Page 4 - Bunul_Econom_1905_07
P. 4

Pag- -4.   ______         '  '  ■                B U N U L E C O N O M                                                 Nr.  7


            Soia  sau fasolea japooeiâ.          gheţ, eventual bruma,  cam  în  jumătatea  a  creat  toate  animalele  şi .plantele  de
                                                 a  doua  alunei  Aprilie  sau  şi  când  se  pe  pământ  pentru  noi  şi folosul  nostru.
                                                 pune  fasolea  cu  par.                          Pentru ajungerea  scopului, „Bunul
           Soia  este  un  fel  de  fasole,  care      Pusul sau sămănatul  ei este  identic  Econom" prin Reuniunea economică de
      se  consumă  mai  mult  uscată,  adecă     cu  al  fasolei  noastre  grase,  cu  par; se  aci  va îngriji  a procura  sămânţa de lipsă
      boanele  ei,  decât  ca  verde.  Patria ade­  fac  adecă  cuiburi  la  distanţă  de  un  pentru  toţi  aceia,  cari  vor  voi  să  facă
      vărată  a  ei  este  Japonia,  unde se  cul­  paş  normal, în  care punem  3—4 boane,  probe  cu  aceasta  plantă,  şi  cari  se vor
      tivă  în  măsură  foarte  mare,  de  aceea   pecari  le  acoperim  cu  pământ mărunt  insinua £«  scris  până  în  i   Martie  a.  c.
      la  noi  i-se  şi  dă  numele  de fasole  iar   în  grosime  3—5  centimetri.
     poneză.                                                                                                            F .  scol.  J ,   P .
                                                      Cultivarea  ei  în  timpul  vegetaţi-
           Cele  mal  multe  ţări  din  Europa   unei  e  ca  a  fasolei;  se  sapă  sau  pră­
      se  ocupă  cu  cultivarea  şi  întrebuin­  şeşte  de  2—3  ori după  trebuinţă. Când  Cum  se  se  aducă  mierea  la  valoare.
      ţarea  ei  ca  articol  de  consum,  în    începe  a  arunca  viţe  sau  vregi,  îi  pu­
      ţara  noastră,  atât  cultura  cât  şi  între­  nem  pari,  dacă  o  cultivăm  în  grădină   Reuniunile  de  stupărit  regnicolare
      buinţarea  ei  în  bucătărie  este necunos­  sau  separat;  dacă o cultivăm  însă  prin­  au  format  comitete  pentru  estimarea
     cută,  de  nu  cumva  e  cunoscută  şi  fo­  tre  cucuruz  sau  mazăre  unde  încă  se   mierei,  Ministru  de  agricultură  a  pro­
      losită  sub  ceva  nume  indigen.                                                      mis,  ba  a  şi  luat  decisiuni  de  a , ocroti
                                                 poate  cultiva  .cu  deplin  succes, îşi  află
           I n , România  de  vre-o  doi  ani  în­  ea  un  fir  de  cucuruz  sau  mazăre  de   acest  scop  şi  se  âfirmă,  că  au decretat
      coace  aduce  »o  înbnnâiăţire  simţită  în   care  sâ  se  acaţe.                     mari  sume  de  bani,  ca  să  dea ajutoare
     hrana  săteanului.                                                                      şi  anticipaţiuni, stuparilor  autorisând  pe
                                                      Până când păstăile  Soiei sunt  crude
           Soia  este  de  două,  teluri,  una  cu   şi  nu  i-au  crescut  boanele,  se  poate   dl  secteter  Mârton  de  a  distribui  atari
      boane galbine tomnatică, şi una cu  boane   consuma  şi  ca  păstaie,  ca  fasolea  cea   sume.
