Page 1 - Bunul_Econom_1905_50
P. 1
Anul VI. Orăştie (Szdszvâros), 24 Decemvrie n. 1905 Nr. 50
REVISTA PENTRU ACRICUţ-TUfrA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului *1
: : ATAiU?: .
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jum ătate an 2 cor. (1 fl.) | se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Dum inecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
ţia serviciului cel face pe lângă acest preţ primadatâ, atunci iese dotdeuna regina
mic, am putea îmbunătăţi foaia aceasta şi cea bătrână, iar în roitul de al doilea
INVITARE LA ABONAMENT. prin represintaţia de icoane de tot felul. şi cele următoare, ies de regulă regine
Acesta este şi scopul nostru de a o de cele tinere. A lăsa ca să roiascâ un
Bunul Econom face cât se poate- de folositoare şi inte stup mai mult ca odată, nu 'prea e cu
resantă. scop, fiindcă roii prea târzii de regulă
revistă pentru agricultură, industrie şi Ca să ajungem la aceasta avem lipsă rămân slabi, şi ca atari apoi pier peste
comerciu.
de conlucrarea tuturor, şi asa, şi de sprijini iarnă.
A P A R E IN F IE C A R E D U M IN E C A rea ei prin abonamente cât mainumăroase. Pe timpul roitului se întâmplă unet
De aceia ne- luăm voie a deschide cu 1 Ia ori, că stupii singuratici rămân fără re
Cea mai. ieftină şi totodată unica foaie ro-
nuarie 1906 v. un ilou abonament, ru gină. Aceia trebuie apoi împreunaţi cu
mânească ca organ de publicitate pentru
gând pe coţi Onor. abonenţr a-si reînoi abo alţii, dacă voim ca ei se nu piară. Dacă
toate reuniunile şi însoţirile agronomice din
namentul, şi pe iubiţii cetitori a se abona la un stup este atâcat de albine răpitoare,
. ' -------- .ţearâ. w-vr..:-. • „t .
revista noastră şi a q sprijin’. ' cosniţa aceluia trebuie mutată dela lo
Abonementnl costă: Cu distinsă stimă cul ei şi înlocuită cu una goală, îri care;
Pe amul în treg 4 coroane Administratiunea. se pune ceva miere, ca adecă1 să se
p e ju m ăta te 2 coroane. poată prinde mai uşor în ea albinele
P en tru R om ânia 10 lei p e an- răpitoare.
Coşniţele cele de scânduri sau mo
Publici ori ce fpl dg articli de cuprins bile, Cum se mai numesc, au de regulă ;
-agronomic, industrial, economic, şi cultural, câte trei despârţâminte: despăţământul
sprijineşte şi promovează învăţătura şi pro de clocit, care se află în partea din
păşirea ţăranului şi a fiilor Iui pe terenele jos (parter) şi despârţemintele de miere,
aceste. >ri I I . ^ cari se află , în cele două etaje. Despăr
Preţul abonamentului atât e de mic şi Dacă un stup nu roieşte, e semn ţământul de clocit este despărţit de cele
neînsemnat, încât abea să acoper spesele de că în acela a îmbătrânit regina şi prin sbu- de miere prin o gratie de drot, numită
editare. . • v ratul prea des peste celulele fagurilor, gratia lui. Hannemann, prin care albi
Cu toate acestea dacă' numărul ceti- i-s’au rupt aripile de nu mai poate eşi nele lucrătoare pot trece, regina însă
torilbr şi al abonenţilor s’ar mări în propor- din coşniţă.. Când stupul roeşte pentru nu. In fiecare despărţământ se află
F O I T A Pentru ochi şi pentru gură, tegrâssn, un sat mic-nu departe de Magenta.
9
, Pentru râs şi uitătură, Noi câţi-va ofiţeri şi vr’o 30 de"soldaţi.avem
P6RTUL ^OMÂNESe. Pentru spor şi vrednicie să rămânem in ogradă la signor Vacano,
Pentru toate cum le ştie.., morariul din Abbiategrasso. Ni.ci când nu-1
Foaie verde colilie,
Când îmi văd puica cu iie Harnică-i ba£-o norocu voi uita pe signor Vacano. Parcă-1 văd şi
Cu amici în două feţe, De n’o poate ţine locu, - acuma: cu comanacul pe-o ureche, barba,
Par’câ i scrisă, ’i-o mândreţe! — Toarce, ţese, lucră ’n rând stufoasă, sură şi cu luleauâ’n colţul gurei;
Şi cu fotă în legea ei De nu-i prinzi de veste când... toată vremea zimbeşte fericit, povesteşte în
Numai flori şi floricele, Şi mai e şi e apoi tâmplări din viaţa lui şi ne tracteazăTn tabac
Numai fluturi fluturei Că ce scoate din răsboiu de nas dintr’o tabacheră veche de mesteacăn;
■ Par’că-i cer bătut cu stele, Nu-i ca portu ei şi nu-i Şi dacă unul din noi strănută, el îi bate pre-
Par’câd vara în toiu ei; Nu-i, zău, portu nimărui; tţneşte pe umăr, închide şiret dintr’un ochi
Iar pe vremea ernei grele . Port pe lume omenesc şi ne ’ntreabă la cine am gândit ?
Când ’mi-o văd cu cojocel Nu-i ca portu românesc. Casa onorariului era o clădire mare, ve
înflorit frumos şi el, — N . R ădu lescu -N ig er. che şi zidită în stil şviţerian; jos era moara,,
Crează’mi cine-o vrea să’mi crează, iară în rândul de sus locuia signor Vacano,
Calea mi se luminează ... In Abbiategrasso- In seara ceia el şedea pe trepte cu soţia sa,
Dfefeî, dânsa până’n zări dc Niculae Nalbă. signora Giulia, o femee puţintică la trup, dar
Nijmai soare-i pe cărări, Novelă premiată de „Junimea L,iterară“ încă frumoasă la vârsta ei: să fi avut yr’o
' Dela mine pân’ la ea 40 de ani. El fuma rezimat c’un cot ţie ge
Soare-i pe poteca mea... In seara de 3 Iunie, 1859, să aşezară nunchi şi privea la roata morii dus pe gân
Şi ’mire dragâ-aşa, ’mi-e dragă' batalionul nostru de vânători Ardeleni Nr. duri ; ea desghioca mazăre în poală şi alungăm
Că aş da o lume ’ntreagă 23 dinprepnă cu brigada Hartung în Abbia- din vreme ’n vreme găinile dinaintea ei.
