Page 8 - Bunul_Econom_1906_12

Pap. 8 B U N U L ECONOM Nr. 12.

Atentinne! Mulţime do oameni snfar de limbricul lat,
• ...— ............... . de vreme. — Deci
H
V eritabila marfă de Sepeş, calitatea aceia cari au limbricul lat să pot scăpa uşor 1 CORNELIU DEMETER, H rmăoist
cea mai încrezut de bună şi vestită. de fi prin întrebuinţarea capsulelor, cari să pot; -----------------—---------- L.— .— —<—
căpăta în preţ de 7 coroane n uma i d e l a j SzâszYâros (lângă biser. ref, nr. 66)>
Pânză de in J Semnele că cine are limbricul lat sunt următoarele:

şi
j O simţire rea neplăcută, zgârciuri de stomach, vomare, ardere pe piept ca şi
articole de dam ast când sar ridica un nod spre gât. Ameţială, nu are apetit de mâncare, iar’ une­
ori foame foarte mare. Nu are chef de lucru, scuipă mult şi flegmă, râgâie a.
să pot afla: •
acru şi simte o mişcare în corp. Cercuri vinete la ochi, coloare palidă la faţă,
l a â c e & r o p r ă v ă lie m v i slăbire în corp. La comandă sâ comunicaţi şi eta+ea! "WH 5-5
Marca de scutire a fabricei înregistr. din Kesmark.

O TIPOGRAFIE 1 O morfină în mărime de 7 0 0 Q
Cu marca din V / y i CLLLJ.lJ.Cl» stângini în nemijlo-
aceasta VED- 7 Kesmărk foarte bogat asortată cu tot fe- ' cită apropiere de băile din Geoagiu-Fe-
numai fa* agtnnjjs sunt. Iul de maşini necesare, 11 regale J redeu (FeredSgyogy) să vinde din mână
bricatele J EGY_ provăzute. mari şi lit.re de toate caracte- | liberă. — Loc potrivit de casă sau vilă
rele, in stare bună de lucru, or- I pentru oaspeţii cari cercetează aceste băi.
^ h t z ip s t 9- 2—10
namente, mobiliari în care e in- — Eventual, să caută un întreprinzător,
!! F A B R IC A T D IN P A T R IE !! vestit un capital de peste 30 care ar fi aplicat să zidească pe acel loc
mii cor, să vinde cu preţ foarte 0 vilă cu 6 odăi după un plan şi preli-
redus din mâni liberă. Informa- | minar statorit deja cu 4400 cor. Termi-
3 7 clotani morţi ţiuni amănunţite să dau la ad- nul de edificare până la 15 Iunie n. a. c. 1
î 5 ministraţia acestei foi. Informaţiuni la adminstraţia acestei foi. |
• - . ■ j
a aflat dl J. S o h r din Oberaula
după împrăştierea renumitei paste
,.RATTENTOD‘‘ .
JIIEBVA" în Orăştie,

(F E L I X IM M IS C H , Delitzsch).
...■-------------- 6—7
Să capătă în pachete cu câte
6 0 fii. şi co r. 1 '6 0 la farmacia Fondată în anul 1888.

^tr
Tiprafia „MINERYA 11

e provăzută cu cele mai bune mijloace
Cine . nu vrea s’o ia în seamă pâcătueşte
contra sănătăţii proprii! technice şi fiind bine asortată cu tot felul
de caractere de litere din cele mai mo­
derne, e pusă în poz ţiune de a putea
executa ori-ce comande prompt, cu cea
cu marca de scutire „3 brazi",
Isunt încercate şi recomandate de toatei mai mare acurateţă şi cu preţuri ieftine.
[autorităţile medicale ca mijloc contrai|
husei, răguşelei, catarrhuiui, fleg- Totodată să îngrijeşte ca acelea să fie es­
1 mei şi a catarrhuiui cronic de
grumazi. tetic lucrate, după cele mai nouă modele.
\aki o atestate dovedesc că împlinesc| Până de prezent să bucură de spri-
1 4 3 IZ ceea ce promit. |
|PachetuI de 20 şi 40 bani să căpăta la| ginul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
farmacia
J6SEF GRAFFIU5 în Orăştie. aceasta despre "promptitudinea şi acurateţa
cu care efectueşte ori-ce lucrare.
ALTOI Ca prima tipografie românească în

v ită 4e vie iren acest mare comitat, sâ roagă de binevoi­
torul sprigin al institutelor româneşti şi
precum şi capeţi (surcei) şi rădăcini de
viţa de vie europeană şi americană, al privaţilor.
sâ poate căpăta numii la
Prima şcoală transilvană de viţă de vie T ot aci să tipăreşte: Comandele
„BUNUL ECONOM" din afară să
din Mediaş (Medgyes) revistă ptru agricultură
industrie şi comerciu. efectuesc repede!
a lui
M ihail A m brosi,
proprietar de vii şi presidiul comisiei de
vierit al societăţii agricole săseşti din
Transilvania.
Pioprietar-editor: VASILE DOMŞA. Tip. Institutului tipografic „Minerva" în Orăştie