Page 2 - Bunul_Econom_1906_06

Pag. 2 B U N U L E C ONO M Nr. 6

giul de lucru şi îi dedam lenei, care membri, cari sau oaligat a da pe fie­ profit'curat, care iarăşi e al locuitorilor
este începutul tuturor relelor. care zi câteva măsuri de lapte : unul o în proporţia litrelor de lapte, cu cari
Mai este ceva ce ne leagă de por­ litră, altul 2, altul 3, litre de lapte. sau înscris la înfiinîarea tovărăşiei.
tul nostru naţional. Ştim bine că ro­ Apoi s’au făcut statute, cari leau tri­ Peste tot spune un conducător al
mânul dela fire e statornic şi ţine mult mes spre aprobarea ministrului care le-a acestei tovărăşi', că lăptării de atare na­
la lucrurile şi avutul său naţional moş­ şi dat un ajutor de 800 cor. pentru pro­ tură ar trebui să se înfiinţeze în fie-care
tenit dela bătrâni şi ca atare nui place curarea maşinelor de lipsă Asemenea comună, fără temere de perdere, unde
schimbarea şi lucruri nouă nici în limbă le-a pus la dispoziţie un domn care sâ-i se pot aduna 600 litre lapte pe zi. Dacă
nici în datini şi obiceiuri, precum dară înveţe manipularea maşinilor. Acest o comună nu poate produce 600 litre
nici în port. Precum a fost şi este ro­ domn se plăteşte dela stat. El a de lapte, să însoţeşte- cu altă comună
mânul deştept la fire şi înţelept, ceia stat acolo 3 luni şi fiind manipularea din vecini.
ce o dovedeşte frumoasele sale poezii, foarte uşor de priceput, în asta vreme Reproducem aceste lucruri de in­
poveşti şi proverbe pline de înţelepciuni, au învăţat doi oameni, tot ce priveşte teres şi noi, după »Rev. Bistriţei« ca să
aşa dovedeşte frumosul port, şi mai ales întreagă afacerea. se dee îndemn cărturarilor dela sate,
al femeilor, un gust nobil şi un simţ Tovărăşia îţsta a lucrat în anul tre­ ca să împământenească fie care în co­
inteligent. Cela ce ’ş lapădâ portul să cut cu 800 litre de lapte pe zi. Fie­ muna sa un lucru, care sa dovedit
lapădă şi de alte obiceiuri străbune, să care litră de lapte a plătit’o cu 12 fii. atâta de bun la alţii.
lapădă şi nu mai iubeşte legea lui Din lapte au pregătit unt şi caş. Pe zi
Christos, nu mai e cu credinţă, nu mai au produs 40-—50 klg. de unt, pe care
e de omenie, nu mai e mândru, că să l’au vândut la o firmă din Viena şi cam Ţinerea şi îngrijirea vitelor.*)
ţine de ţărănime, care este talpa tutu­ 5 kg. pe zi la firma Lutsch din Bistriţă
ror statelor. cu 2 c. 32 fii. Caşul l’au vândut cu 40 Este o urmare firească, că de unde
Pentru un român ori română, e fii. per klg.; iar zârul ce a rămas fiind tot iai să se facă tot mai puţin şi în
curată nebunie şi batjocură aşi schimo­ o hrană bună pentru porci, l’au vân­ urma urmelor să se isprăvească. Dacă
nosi ori lăpăda portul său strămoşesc dut în comună cu 8 fii: de ferie. La tot ducem an de an de pe livezi şi de
pentru lucruri străine. manipulare au angajat 4 oameni, că­ pe fânaţe nutreţ şi nu adaugem nimic
Schimbarea portului naţional aduce rora le plătesc cam 120 c. pe lună. şi nici nu facem nimic pentru înlezni-
d.upă sine, schimbarea simţiri, româneşti, Precum se vede, spesele sunt mici - rea creşterii ierburilor, trebue ca din
ceia-ce cu durere să poate observa în în ăsămănare cu capitalul cu care lucră. an în an să se facă fân tot mai puţin
multe ţinuturi ale Ardealului. Să spune anume că în anul trecut au şi mai sărac. *
Să ne păstrăm deci neştirbit portul plătit pentru lapte locuitorilor din aceea Cine din noi n’a văzut livezi, care,
naţional, atât de frumos, atât de vechiu, comună aproape 4 0 0 0 0 cor. ceea ce când te uiţi la ele crezi că aici a fost
atât de preţios, căci cu el ne păstrăm e o avere întreagă. Până acum poate vreodată o îngropătoare, vre un; cimitir
şi firea noastră românească, pentru-că tot atâta lapte se producea în Lechinţa nimic nu vezi- decât mormane, muşi-
aşa e bine să fie românul, precum la lăsat de nu cumva mai mult, şi totuşi aceea noaie şi furnicari — toate învâlite în
D-zeu. iT. F. sumă nu întră în' pungile locuitorilor, muschiu de pădure şi printre ele pre­
parte pentru că îl consumau ei, parte pen­ sărat câte un fir de iarbă sărăcăcioasă ?
Societate de lăptărit. tru că mai mult îl prădau. In multe co­ Cine n’ar fi văzut livezi, care din de­
mune cu o sumă aşa mare de bani se părtare ai jura, că sunt pădurici de ră­
pot plăti toate dările de stat, comitatense chite şi de spini ? Acolo unde creşte
Cetim în »Rev. B.« că în Lechinţa comunale etc. Şi dacă se pot plăti ace­ muşchiu pe mormanele învechite; acolo
săsească s’a înfiinţat anul trecut o to­ lea dări numai din prisosul de lapte,
*) Cumpăraţi şi cetiţi .Ţinerea şi îngrijirea
vărăşie pentru valorizarea prisosului de atunci tot este un semn îmbucurător. vitelor de Eugen Brote, costă numai 12 creţari si să
lapte de vacă. La înfiinţare s’au înscris Tovărăşia, aceasta a realizat un frumos poate procura la toate librăriile.

