Page 2 - Bunul_Econom_1903_40
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 40
uriaşe de pe lângă staţiuni. Cu chipul acesta teme. Ele sunt simple şi foarte practice, ast ceput o cultură sistematică a viţei de viie şi
spesele transportului şi ale păstrării bucate fel că lucrătorul american cruţă multă putere a poamelor. Şi aici se face us ca pretutin-
lor sunt mici. Agricultorul, care-'şi vinde bu prin întrebuinţarea în maşsă a maşinilor. In denea de acelaşi sistem: cultura în massă a
catele în această regiune, obţine un preţ de America se dă tot mai mult însemnătate prin plantei care prosperează mai bine în aceeaşi
tot mic, circa 10 cor. pentru o maje duplă; cipiului de a nu forţa, pe cât se poate, din regiune, pachetarea uniformă şi exportarea
însă puterea roditoare a pământului face, ca cale afară puterile. Pentru aceea americanul solidară.
totuşi agricultura să renteze. Pe lângă un preţ este om de spirit şi foarte deştept, şi mâna, Din cele spuse până aici se poate ve
aşa de bagatel al grâului, fireşte, că la noi care şi-o ştie cruţa este îndemânatică şi la dea, că noi putem învăţa multe dela ameri
cultura pământului nu s’ar renta. Dar’ în purtarea penei. Nisuinţa de a cruţa puterea cani. înainte de toate: agricultura să între
Statele-Unite clima încă e mult mai favora s’a validitat mult şi la instrumentele agricole. buinţeze maşini mai practice şi unitare şi să
bilă decât în Germania. Cultura porumbului La grapă s. ex. s’a putut observa, că omul, se organiseze din punct de vedere comercial,
e de-asemenea în stare înfloritoare si mână care mână caii, şi la noi merge pe jos îndă creând înlesniri pentru desfacere prin o dis
ţ .
în mână cu ea merge îngrăşatul vitelor. rătul grapei, acolo conduce lucrul de-a călare. tribuire mai practică a muncii.
Mai spre Vest (în Utah şi Colorado) întocmiri vrednice de văzut sunt marile
s’a creat o canalisare grandioasă. Şi aici pros- abatorii în Cansas, City şi Chicago, întocmiri DIN LUME
perează grâul, a cărui cultură se face în mod înfiinţate de întreprinzători mari sau de so
extensiv, de-asemenea cultura napilor (în cietăţi. Ele sunt organisate exemplar cu pri Cuvinte de laudă despre Ro
deosebi în Denver, Colorado şi Michigan). vire la distribuirea practică a muncei şi în
mânia. » National Zeitung« din Berlin
Mai spre Vest dela aceste state sunt mai vederea împrejurărilor de expedat. Pe când începe publicarea unei serii de articole
ales păşuni extinse, unde se face in stil mare s. ex. în abatorul cextral din Berlin, fiecare
cultura vitelor, apoi în Nord-Vest se mai măcelar trebue să taie în despărţământul seu asupra României. După-ce face istoricul
evenimentelor politice mai cu seamă
găsesc păduri mari. unul după altul porci, viţei şi oi, acolo sin
dela r&sboiul din Crimea încoace, spune,
Partea slăbă a agriculturii americane guraticele feluri de animale se manipulează
că Românii din toate ţerile din această
zace în silvicultură. Toate complexurile mai separat, şi un om are să execute la fiecare
parte a Europei singuri ei au reuşit
mari de păduri din Ostul Statelor-Unite au animal aceleaşi lucrări. Vitele s. ex. se mână să devină independenţi şi tot indepen
fost tăiate fără milă, şi nime nu se cugetă toate într’un coridor şi toate primesc lovitura
dent să lucreze pentru viitorul ţerii lor.
la replantarea lor. Pământul se întrebuinţează dela aceeaşi persoană. După aceea picioarele
Trebue să se recunoască, că Românii
pentru atle scopuri şi nu se cugetă la dau lor dindărăt sunt legate îndată de un lanţ
s’au consacrat cu hotărîre şi înţelepciune
nele, cari cu timp pot să urmeze asupra ţerii şi cu ajutorul unui car suspendat se tran-
patriotică acestei sarcini grele. O deo
din causa pustiirii pădurilor. spoartă toate la locul designat pentru măce
sebită atenţie merită apoi faptul, că Ro
Sunt interesante principiile americanu lar. După-ce au fost tăiate una după alta se mânii nu s’au lăsat nici-odată împinşi
lui referitor la cultura vitelor La procurarea procedează mai departe la îmbucăţirea ca spre acte ce ar fi neliniştit Europa;
vitelor de lapte şi de jug are valoare numai davrului în acelaşi mod practic. Construcţia din contră, atât cu ocasiunea unirei
întrebarea cu privire la origine şi prestaţiune. instrumentelor cari se întrebuinţează este de principatelor, cât şi cu aceea a alegerii
Forma şi coloarea pe cari se pune preţ la o simplitate exemplară şi foarte acomodată unui prinţ strein, fapte la cari puterile şi
noi, îi sunt indiferente. scopului, aşa că cu ajutorul lor se cruţă multă Turcia se opusese, ei s’au priceput să
putere. Peste tot locul, ca şi aici, acelaşi prin
O atenţiune deosebită s’a dat natural treacă peste toate dificultăţile, în mod
cipiu : economisareâ timpului şi a puterilor.
