Page 3 - Bunul_Econom_1903_38
P. 3
Nr. 38 ................ . .... BUNUL j&CO»OM Pag- 3
au abzi.s pentru anul expirat de ori-ce tan de altă parte, că poporul vă iubeşte şi Soldaţii turci au mai bătut apoi potcoave
tieme sau maree de presenţă. are faţă d e D-voastrâ deplină încre de cai în călcâele femeilor şi fetelor
După toate aceste Vă rugăm: dere, ca şi până acuma: Armonia în bulgare.
tre D-vorstre şi popor va face cu pu La Almadiâk au închis pe Bulgari
1. Să primiţi raportul acesta şi bilan
tinţă a scoate Serbia, 'în mod norocos, în case şi dupâ aceea li-a dat foc.
ţul presentat, şi propunerea referitoare la
din ori-ce stare gravă*. . Cu această în In Ienidce au fost omorîţi 200
profitul curat.
credere, vă salut cordial:. Trăiască armata! Bulgari.
2: Să primiţi raportul comitetului de
supra veghi ere.
3. Să daţi absolutoriu direcţiunii şi co La botezul nou-născutului prin Dela „Asoeiaţiune?
mitetului de şupraveghiere pentru gestiunea cipe român vor fi reptesentaţi şi împă
anului 1902/1903. ratul Austriei şi Ţarul Rusiei. C o n v o c a r e.
4. Să alegeţi membrii în direcţiune în
locul celor demisionaţi. None oioeniri. In vilaetul Adria- Despărţământul VIII. Deva al „Aso-
5. Să alegeţi comitetul de şupraveghiere nopol, Cossow şi Monastir au fost din eiăţiunei pentru literatura română şi
pe urt nou period de 3 ani. nou mari masacrări. Ţuicii au omorît cultura poporului român“ îşi va ţinea
Hunedoara, la 25 August 1903. în Kadaritsa 120 creştini, în Mokveni adunarea generală în Deva la 4 O c
numărul victimelor e de 1200, cea mai tomvrie a. c. st. n. la 3 ore d. m. în
Direcţiunea.,
mare parte femei şi copii. Populaţiunea localităţile casinei române, cu următorul
sufere de foame. Un kilogram carne
P r o g r a m :
DIN LUME costă 5 franci. I. Deschiderea adunării prin direc
Regele Greciei la Bucureşti. torul Despărţământului.
II. Raportul actuarului despre ac
Regele Serbiei, Petra I , cătră Visita principelui George al Greciei la
armată. Sâmbăta trecută s’a dat ofi- Curtea regală română, sta statorit, după- tivitatea anuală.
cerilor din garnisoana Belgradului un cum anunţă ziarele franceze, pe 10 III. Exmiterea comisiunilor pentru
prânz de curte. Cu această ocasiune Octomvrie n. censurarea raportului, conscrierea mem
Regele a ţinut următoarea vorbire: brilor noi, colectarea taxelor şi refera-
dele acelora.
In aceste zile grele, ochii tu Mobilisârile Bulgariei şi Tur IV. Discutarea şi deliberarea even
turor Sârbilor sunt aţintiţi asupra ar ciei. Se confirmă oficial ştirea, că Bul tualelor propuneri.
matei sârbeşti. Poporul şi acum se garia a mobilisat tre-zeci de batalioane.
V. Cetirea disertaţiunilor anunţate.
poartă cu aceeaşi deplină încredere Turcia la rendul ei jntokihsează toate
VI. Ficsare'a locului adunării gen.
faţă de armată. Această încredere voiau batalioanele de redifi,,ce-i stau la dis-
viitoare.
unii s’o sgudue când mici dara veri au posiţte. Isbucnirea risboiului turco-bul- VII. închiderea adunării prin di
fost presentate în presă, ca şi când gar se consideră aici ca inevitabilă. Ln
rector.
neînţelegeri actuale ar fi obiectul unor bărbat de stat turc a declarat, că nu
Onoraţii membri şi toţi binevoitorii
mari desbinări şi s’au folosit de aceasta mai rtsboiill poate fbct^sfătţîi stărilor
părtinitori ai culturei poporului român,
pentru a crea neîncredere faţă de ar actuale insuportabile.
sunt rugaţi a lua parte la aceasta adu
mată. Ca comandant suprem al arma nare.
