brâncoveanu cu o viclenie cu toate chinurile cele grozave, cari sunt
neobosită. astfel descrise de cătră un secretar al Domnu
*
C a r m e n S y l v a lui, încât, cetindu-le, ţi-se face perul măciucă
Intr’o dimineaţă Domnul se sculă, îşi
pe cap. In sfîrşit Turcii înţeleseră, că nu mai
Constantin Brâncoveanu. spălă făţa şi îşi pieptănă barba cea albă, ca aveau ce dobândi dela dînşii prin sîlă şi îi
zăpada. Pe când ţinea încă în mână piepte
înştiinţară să se pregătească de moarte.
nul de fildeş, văzu de-odată că palatul îi e
(Urmare).
împresurat, paşnicii desarmaţi ori înjunghiaţi, Brâncoveanu adună pe feciorii sei în
Constantin Brâncoveanu încă de mult juru-i şi le vorbi astfel:
şi în grabă îşi chemă feciorii: «Sculaţi! căci
ajunsese neplăcut Sultanului, pentru-că era în
au sosit cei cari ne vor moartea!« — Şi bunurile şi vieaţa ne sunt per-
ţelept şi prea iubit de toţi şi pentru-că adu
nase şi bogăţii. El pusese de bătuse şi mo El fu luat prins împreună cu soţia, fiica dute. Acum trebue să îngrijim să nu ne
nede mari de aur, ceea-ce era un act de lui, feciorii, nepotul şi cumnatul seu, Vistie perdem şi sufletele: Fiţi bărbaţi, iubiţii mei,
neatîrnare. rul Văcărescu. şi nu vă fie teamă de moarte. Vedeţi, ce-a
Se găsiră oameni destui, cari să aţîţe Era înainte de Paşti. Fură tîrîţi toţi la suferit Christos pentru noi şi de ce moarte
mânia Sultanului; printre alţii un doctor grec, Constantinopol, aruncaţi în închisoarea celor amară a muriţi Rămâneţi tari în credinţă şi
care slujise multă vreme pe Domn, şi care şepte turnuri şi ţinuţi acolo până la August. nu vă căinaţi, nici pentru vieaţa voastră, nici
pentru lumea toată)
cu prilejul acesta se amorezase de fata lui Brâncoveanu şi Văcărescu erau supuşi
cea frumoasă, Domniţa Rucsandra. El avuse în toate zilele la cele mai înfricoşate chinuri, Cei patru tineri frumoşi, stăteau în faţa
chiar îndrăzneala să ceară mâna fetei şi fu că nu voiau să spună unde şi-au ascuns bo lui, şi-!jţ ascultau cuvintele. Pe urmă îi săru
sese refuzat de Domn, cu mândrie şi dispreţ. găţiile, — căci Turcii nu găsiră cât credeau tară mâna, şi el să uită cu ochi luminoşi la
Grecul vru să-’şi răsbune pentru chipul ei că vor găsi, cu toate că răscoliseră şi je- ei, mândria vieţii lui, dela cari sperase ferici
cu care fusese tratat. Şi într’ atâta se linguşi fuiseră tot Brâncoveanu trimisese o parte rea şi pe cari acum îi pregătea să moară