lucrătorilor şi întrebuinţării maşinilor şi unel foarte iscusit...
telor agricole. In Statele-Unite domneşte în De electricitate încă se face un us cu
agricultură o lipsă neasemănat mai mare de prisos. Unde e apă, sunt şi stabilimente elec Adevărat să fie? Mare sensaţie
lucrători decât la noi, pentru-că ţeara e slab trice. Cât a ajuns de departe întrebuinţarea a produs în cercuriie din Constantino-
împopulată şi industria atrage mulţi oameni scânteii electrice, se poate judeca dintr’un pol ştirile dela graniţa b o s n i a c ă . Se
la sine. De aici se explică născocirea şi în exemplu original. In ocoalele vitelor atârnă anunţă, că în secret, noaptea, se trimit
trebuinţarea fără seamăn a maşinilor şi zorul de conductorii electrici beţe, cari se între muniţiuni în cantitate considerabilă tru
oamenilor pentru a se servi de ele. Unde o buinţează la mânarea vitelor, cari în felul pelor austro-ungare, cari garnisonează
maşină poate suplini lucrul cu mânile, gă acesta, sunt atinse foarte neplăcut. la graniţa sandjacului Novibazar. Din
seşte numai decât întrebuinţare. In America In fine vom aminti ceva şi despre Ca causa aceasta nu se dă încredere de-
se construesc multe maşini, dar’ puţine sis- lifornia unde în cei 10 ani din urmă s’a ?n- claraţiunilor pacînice ale Austro-Unga-
caii se rostogoleau dându-şi sufletul, alţii, cu inelele. O luă la fugă, însă se întoarse iarăşi
F O I Ţ Ă
capul la pământ, şchiopau de colo până colo. înapoi şi cu teamă se uită la mort.
Oastea era tăbărîtă în jurul unor mari focuri întreg lagărul căzuse în adormire, şi
C a r m e n S y l v a de bivoac, şi nimeni nu mai asculta Ia vae- Păuna tot rătăcia încă în lumina lunei pe
tele, care veniau de pe câmpul de bătaie. O câmpul de bătaie. Din când în când ea chema
P E A T R A A R S Ă formă înaltă de femeie se strecura singură încet: TănaseI Adesea îi răspundea un gea
printre rîndurile celor-ce zăceau, după-ce stră măt, dar’ întristată ea scutura din cap, du
(Urmare şi fine). bătuse tot lagărul, întrebând de Tănase. Fără pă-ce dase să bea suferindului. începuse să
Mama Păunei da mereu din cap şi zi sfială se apropia de prieten şi de vrăjmaş, crape de ziuă şi lumina lunei se făcuse mai
cea, că se văd fel de fel de minuni în lu dând să bea la unul ori la altul, şi privea sarbădă, de-odată vede ceva lucind, şi când
mea asta ticăloasă. Sosi atunci ştirea, că se bine pe cei morţi. Venise de tot noaptea şi se apropie dă de un mort, aproape desbrăcat^
dase o mare şi crâncenă bătălie, ştire pe care luna lumina acum groaznica câmpie. Mereu dar’ care cu mâna, la care se zărea un inel,
Păuna fu cea din urmă a o afla de astă-dată. umbla fata de colo până colo, îngenunchind strînsese aşa de tare un lucru ce-i atârna
Ea se duse curând acasă, îşi legă o bocce când aici, când dincolo, sprijinind de pieptul de piept, încât se vedea că fusese peste pu
luţă, puse mămăligă şi o bucată de dovleac ei capul vre-unuia care îşi da sufletul şi cău tinţă a-i descleşta degetele. Păuna îşi recu
într'un şervet, şi când mamă-sa o întrebă în tând, pe trupuri groaznic schilodite, de nu noscu inelul. »Tănase!« şi cu acest ţipet ea
grijită unde se duce, îi zîse numai: »mă în găseşte un inel şi o iconiţă la gât. Numai căzu lângă mort a cărui faţă, înecată în sânge,
torc curând, mamă, nu te îngriji de minec. odată se dete cu desgust înapoi, când văzîi abia se putea deosebi. După puţine momente
Se întindea în amurgul serii câmpul nişte femei, care despoiau un mort, şi auzi Păuna îşi veni în simţiri, atunci se puse a
de bătaie; mii de morţi se vedeau risipiţi, trosnind oasele degetelor, din care smulgeau spăla faţa iubită şi o podidi lacrimile, când