tei sunt fericit a putea constata, că Măceluri Înfiorătoare în Ha-
Din şedinţa comitetului Desp. VIII.
desbinări nu există, armata este una şi oedonia. In satele Ezbkler şi Almadeik,
Deva, ţinută în Deva la 13 Sept. 1903.
e vrednică de toată încrederea şi pe Turcii şi Albanezii au măcelărit 270
viitor a poporului. Ca rege şi ca inter Bulgari, ale căror capete despărţite de Dr. Ales L. Hossu, Dionisin Ardelean,
pret al simţâmintelor poporului declar trunchiu, le-au atîrnat de arbori în drum. direct, desp. actuar.
vântului! Loc să n’aveţi unde să fiţi îngro -— Să rămână In vieaţă acesta, ori să
Marea nenorocire din Paris.
paţi, nici copii să puteţi mângâia. Fără meargă ri el după ceialaîţi?
odihnă şi fără pace să fiţi în veci!... Atunci o ţigancă îşi fâcta loc prin mul -E $E r~
Atunci Sultanul şi oamenii lui se mâniară. ţime şi întinse un bâeţaş zicând?
(Vezi ilustraţia).
Rupseră în bucăţi vestmintele cele bogate — Staţi, că ăsta e nepotul Iui Brânco
de pe corpul bătrânului domn, începură să-i veanu; copilul ăla e al meu! 0 mare nenorocire s’a întâmplat pe tre
jupoae pelea de pe corp. Nici un vaet nu Era doica, care îşi da propriul ei copil nul ce trecea printr’un lung tunel din Paris.
eşl din gura lui în timpul acestui chin în călăului, ca să scape pe cel din urmă al Nici unul din călători n’a scăpat cu viaţă.
grozitor. In sfîrşit, îşi isprăviră opera, umplură stăpânilor ei. Şi se uită, fără să-i dea o Nenorocirea s’a întâmplat din vina că
pelea cu pae, o puseră într’o suliţă, şi-o tă lacrimă, cum i-se jertfi copilul ; apoi strînse lăuzilor. Peste zi deja s’a observat că un va
văliră prin noroiu, strigând: la sinu-i pe cel scăpat, şi făcând un jură gon e stricat. Sara apoi s’a aprins, dar’ focul
— Gheaur, câne de creştin! Iţi cunoşti mânt sfânt, fugi cu el. Nevestele nenoroci |’au stînş îndată. Călătorii dându-se jos, voiau
pelea ? ţilor fură liberate din închisoare, de unde şi sâ scoaţă cu ajutorul maşinei dela al doilea
Atunci Brâncoveanu mai ridică încă plecară la Veneţia. Numai târziu se întoar tren ce sosi, vagonul stricat. Dar’ n’au putut,
odată vocea şi zise: seră în ţara lor. Una din fiicele lui Brânco căci si trenul acesta a luat foc. In momen-
1
— Carnea mea puteţi s’o sfâşiaţi în veanu, Domniţa Bălaşa, fusese atât de grozav tul următor sosi al treilea tren, care aseme
bucăţi, dar’ totuşi Cons antin Brâncoveanu impresionată, încât se retrase de tot din nea a luat foc dela celelalte două. Călătorii
moare ca creştin credincios, părăsit de toţi, lume şi nu mai vru să audă de averea care înzadar încercau să scape, căci fumul umpluse
dar’ odihnindu-se întru Domnul! fusese pricina atâtor nenorociri. deja tunelul şi lumina electrică să stinsese.
Şi zicând aceste cuvinte, eroul îşi dete Dinsa, din partea ei de moştenire, clădi Pompierii încă .sosiră în ajutor, dar’ nici ei
sufletul. în Bucureşti marele spital Brâncovenesc, nu puteau întră în tunel de fum. A doua zi
. Un copilaş, fiul fiului seu, de spaimă, lângă care se află un ospiciu şi o biserică s’au socos cu totul 82 cadavre, dintre cari
ascunsese căpuşorul in cute’e hainei unei fe admirabilă, ce poartă numele ei: Doamna 61 bărbaţi, 17 femei şi 4 copii. Oraşul i-a
mei. Călăul îl apucă de păr şi ţinându-l Bălaşa. înmormântat pe spesele sale.
spânzurat în aer, întrebă:
