Page 4 - Bunul_Econom_1905_34
P. 4
. Pap. -4. , ~ BUNUL ECONOM Nr. 34
acelea cari cad singure . din prun, şi muntenii nostrîi păstrează 'ojniţele spre j i - Dintr’un total de 35 mlioane taxe
acelea caricad prin scuturarea prunului," a nu se surpă şf putrezi de unfrezeală. 1 j> ce ar *fi avub să plătească cxpariziuAeai
Prunele se adună de pe jos în Din 100 kilograme prune ies 1 ca 2J5 ; franceză în Knsib,- după ^noui tarif 'va/
copâi, băniţi şi coşuri, de cătră oameni, kilograme prune" uscate (afumate). Pehâ mal-al' Pnperiulut, modificat' de 't racta-
femer şi chiar copii, plătinduli-se ziua tru,'a uâfea 400—^500 kilogram/ pftfne tutul riiso-gernian; reducţitinile acordate
d£ lucru!cu 50 fii. până la 1 cor. Pru se întrebuinţează ca o căruţă lemne1. represtntâ Aproape 10 milioane;- adecă
nele se pun în.urmă în căruţă, în co Producătorii vând primele*/afumate cu’ mai mu.lt de 25°/o.
şuri sau în hărdău, cu cari să trans- - 15—20 cor. suta Mde kilograme, ear Doue sau trei Articole/Care1 inte-.
poartă la cadă". Culesul unfii hectar se speculanţ i’ le vân,d cu 30—40: cor. resează exportul francez, tifeiuril'e şi mâ-
face de 40—60 oameni şi costă 30—40. sută de k'ogrâme' La oraşe sunt multe tâsurjle, de .exemplu, au fost excluse
cor. Când este.-o recoltă bună, un hec ■ băcănii şi magazii cu • prune 'uscate, d;n negociere,’ deoare-ce guvernul im
tar de pruni poate produce Î500—2000 .asemenea şi cufâriţele (precupeţele) le perial a manifestat dorinţa /de a le re
deealitrî prune; un prun produce .3—5 vând în piaţe. ' zerva pentru negocierile cu celelalte
„decalitri prune. “ Cantitatea de prune Cu prunele afumate asemc nea ' se puteri pentru cane aceste, produse con-
se măsură cu baniţa, cu kila şi cu cada; face un _ comerciu însemnat între po . stitue principalul element al comerciu-;'
0 baniţă de prune cântăreşte1 cam 25 pulaţiile ftiuntgjne şi cele dela câmp; lui cu Rusia.
kilo, şi o kilă de prune are ca 20 schimbul se face'asemenea în bani sau Noul tarif vamal rus care va intra
- băniţi; sau 500 kilograme. Capacitatea în natură pe grâu, sau p9rumb. Pru în vigoare la 1 Martie 1906 a majorat
unei căzi variază dcla 150—250 vedre nele afumate se mănâncă natura'e sau în proporţ i foarte mari, mergând până
sau 275—525 decalitri, preparându-le în diferitele moduri. la 50%, multe articole cari interesează
Prunele să vând ca materie primă . ■’ ■ (Va urm ;). comerciul de export1 francez, aşa cum
pentru fabricarea ţuicei, preţul unei erau taxate după tractatul de comerciu
vedre de prune sau de borhot de Ştiri economice-flinanciare. din 1893, ca vinurile de champanie şi
prune variază dela 50 bani până la ■ : —te » — . altele, ţeseturile de mătase, etc.
1 cor. Kila de prune, se vinde - cu Rusia a cerut numai admiterea
8— 15 bani. Din o vadră borhot ese Comerţul Anstro-Ungariei. — In dela guvernul francez a consolidărei pen
primul semestru, al anului corent, co- tru . d urata, conye aţiunei a n nori articole
ca 3 kgr. ţuică. .
merciul ex erior al Austro Ungariei pre din tariful francez care interesează - în
Prepararea prunelor uscate. — zintă rezultatele următoare:
Prunele uscate se prepară în genere Importul s’a~ urcat la 1.0766 mili particular exportul rus, cum sunt ce
din varietăţile văratice in modul ur oane coroane în creştere cu 72 4 mili realele lemnele şi scutirea, taxei care-
mător : se culeg prunele maturite (coapte) oane faţă cu ateiaţi perioadă din 1904, există actualmente pentru inuri.
se opăresc în un vas cu apă ferbihte iar Exportul urcat la 988.7 mili
şi se întind apoi pe o gratie de nuele oane în scădere cu 80 milioane. Soldul
expuse vântului şi câldurei până ce se pasiv este deci de 108 milioane co Războiul
a
usucă, şi apoi se pun bine, păstrându-se roane, Contra un sold activ la 44 mili ruso- j po n e z.
ca conserve pentru iarn^r Kilogramul oane în aceiaş perioadă din 1904.
de prune opărite se vinde cu 40—60 Newyork Sun scrie: Deşi ştirile
bani. Creşterea, importului, ca şi scăderea sosite din Portsmouht sunt pesimiste
exportului provine mai cu seamă de la
Prepararea prunelor afumate. — > cei din Newyork- tot mai cred în pace.
materiile prime.
