Page 4 - Bunul_Econom_1905_50

Pag. 4 BUNUL ECONOM ,Nr. 50
.. r~: —- .
cultură din comitatul Timiş« pentru so­ schimba galiţdle' de soiu ordinar cu D a ru ri ăe crăciun pentru să-
cietăţile economice comunale, iar’ dom­ galiţe de soiu .nobil prin intervenţiunea tracii voştri. Le apelul nostru pentru 'da­
nul referent lancu arată mai pe larg Reuniunei. , nturi, ce să se împaităda sl'rbâforile Crăciunu­
modul esecutărei a acestui program care 5. Societatea să va îngriji, - ca lui întrte săracii noştri, au binevoit a dărui I.'
este compas gu deosebită considerare membrii ei să poată căpăta dela Reuni» P. S. domn loan Maţvanh, arrhiepiscop şi
la ftnprejurările economice din comună, unea centrală din Timişoara tăriţe, viţă metropolit, totodată păiron al Reuniunei, 20
şi a cărui esecutare poate aduce numai de vie, pomi tineri^şi alte lucruri tre­ cor., Dr. Lazar Popov.ci, medic in Viena, 10
fructe bune pentru progresul societăţii. buincioase pentru ccor.omie cu preţ cCOr., Dr. Atanasie Marien-escu,-' membru al
Arată cu deosebire marea însemnătate, moderat. ■ _ ■ ’ 'academiei române, 4 cor:, o matroană cu
ce b ăre pentru economul 'bănăţean 6. Societatea îşi va procura cărţi durere pentru /săraci 35 56, dşoara Elena Pe-
schimbarea sistemului monoton a cul- şi, va 'abona foi economice. trascu, directoâra internatului Asociaţiunii,
turei grâului şi cucuruzului (porumbului), In sfârşit domnul preşedinte Ni- in loc de cunună pe ‘cosciugul mult regre­
prin care pământul, detrăgândui-se nu- colae Micluţia îndeamnă cu cuvinte tatului Ignariu cav-, de laconici, colonel. 10
tremântul corespunzător în aceasta di­ părinteşti membii şocietâţii, ca în bună cor., dna Minerva Dr. /Brbte, întm vecînica
recţiune, devine din an în an tot mai înţelegere spre biftele lor propriu să lu­ odihnă a soţului său Dr. Aurel Brote, fost
neproductiv şl periclitează viitorul efco- creze împreună şi «ă sprijinească şi pre- director al băncii «Transilvania», 5 cor., N.
nomului. Recomândă cu căldură îmbră­ sidiul în activitatea sa. Recunoaşte, că N. 10 cor , Dr. O. R. şi E. R. 4 cor., fam lia
ţişarea culturei plantelor industriale şi renniunea centrală din Timişoara să Boiu 10'C., Petru Dragits, prim-pretor (Sâ-
a nutreţului, precum' şi atenţiunea mai. munceşte -a da mână de ajutor econo­ lişte) 5 cor,, Ar,seniu Bunea, protop. onor.
mare la creşterea :miffialelor şi la ale­ milor şi pentrp aceasta şi, economii 2 cqr.; loan I. Lâpădatu, secretar 11. ai «Aso-
gerea de rase (soiu) corespunzătoare. sunt datori a recunoaşte bunăvoinţă ciaţiunei*, 1 e., Susana Frigutor, 2 cor. Tutu­
i După explicarea programului de Reuniunei şi a lucra' bind orgăhisaţi şi ror aces’or mariminoşi contribuitori le ex­
activitate adunarea ia următoarele ho­ în bună înţelegere pentru binele lor primăm sincerele mulţămfte ale Reuniunei
tărâri: ; propriu. Dotnnul preşedinte mnlţumeşte noastre. ■ ,
domnului referent lancu pentru silinţa Sibiiu. 17 Decemvrie 1905.
1. Societatea va ruga Reuniunea
centrală ca să arangieze prelegeri econo­ ce şi-a dat în favorul societăţii din Cser- Pentru comitetul «Reuniunei socialilor
negyhaza, rugându-î ca şi în viitor să români din S biiu*. '
mice în decursul iernei prin referentul ei.
lucre pentru spriginirea societăţii
2. Societatea va procura cu inter- Domnul referent lancu mulţămeşte Vie. Tordăşiariu Ştefan Ducă
venţiunea Reuniunei centrale din Timi­ domnului preşedinte accentuând, că pro­ prosident. notariu.
şoara vaci de soiţii l3onyhad-liimmenthal gresul unei societăţi depinde în prima
pe lângă condiţiunile favorabile eso- linie dela conducerea bună, iar dacă Ş ţir i eco n o m ica .
perate de Reuniunea centrală pentru societatea din Csejrnegyhaza a făcut
membrii societăţilor economice.
