Page 1 - Bunul_Econom_1903_38
P. 1

Anal  IV.                                Orăştie,  27  Septemvrie  n.  1903.                                      Nr.  38














                    REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U

        ORflAN  AL:  „Reusinnli  EcoDomice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură,  din comitatul  Sibiinlni",

                    A B O N A M E N T E :                          A P A R  E  ■                             I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t
                Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.                                           Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc   înainte.  \':-
           C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10015.  în  flecare  Duminecă.                C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.   a
                                                    noastre  româneşti.  Şi  este  bine aşa,  pen-   Reese  deci  din  acestea  destul  co
                                                    tru-că  unii  dintre  ţeranii  noştri  cetesc   lămurit,  eă  suntem  datori  ca  rodurile
                                                    aceste  sfaturi  de  aşa:  încât  pe  o  ureche   aduse  de  un  an  sau  mai  mulţi  ani  buni,
                                                   întră,  ear’  pe  cealaltă  iasă  ear’  afară.   să  ştim  cum  să  le  întrebuinţăm  şi  să
             Suntem  la  începutul  toamnei,  tim­  Şi-apoi  pe astfel  de  oameni  îi  poţi  aduce   căutăm  a  face,  ca  în  anii  de  lipsă  tot
        pul,  când  omul  îngrijat  de  iarnă,  ce  de   la  încercarea  vre-unui  lucru  bun,  numai   să  putem  avea  ceva.  Ceea-ce  pentru
        multe-ori  vine  înainte  de  vreme,  caută   tocându-le mereu la  ureche  acelaşi  lucru.  unii  din  noi,  e  ceva  străin.
        cu  dor  în  urmă  la  celea-ce  le-a  făcut     Chivernisala,  aceasta  la  poporul        Bine  ar  fi,  când  ţeranii  noştri,  tot­
        în  frumoasele  zile  ale  verii.  A   venit   nostru  e  foarte  nesocotită.  De  aceea  şi   deauna  în  săvîrşirea  lucrurilor  lor,  şi-ar
        aşa  zicând  timpul,  când  trebue  să  jne   când  se  fac bucatele,  ei  tot în  suferinţe  aduce  aminte  de  albină,  luând  pildă
        numărăm  bobocii,  adecă  să  ve­                                                              dela  ea,  cum  îşi  agoniseşte  toată
        dem  care-i  rodul  muncii  noastre                                                            vara  ce-i  trebue  pe  iarnă  şi  mai
        de  peste  an.                                                                                 are  de  unde  da  şi  omului.
             Adeseori  omul  nu  e  mul­                                                                    Dacă  se  vor  face  toate  aces­
       ţumit  cu  rodurile  muncii  sale.                                                              tea  şi pe  lângă  lucrarea  pămân­
       Ştim,  că cu  toţii  am  ddri  mereu                                                            tului  ţăranii  noştri  vor  învăţa  şi
       numai  bine,  numai  belşug, numai                               ti  *   ' ~-i                  alte  chipuri  cinstite  de  a  trăi  şi
       sănătate  şi  fericiri,  şi  numai  a-                                                          să  nu  aştepte  ca  singur.pămân-
       tunci  am  zice  că  D-zeu  e  bun.                                                            tul  să-i  hrănească,  şi  mai  ales
       Când  însă se  întâmplă,  că  D zeu                                                            dacă  se  vor  deda  cu  chivernisala,
                                                                     /    .   . -fb-C   /& \
       ne  învredniceşte  de  un  an  nu                                                              atunci  se  poate  nădăjdui,  că  vor
       prea  mănos,  atunci  ne  năcăjim                        r '    ^          -  -                trăi  o  viaţă  mai  bună.
       şi  ne  căim,  ba  unii aproape  chiar                                                              Sfaturi,  cum  s’a  zis  mai sus,
       şi înjură pe  D-zeu.  Ar trebui însă,                                                          se  vor  tot  da;  rămâne  numai  ca
                                                     &
       ca  tot  cu  mulţumire  să  primim                                                             ţeranii  să  le  urmeze  şi  va  fi  bine,
       şi  cercările  ce  ne  trimite,  fără  a                                                       Căci:  Cel-ce  lapădă  învăţătura,
       cârti,  căci  toate  ni-se  dau  dela                                                          ureşte  sufletul seu;  ear’  cel-ce  as­
                                                               J     ii  ?**  **   'ăr*   *
       Dzeu spre  binele  şi folosul  nostru.                                                         cultă  sfaturi,  capătă  minte.
            Un  an  de  lipsă,  este  pentru          .  \                                                 Şi  earăşi:  cel-ce  păzeşte  în­
       noi  o  îndrumare  la  lucru  şi  chi-                                                         văţătura  bună,  pe  c ă i l e  v i e ţ i i
       vernisală.                                                                                     umblă;  ear’  cel-ce  nesocoteşte
            A   munci  şi  a  lucra,  după                                                            mustrarea dreaptă, zăpăcit umblă.
       noi,  nu  este  tot  una.  A  munci
       însemnează  mai  ales  a-ti  încorda.                Marea nenorocire din  Paris.              N’aduee anul, ce-aduce ciasul.
                               »
       toate  puterile  la  un  lucru  oare­
       care,  după  care,  foarte  adese-ori,  se  I  se  află.  Şi  când  au,  şi  când  nu  au,  tot   Deja  de  luni  de  zile  s’au  încercat  toate
       iveşte  un  folos  foarte  mic.   A  lucra   aşa  trăesc  şi  se  hrănesc.  Şi  aceasta  se   mijloacele  pentru  aplanarea  crisei  ministe­
                                                                                               riale  şi  parlamentare  ungare,  cari  s’au născut
       însă  nu  însemnează  a-ţi  slei  toate  pu­  întâmplă  tocmai  din  pricina  că  nu  ştiu
                                                                                               în  urma  pretensiunilor  partidei  oposifionale,
       terile  săvîrşind  cutare  ori  cutare  lucru,   chivernisi  cum  trebue  mult-puţinul  ce-’i
                                                                                               kossuthiste,  de  a  se  introduce  în  armată
       ci  a  te  folosi  pentru  săvîrşirea  lui  de   posed.
                                                                                               limba  de  comandă  maghiară.  însuşi  M.  Sa
       mijloacele  cele  mai  corăspunzătoare  şi       Un  proverb  românesc  zice:  »Când    şi-a  dat  toată  silinţa,  ca  situaţia să  nu  iee  un
       aducătoare  de  folos  Şi  acelea  mijloace   eşti  sănătos,  adu-’ţi  aminte  de  boală,   caracter  grav,  ci  ca iniţiatorii acelor  postulate
       sunt,  pentru  ţeranii  noştri,  căci  de  dînşii   ear’  când  eşti  sătul,  adu-’ţi  aminte  de   să  renunţe  benevol  la  acelea,  ca  nefiind  co­
                                                                                              respunzătoare  cu  legile  ţării  deja  sancţionate.
       e  vorba,  maşinile  de  cultivat  pământul   foame «.
                                                                                              Dar’  toate  au  fost  înzadar.  Astfel  silit  a  fost
       şi  împlinirea  sfaturilor  date  de  câtră      Un  altul  eară  zice:  »Se  ştrîngem
                                                                                              M.  Sa  ca,  aşa  zicând  într’un  cias  să  resolve
       cărturarii  noştri,  aproape  zilnic prin  foile  bani  albi,  pentru  zile  negre».   aceea,  ceea-ce  nu  s’a  putut  resolva în  decurs
   1   2   3   4   5   6