Pentru afumare se întrebuinţează în - Importul produselor solului şi al Roosevelt e acela, dela care lumea aş
genere varietăţi de prune tomnatice şi materiilor de alimentaţie-a crescut cu teaptă pacea. Se mai aminteşte însă şi
în special prunele vinete (dulci şi or- 60.8 m lioane coroane, iar exportul a o altă speranţă, adecă presiunea diplo
goşe sau strâmbe). Prunele afumate se diminuat _eu 50,8 milioane. Pentru ce matică. Roosevelt crede, că va fi pace.
prepară pe (slaniţâ) lojniţă. Pentru in reale propriu zis, importul a crescut de Fortsmouth, jo August. Dele
stalarea lojniţei se sapă un cuptor în la 433 milioane coroane la 65 7, iar gaţii conferenţei de pace: au ajuns la
un mal ca acela ce servesce pentru ar: exportul a trecut de la 11.4 milioane perfectă înţelegere. Delegaţii vor lua
derea petrei de var şi deasupra groa- la 14.2. Exportul zăharului a scăzut cu măsurile necesare pentru elaborarea tra
pei se pune un grătar de nuele. In 14 5 milioane cor. tatului'de pace.
lipsă de ridică tură de pământ sau Japonia primeşte ultimatul Rusiei:
mal, se zideşte un cuptor cu cărămidă Din străinătate. Nici o despăgubire de răsboiu, împăr
sau piatră lăsându-se jos o uşe pe Comerţul Italiei. — Statistica co- ţirea insulei Sachalin ţâră restituirea
unde se face focul. S3 face un toc do merciului Italiei dovedeşte desvoltarea unei sume de reset/mpărare. Japonia
mol în cuptor cu putregaiuri sau alte economică netăgăduită a Italiei. Să esti cedează în ce priveşte- extrădarea va
lemne cari ard încet şi au fum mult. mează că pentru anul in curs valoarea selor de râzboiu internate şi în ce pri-'
Focul lucrează asupra prunelor în 2 totală a comerţului exterior v$ atinge, veste limitarea forţelor maritimă ruseşti
moduri, pe deoparte prin căldură eva 3.600 milioane lire. Cifrele importului în Extremul Orient. Delegaţi au propus
porând u le apa, şi pe dealt-ă parte prin şi exportului de aur şi argint mpnetat suveranilor lor imediata > încheiere a
fum care este agentul de conservare sunt mai favorabile, excedentul intră unui armistiţiu. Pacea deci e gata. -
al mai tuturor substanţelor putrezibile. ri lor asupra eşiriior în primul semestru
Prunele se amestecă cu o greblă pe al anului incors, se urcă la 60 milioane
lojniţă; penţru-ea să se usuce toate, ear lire la care trebue să adăogâm aurul
m r numai stratul de desubt. După 24 adus de streinii carii vizitează Italia şi
şi care nu este inferior cifrei de 100
; sau 3 6 oare o parte din prune sunt Oaspeţfr ilu ştri a avut Sihiîul în zi
gata, acelea se aleg şi se pan deoparte milioane lire. • lele sărbărilor. A sosit adecă ax)lo dnii fost
lâ&ârtdtf-se numai celelalte cari nu sunt Tractatul de comerciu franco-rus'. miniştri Emil C o s tin e s c u si Ionel Brâ-
bine uscate, apoi se ridică treptat* ce Concesiunile obţinute de Franţa în noul tiânu, apof foştii deputaţi V. G. Morţiii»
se usucă şi după-ce s’au ridicat toate, tract; t de comerciu care a fost semnat Constantin B ţa n co van u (din ilustra fa
•se. Simple cKn nou lojniţă. O lojniţă fâ- acum la Petersburg de delegaţi francezi milie princiară) şi Rudolf Catarg1, redactor
Cutâ odată durează mai mulţi ani şi şi ruşi sunt acestea: . la »’Independence Roumaine*. Au, fost dease-