progrese, acestea sunt în prima linie Societatea economică naţio­
3. Presidtill societăţii va raporta Re­ meritele preşedintelui ei. nală maghiară din Budapesta a
uniunei centrale din Timişoara cel puţin Promite că 'vă interveni şi în viitor ţinut Vinerea trecută o şedinţa sub pre-
la finea fieşte-cărei luni despre numărul pentru tot spriginu-1 şi îndeamnă pe sidiul consilierului iuliu Kaucz, In şe­
lucrătorilor din comună, cari Stau fără membrii societăţii a lucra pe calea dinţa aceasta a ţinut profesorul dela
lucru. 1 aceasta înainte şi este convins că acti­ preparandia pedagogiei din Cluj Andrei
4. Societatea va procura prin aju­ vitatea societăţii Va fi încoronată cu Barabaş, 'prelegere: despre starea pro­
torul redniunei centrale soiu nobil de succese frumoase Adunarea abea târziu prietăţii p o p o a r e l o r cari locudsc în
galiţe cu preţ redus, respective •va şeara sa terminat. ' Transilvania. Reproducem după o foaie
■ k
zano -alungi -grijile şt-ţi înveseleşte mimai11 de bucuriile lumeşti Care t ebuie să aibă o- noi ceva, doar ni-a trece supărarea. Ca p iu
zise Vacano, umplând pâharăle pe rând. — dată capăt; de iubire nevinovată, fermecă­ ‘minuna să îndreptară privirile tuturor spre
‘„Ei! sigrtortno, poatâ sameni cil Giro- toare, după care vine hitarea, ce s’aşterne căpitanul Pavel. — «Ce vreţi, puilor, să Vă
îamo şi poate eşti frumos; însă riu eşti ca ca o pulbere peste toate, şi ne gândim la cânt tu ceva ? Bine, numai să mă acompa­
dânsul! Sad fi văzut pe el mai ales la joc ndi purii am fost zmufşi din mijlocul fraţilor nieze Giovanoina cu mandolina.» Şi el cânta
lnamtea osteriei, cum juca de frumos, de şi surorilor, din mijlocul tuturor celor ce ni-s cu ,o voce puternica de tenor, tânteiui:
vema lumea din împrejurime să se uite la dragi, şi am plecat ini război să ne putrezască Mai bădiţă din Ardeal.
el! Beţi sgnorivin, ce vă uitaţi la mine? trupurile în ţări străine, departe de căminul Unde creşte grâu) rar
Şi iarba numai podbal...
Ch-am rătnas eu? Un biet moşneag bătrân, părintesc. Şi Ia urma fie cărei stofe să repe- Când fini, un ropot de aplause făcu să
fărâ sprg.n la bătrâneţe! Giovannina adă-ţi ţeşte refrenul: resune cerdacul. Atunci sâ schia un oad -t
.mandolina şi- ne căută ceva! Să vedeţi sig- „Non son roz# senza spine“, tinăr şî subţire de părea tras prm inel; pâ.ui
nori ci m'cântă de frumos G'OVanninal“ aşia şoptit ca în suspine. Pintre frunze pă­ şi-l purta pieptănat cu cărare; şi pieliţa feţei
Fata aduse mandolina, să pusă pe un trunde tuna liniştită, mâiestoasâ. încă câteva era aşa de albă ca ghiocul. Abia putea ţine
scaun şi ştâmi câteva acoarde neştimd ce sdrăngâniri uşoare, apoi tăcere. Am ciocnit paharul în mână de emoţiune şi zise co Voce
să’nceap . . cu toţii pâharăle într’un sunet scurt, ascuţit tremurătoare, copiiârtascâ maică: «Sâ trăiască
— „Cântă-ne ceva din gură şi acotn- şi le am deşaitat drntr’odată, căci inimile Ardealul 1» Ne-âu podidit lacrimile, caic cur­
paneozâte pe mandolină! ‘ Ea pleca capul pu­ tuturora erau îndurerate. geau din belşug pe obrazi la vale. Chiar şt
ţin pe umăr, sâ uita aŞa în deşert, ca şt cum Câpitauul Pavel să sculă in picioare şi musteţele căpitanului Pavel stiâluccau (ie la­
şi-âr aminti ceva, apoi îşi pironi ochii ei de ţinu Următorul toast: »Cămerazilor! Simţesc cre rne. Pă uşă îşi grămădeau so.daţ-i cauuriie
foc intr ai mei şl începu să intoneze uhr cân­ parcă, că n’am să mă ’ntorc acasă, dar Voi şi priveau în lăuntru cu ochii roşu de plâns.
tec vechi italian:, să-mi salutaţi iubita din parte-mi, voi ştiţi «Ce’i mă, cu voi?» ii întreb eu». — «Pai da
„Nun son fose senza spine“ "*_) cate. Ş i...şi... %şai viaţa: ‘hon son roze senza domnule locotenent, am vrut sa ascuKam şi
spine. Să vă trăiască iubitele voastre, puilor! * .
O melodie moale ceţi răpeşte minţile noi cântecul,* respuasefa ei ducându-şrmaiia
Tuturora li se umeziră ochii, numai căpitanul
şi cuvinte îndrăzneţe,, pline de patima. Toţi la chipiuri. — «Ei, dar cu och i, cer, de’s aşa
încremenirăm Cu pahaiele’n mâni: era vorba Pivei să uita în deşert şi , părea că nii gân­ de roşii?* — «Poate de colb, domnule, caCt
deşte la nimic. S'gnor Vacano voia să ne
era azi prăpâdeme, aşa sufla Vantui»...
*) Wa sunt rose, făr’ de spini." " invioşeze şi ne pofti frumos să cântăm şi ■ ,■ (va urma)