Page 2 - Bunul_Econom_1905_42

Pag- 2 ___ _ B U N U L EC O N O M Nr. 42

lucru mare ar fi, înloc să stea lângă să reţină cel puţin cele mai însemnate miţi bărbaţi mai cu trecere. Dar şi acestea
vatră tânjind cu pipa în gură, ori în şi mai de lipsă momente, ca săparea au buctat pe rând una după altă din
pricina lipsei de controlă. Numai, cea
cârcima jupânului, să se apuce să sape gropilor acum toamna, în care are să
din Belgrad înfiinţată acuma-s doi ani
atâtea gropi câţi altoi are de gând să sădească la primăvară olţoii cari îi c<C-
mai există, care are doua bplte şi până
sădească la primăvară. Gropile să fie pătâ dela reuniunea economică română acum îi merg afacerile bine.
de Yj metru de adânci şi de 2 metrii din Orâştie pe bagatelul preţ- de 14 Institute de credit şi economii său
de late. Dacă avem gunoi le gunoim, creţari. bănci poporale sunt cu totul în Sârbia
dacă nu, nu este neapărat de lipsă, deoa- Nădăjduim că şi cetitorii cari locuesc — 100. Acestea sunt înfiiţate după sis­
re-ce ploind, ningând, degerând peste în alte ţinuturi, vor urma sfatul acesta temul Ra;ffeisen şi afară de taxele fun­
damentale ale membrilor n’au alt capital.
iarnă, pământul să frăgezeşte. Iar dacă binevoitor. La caz că nu. au reuniune
Dar membrii acelora sunt răspunzători
simţim că să desprimâvărează, ne luăm economică română în jur, să caute să
cu toţi laolaltă (în solidum) pentru afa­
osteneala să scriem, ori dacă avem de înfiinţeze; una cu astfel de statute, care cerile institutelor.
lucru la oraş, mergem la reuniunea probabil ar fi acceptate de ministru, Lucrarea acestor însosiri se extinde
economică şi înştiinţăm că avem lipsă ori dacă nu le aprobă nici decum, atunci numai la o singură comună. Membrii
de atâţia şi atâţia altoi. Un altoi de să se aprovizioneze cu altoi ieftin prin lor trebuie să fie oemeni cinstiţi, căci
soiu bun îl capeţi la reuniune pentru cea mai apropiată reuniune deja exis­ la din contră se exchid din societate.
Direcţiunea acestor societăţi; nu are nici
14 cieţari, singura cheltueală ce o ai tentă.
o remuneraţiune. Singur secretarul-con-
cu viitorul pom roditor, care îţi dă bă-
ducător se împărtăşeşte ici-coleai de oare
nişorii aceştia, înzecit şi însutit înapoi. Cât care remuneraţiune. După-ce acelea, n’au
de eftin e preţul acesta să poate convinge însoţirile în Serbia. capital, n’au nici dividendă (camătă).
ori-cine, dacă să duce să cumpere acelaşi La sfârşitul anului 1903 au fost
Nu numai statele mari, ci chiar şi
altoi dela o şcoală de agricultură, ori 359 însoţiri de acestea. Dar numai dela
cele mai mici, au început în timpul din 294 s’au publicat datele statistice. In
o staţiune agricolă de a statului. Aci
urmă a se împreteni tot mai mult cu însoţirile acestea sunt 14,139 membrii,
nu’l capătă din 60 creţari. Reuniunea
ideea însoţirilor. S ’au convins adecă şi dintre cari 13,258 sunt economi, 270
poate să vânzâ aşa ieftin, fiindcă îi acestea, că nimic nu poate înainta mai sunt meseriaşi, mai mulţi oameni cu di­
capătă prin intervenţia ministrului de uşor bunăstarea unui popor, ca însoţi­ plomă şi 149 preoţi. Numărul acestor
agricultură. Apoi continuă cu felul cum rile de tot felul. din urmă e tare. mic, de oare-ce tot
trebue aşezat altoiul, cum trebue trac­ După datele publicate de secreta­ numai la a doua însoţire se vine câte
rul conducător Mihail Avramoviciu, în ­ un pr^ot.
tat, şi alte multe lucruri folositoare cari
soţirile în Sârbia s’au început la anul . Intre membrii acestor însoţiri sunt
se referă la acest ram al economiei.
1870 de cătră micii meseriaşi, cari au* şi 39 femei. Dintre membrii însoţirilor
Cam acesta a fost mersul ideilor
înfiinţat o atare societate în Belgrad, jumătate nu ştiu nici scrie, nici ceti. Miş­
prelegerei deosebit de interesante a Dlui după care s’au mai înfiinţat încă 19, carea anuală a însoţirilor face 3 Va mi­
Baicu, căci cine altul decât un steno­ dintre cari astăzi nuibiai există decât trei. lioane franci. împrumuturi s’au dat în
graf ar putea reda fidel graiul original Pricina acestei scăderi în numărul anul 1903 în sumă de 790 mii de franci,
al învăţătorului, grai intreţăsut cu atâ­ însoţirilor meseriaşilor este a se căuta cari s’au întrebuinţat pentru cumpărare
de o parte în lipsa de capital, de altă de animale, de nutreţuri, pentru cum­
tea exemple alese'de care să leagă mai
parte în lipsa de controlâ, care apoi a părarea de pămâuturi, plătirea de da­
bucuros mintea ascultătorului ţăran, de­
adus şi ruina celor mai multe din ele. torii şi a dărilor cătră stat.
cât de ori care altă înţeleaptă teorie
Deosebit de aceste însoţiri, s’au Depunerile acestor însoţiri au fost
seacă despre acelaş subiect. Sunt con­ mai înfiinţat şi aşa numitele însoţiri de în decursul anului 1903, în sumă de
vins că şi cel mai greoi la cap ascul­ conzum, cu conducerea cărora s’au în­ 400 mii de franci. In cazuri de lipsă,
tător al prelegerii intuitive, a trebuit credinţat conducătorii comunelor şi anu­ când adecă însoţirile nu au banii de