iacă e noapte. Eu până atunci prind găina bucuri, dacă vom avea să trimitem slănină, Când fu gata cu toate să mai uita odată
cea cu bubui, că aceea e cea mai grasă şi o brânză, fasole şi pită. în jurul ei şi resuflâ mai uşor.
frig, să aibă copii merinde d n ea pe vre-o — Voiu câştiga eu doar’ cu lucru a- — Toate le-am pus, cămăşute, cioare-
două zile. tâta, cât să le pot trimite de mâncare, apoi caşi, — — tot — ■— ■— tot. Stăi ni.mai,
— Ce şoadă eşti tu Nastasie, chiar tu să vezi de celelalte. — Porneşte odată, mai am doauă mere din acele, ce le-am că­
găina aceea vrei să o tai, care oauă mai în că aci te-a apuca noaptea. pătat dela cumătră, să le pun şi pe aceste,
toate z leie. Badea Gligor îşi luă bâta şi sloboz'nd doar nu le voiu mânca eu fără ei, mai bine
fumuri groase din pipă, eşi cu paşi măsuraţi mânce-le ei fără mine.
— Ce, d’apoi dacă o tai? doar’ merge
din curte. Acum întră badea Gligor cu copii în-
în gura copiilor nostr, ştiu că nu p mâncă
un străin. . Lelea Nastasie până fu badea Gligor lăuntru. ............
dus, fripse găina, aduse slănină din pod, brân­ — , Da ce ai isprăvit Gligore ?
— Bine bine, fâ cum vrei, dar’ eu aş
ză, ceapă, fasole, crumpene, doauă pâni mari — Bine, a zis că aşteaptă, numai să fie
socoti să o mai laşi până oauă.
proaspete. Toate aceste le puse pe masă şi de abunăseamă atunci banii făcuţi.
— Dar’ cum să nu o las, să îmi meargă pe laviţa de lemn de lângă ea. Lua apoi — Apoi vezi-că făcuţi, să-i fi spus, că
copii în loc străin numai cu slănină şi brânză doauă părecl’i de desagi şi le aşeza în ei. vindem porcul.
în straiţă, ce ar zice şi cei din casă. Apoi După aceea să uită prin casă ca si când — I-am spus, i-am spus.
pe când ei mâncă carne la masă, copii mei s’ar teme că o vede cineva şi desfăcând la — Haidaţi dragii mamii încoace, să vă
să se uite la ei, să înghită noduri şi să rriânce căpătâiul patului perinele, luă doauă plăcinte spun unde ce v’fim aşezat,, acolo voi trebue
slănină? Lasă Gligdre nu îţi fie milă, lasă că cu brânză, două cu varză şi le puse şi pe să vă povăţuiţi că mama nu-i cu voi. Uite
am dus noi destulă lipsă' de mi-e acru sufletu aceste în desagi. aici sunt schimburile, înţelegi Indrei, tu eşti
de ea, pentru-ce să nu le facem lor uri trai — Le-am copt — îşi zicea ea — din mai mare, bagă dte seamă, aici 4n desagii ăş­
mai bunişor, dacă putem? aluatul de pâne, să nu mai ştie uriciosul ăsta tia sunt de ale mâncării.
— Bine bine, dar’ de unde vei avea tu de Gligor lasă să aibă dragii mei copii. Cum — Da pus-ai tot ce Ie trebue! pe o săp­
în toată săptămâna să le trimiţi carne I Să te să vor bucura când vor da de ele... tămână, Nastasie?