      negre,  văratică.  Cu  aceasta  din  urmă   grasă,  dupăce  însă îi cresc  boanele, pâs-    Învăţătorii  ambulanţi,  cari  se  o-
      s’a  făcut  mai  multă  experinţâ,  căreia  îi   taia  se  întăreşte  -şi  nu  mai  e  o  mân­  cupă  cu  albinăritul  au făcut-o  mică sta­
      dau  numele  de  Soia  hispida  Are  flori   care  plăcută,  ca  şi  fasolea  dupăce  s’a   tistică,  raportând  următoarele:  stupi  se
      mici  albăstrui.  Atât  cotoarăle,  viţele   îmbătrânit,                               găsesc  în  Ungaria  în  22,221  sate.  In
      sau  vregile,  cât  şi  păstăile,  (ţările)  cari   Altcum  valoarea ei nutritoare  con­  coşniţe  mobile  s’au aflat  206.736  stupi,
      cresc  dela  pământ,  până  în  vîrful  pa­                                            ear  în  coşniţe  imobile  (sistem  vechiu)
      rului  sunt  acoperite  cu  peri  subţiri  şi   stă  sau  se  află  în  boane;  nu  în  păstăi   355.130  stupi.  Produsul  mierei în 1904
                                                 pentru  aceea  ea  foarte  puţin  sâ  folo­
      mărunţi                                                                                s’a  urcat  Ia  29.971  mt.  m.  Ceară  s’a
                                                 seşte  în  bucătărie,  ca  fasole  verde,  ci
           Intre  alţi  sprijinitori  şi  propagători   se  lasă  să  şe  coacă.             scos  cu  totul  la  1927  mt.  m.  cu  o va­
      de  mare  însemnătate  ai  culturei  Soiei      Sâmnul  de  pe  care să  cunoaşte  că   loare  totală  de  9.900,000  Cor.
      amintim  pe  Dl  1  Kalinderu,  adminis­   ea  e  coaptă  şi  prin  urmare  se  poate
      tratorul  domeniilor  coroanei,  care a dat   începe  culegerăa  ei  e  acela,  că  atât    Situaţia  politioă  In  Ungaria
      îndrumări  tuturor  agenţilor  domenielor                                              este  tot  încurcată.  Vineri  în  17  Febr.
      coroanei,  relativ  la  cultivarea  acestei   păstăile  (tecile),  cât şi frunzele  sunt gal­  s’a  ţinut  prima  şedinţă  a  dietei  noue.
      plante.                                    bine,  ce  se  întâmplă  prin  luna  lui  Au­
                                                 gust                                        La  l.-ma  şedinţă  a  presidat  deputatul
           Hectolitrul  de  Soia  sau  Daizu  în      Păstăile  îngălbinite se culeg şi aşazâ  Kossuthist  losif  Madarâsz,  cel - mai  în
     Japonia  şe  vând  cu  7  cor.  36  bani.   .într’un  loc  sbicit,  bună  oară  în  podul  etate  deputat.  Ocupând  presidiul  şi
           Probe dataiate despre succesul  cul­  casei,  sau  într’un1  grânar,  unde  rămân  deschizând  şedinţa  a  declarat  că:  »Imi
      turei  ei  In  mare  în  România  nu  am   până  decătră  toamnă,  în  care  timp  sâ  ţin  de  datorinţă  a  Spune,  că toate câte
      aflat,  am  aflat  însă  o  probă  destul  de   uscă  de  ajuns  pentru  a  se  putea  îm-  s’an  făcut  fie  prin  preşidiu,  fie  prin
      elocuentă a unei încercări în  mic. Anume                                              guvern,  fie  prin  ori  Cine  altul in contra
      •Albina», vevistâ pentru  popor, ce  apare   blăti,  ca  şi  fasolea.                  regulamentelor  vechi  şi  a  constituţiunei
      în  Bucureşti  Nr.  31  —  1904  ne spune       Din  cele  expuse  până aci  se vede   noastre,  le  declar  din  acest  Ioc  de  ne­