In ţările friguroase apa de mare se de formă patratică, ori ca hrunji neregulaţi Ungaria: în comitatul Maramurâş.: Slatina,
lasă'să curgă în gropi, frigul înghiaţă apa de Ei suut fără coloare, ori apoi de coloare Rdnaszek, Sugatag; iară în Ardeal: Ocna
deasupra şi apoi namenii sparg stratul de gălbinie roşietică sau vineţie. Sarea necurată Dejului, Turda, Parajd, Ujora, Ocna Sibiiului.
ghiaţă şi-l delătură. Operaţiunea se repetează se foloseşte pentru vite. Uneori aceasta se Se mai găseşte sare în Anglia cam 2 mii.,
pănă când se mai formează ghiaţă din apă, face din sare curată pr.n adaus de piatră Rusia 1'2 milioane, Germania 1 milion, 0‘5
iară la un moment dat sarea nu mai înghiaţă acră, vitriol de aramă, cărbuni, zgură de fer, milieane, Spania şi Portugalia o )l milioane
ci să aşează pe f'ind în stare de slatină fân, pelin şi altele şi atunci sarea se numeşte de tone. Austria produce cam 3 milioane,
moale. Aceasta conţine însă foarte multe sare denaturată. iară Ungaria cam 1 6 milioane de tone.
necurăţenii. Industriile; cari folosesc mai multă sare Clorura de natriu curată cristalizează
Izvoarăle de apă sărată sunt astfel de sunt: argăsitoaria, săpunăria, fabricaţiunea de din apă în cuburi încolorate. Sarea se dezoalvă
ape, care în scoarţa pământului întâlnesc în sodă, olâriâ pentru smalţuri ş. a. aproape deopotrivă în apă rece ca şi îo apă
trecerea lor straturi de sare şi prin urmare La noi, ca şi în multe alte state, există caldă. La temperatură roşie se topeşte, iară
ne vestesc, că în afuzime se pnate găsi sare. monpol de sare şi preţul ei e , foarte mic, la temperaturi mai înalte se volatilizează. In
Pentru a obţinea sare din ea, să lasă să se unde însă există accise ori vămi mari pe stare Curată nu se moaie la aer, dar’ când
strecoare printre nişte grătii de nuiele. Apa sare, poporul e atins în cel mai de frunte cnnţine alte săruri streinn se moaie. Gustul
împărţită pe o suprafaţă mare în picături mijloc de existinţă. sării să fie curat sărat, nu amăruiu; soluţiunea
evaporează repede Ia aer cald şi vânt, apoi In fine toată lumea cunoaşte efectele în­ să nu fie turbure, căci atunci e dovadă c i
soluţiunea concentrată se adună în vase şi tăritoare, ce le au băile de sare pentru oa­ conţine ghips. Mai periculoase sunt in sare
se evaporează la foc, sarea cristalizată se menii slăbiţi şi anemici. amestecurile de săruri de apă tare.
uscă şl se numeşte sare feartă. Ocne importante de sare sunt: în Aus­ (Va urma).
Din ocne sarea să scoate ca bolovani tria: Wieliczka, Bochnia, Kalusz, Hallein; în —4** -K*îtr —