      că  învăţătorul  şi  preotul  din  comuna   că  Soia,  e  plantă  legumoasă,  care  me­  valabile  şi  ilegale,  Sâmbătă  s’a  cetit
      Vişina,  judeţul  Romonaţi  au  semănat    rită  o  deosebită  atenţiune  din  partea   Autograful  regal  de  cuprinsul  următor:
      100  grame  boane  de  Soia  şi  au  recol­  grădinarilor  şi  economilor,  căci  ea cere   • Intervenind  unele pedeci  şi  neputând
      tat  6  kgr.  boane  va  se  zică  60,000   puţin  lucru  şi  dă  mult  rod,  ea  cu  tim­  a  deschide  dieta  după  dorinţa  inimei
      grame,  cari ne reprezintă  proporţia  1:60  pul  va  înlocui  vaca  cu  lapte.        Noastre  cu  Mesagiul  de  tron,  o  decla­
           Cultura  ei nu diferă  întru  nimic de      •Din  se  Soia  obţine  prin  presare   răm  deschisă  prin rescriptul  nostru pre-
      a  fasolei  noastre,  îi  place  locul  gras,   tescuire)  uleiu*.                     sent«.  Deputaţii  s’au  împărţit în 9 clase
      fertil,  fie  dela  natură,  fie  îngrăşat  prin   Despre  însemnătatea  uleului în  bu­  presentându-şi  credenţionalele  (manda­
      gunoire abundantâ, bine  lucrat  prin  să­  cătărie,  dar  mai  ales  în  bucătăria  să­  tele),  Deputaţii  noştri  naţionali  ocupară
      pătură  ori arătură afundă,  încât se  poate   teanului  în  posturi  lipsa  toţi  o  cu­  în  dietă  o  posiţiune separată,  aceştia să
      de  toamnă,  dar  se mulţumeşte  şi în  pă­  noaştem.                                  zice  că  vor  pacta  cu  deputaţii  sârbi
      mânt  mai  slab,  cerând  o  singură  con­       •In  Japonia  şi  China  se  prepară  ba  chiar  şi  deputaţii  naţionali  saşi  se
      diţie  indispensabilă:  un  loc  deschis, ex­  din  acestă  fasole  un fe l  de  brânză.  Se  vor  aglumera  cu  ei.
      pus  aerului  şi  căldurei,  altcum  închi-  pot  prepara  din  ea  mâncări  gustoase,      In  cercuri  din  Budapesta  să  ven­
      leşte  şi  rămâne  pipernicită.            de  pildă:  ciorbă  (zamă)  la  fel  cu  cea   tilează  ideea  formârei  uuui  ministeriu
           Cu  alte  cuvinte;  Soia  o  vom  pu­  din  fasolea  şi  mazerea  noastră*.       de  transiţie,  dar  aceasta  idee  nu  este
      tea  cultnvia  în  orice  loc,  în  care  am     •Din  Soia  amestecată  cu  orez  şi  agreeătă  nici  de  liberali,  nici  de  opo-
      cultivat  din  străbuni  cu suces  deplin fa­  cartofi  mai  prepară  Japonezii  un  fel de  siţe.  Abzicând  veteranul  Madarâsz  de
      sole,  mazăre  linte  şi  bob.              mămăligă  gustoasă  şi  hrănitoare*.       preşidiu  s'a  ales  Iuluis  Justh,  faţă  de
           Fiind  soia  un  fel  de fasole  de par,    Dacă  nu toţi deodată,  dar cel puţin  guvernamentalul  Talliaa  ca  vice-presi-
      e  tare  espusă  îngheţului  şi  brumei  de  fiii  cei mai în-precepere  ai neamului nos­  denţi  să  aleseră:  Francisc  Bolgar  şi
      primăvară:  deci  timpul  potrivit  pentru  tru,  vom  face  probe, şi  la  caz  de  reu­  Ştefan  Rakovszky,  amândoi  deputaţi  ai
      pus,  sau  sămănatul  ei va  fi numai  după  şită,  să-o  îmbrăţoşeze  toţi,  şi  să  se  fo­  oposiţiei.  Sosind  preşedintele  nou  ales
      ce  am trecut  preste  orice pericol de in-  losească  de  ea,  căci  bunul  Dumnezeu  şi  v.-presidenţii  îh  sală,  fură  primiţi  cu
   1   2   3   4   5   6   7   8