Page 6 - Bunul_Econom_1906_15
P. 6

Paie.  6                                          BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  15

              S b a te re a   och iu lu i-  Este  foarte   Tolstoi  despre  moarte. —  Iată    Szerencs,  Szigetvâr,  Szîll (Sopronmegy.)r
        lăţită  superstiţia,  In  deosebi  In  poporul   scrie  întră  altele  neîntrecutul  scrii­  Szombathely,  Temesbuttyin,  Torda,  T i-
        nostru,  că  dacă  ţi-se  sbate  ochiul  cel   tor  rus  Tolstoi,  despre- m oarte:  «Moar­  hany,  Turje,  Varasd.  —   2 5 .  Aranyos-
        drept  ţi-se  întâmplă vre-un râu,  iar dacă   tea  este  schimbarea  cunoştinţei  de  â   megyes,  Bân  (Trencsenm.),  Bellatinez,
        ţi se  sbate  cel stâng, ţi-se sbate de bine.   mă  putea  cunoaşte  pe  mine  însumi.  Şi   Bethl- n Szentmikos,  Borossebbs, Fekete-
        —   Câte  oare,  ba  zile  Întregi neliniştite  astfel  frica  de  moarte  e  o  grozavă cre­  halcm,  Felsddr,  Ebrro,  LajlafalU,  Le-
        petrece  beata  ţărancă,  cugetându-se tot   dinţă  deşartă.  Moartea  e  o  întâmplare   kencze,  Nagykomjât,  Nâgyszolfos  (Vesz-
        la  răul  prorocit  prin  ochiul  cel  drept,   îmbucurătoare,  care  termină ori-ee viaţă.   prCm-m.),  Pinczehely, Sepsi-Szentgyorgy,
        care  vede  tn  viitor.  Medicul  Dr  Ull-   Suferinţa de aceea s’a dat, ba să oprească   Szucsâny, Toponâr. —   26.  Alsonyârasd,
        mann  ne  explică  cauza  acestui  simpton   pe  oameni  dela  moarte;  de  altcum  cel   Bellus,  Galgocz,  Kisber,  Kisszeben,  Kis-
        de  ursită.  —   El  atribuie  mişcarea  vi-   ce  poate  înţălege  viaţa  şi  moartea,  o   szolyva, Kormoczbânya, Lisza,  Marczaltd,.
        brătoare  a  pleoapei  de  sus  unei  afec­  doreşte  pe  cea  din  urmă. Altfel însă  nu   Nagykâllo  Pinkafo,  Szentgyorgy  (Po-
        ţiuni  de  rărunchi  (rinichi).  Lucru  firesc,   să  poate  ajunge  la  moarte  decât  prin   zsonym.),  Torna,  Ugra,  Varanno,  Vere-
        că  iritaţiunea  produsă  prin  acest  morb   suferinţă*.  Intr’alt  loc  să  exprimă  ast­  bely, Zsâmbek.  —   27. Csenger, Istvândir
        fizic  contribuie  a  potenţa  şi  mai  mult   fel:  «Moartea  e  nimicirea  acelor  or­  Kamjonka,  Krompach,  Margita,  Sâros-
        iritaţiunea  produsă  prin închipuirea rău­  gane,  cu  ajutorul  cărora  observ  lumea.   magyarberkesz.  — •  28.  Biissu,  Dubnicz,
        lui,  ce  ne  aşteaptă.  Cum  suntem  preo­  Spargerea  unei  sticle, prin  care priveam   Homorodoklând,  Kiskapus,  Lok  (Sop-
        cupaţi  cu  totul  de  ideea  aceasta,  ne   până  acuma  lumea  şi  ’nlocuirea  ei  cu   ronm), Nagylak, Osinka, Pancsova, Szdsz-
        lipseşte  atenţiune  pentru  alte  lucruri,   altceva.  Moartea  e  trecerea  dintr’o  cu­  nâdas, Szentlâszlo,  Vârhely.
        de  multe  ori  importante.  Mama  d.  e.   noştinţă  într’alta,  dintr’o  imaginaţiune
        nu  bagă  de  samă,  că  băiatul  cel  mic   (închipuire)  într’alta.  De pe o scenă trece
        cade  în  foc.  De  aci  credinţă,  că  dacă   omul  pe  alta.  In  momentul  acestei tre­     Cine  are  ceva  de vtndut sau  d&
        ţi-se  bate  ochiul  cel  drept  ţi-se  întâm­  ceri  e  lămurit,  că  ceeace  ţinem  de real
                                                                                               cumpărat să se adreseze  la  dl  CARQL
        plă  ceva  rău.  Râul  vine  şi  aşa,  că  ne   (existent)  nu  este  decât  o  nălucire.  In
        bolnăvim,  dacă  nu  conzultăm  medicul     acest  moment  să  poate  vedea realitatea   G R O S Z   în  Orăştie,  care  dă  ori-ca
        la  timp.                                   originală  (primordinală)  De  aceea  e de  înformaţii.
                            *
                                                    însămnătate  şi   interesant   momentul
             Casa  în  viaţa  poporului  englez.
        Să  ştie  că  poporul  englez are  un adevă­
        rat  cult  pentru  viaţa  de  familie,  pentru   Dumineca  2-a  d.  Pişti  a  Tomei  gl.  1  sfi,  1  ALTOI
        casă.  Iohn  Ruskin,  autorul  architecturei
                                                    Dttm     9. S. M. Eupsichie 22  Sot. şi  Caius   viţă4t vie iregroş&feiii
        veneţiene  a  exprimat  într’un  mod  cât   Luni    10  Terent         23  Geoigiu
        să  poate  de  simplu,  dar’  nobil,  acest   Marţi  11  Muc.  Antipa  24  Adalbert    precum  şi  capeţi  (surcei)  şi  rădăcini  do
        cult  pentru  viaţa  interioară:  » Casa este   Mere.  12  Cuv.  Vasiliu  25  Marco  Ev.  viţa  de vie  europeană  şi  americană,
        locul  pâcei,  locaşul  ce  ocroteşte  nu nu­  joi  13  C.  M.  Artimor  26  Cletus  Pr.
                                                    Vineri  14  Pâr.  Martin  P. 27  Peregrin           si poate  căpăta  numai  la
        mai  în  contra  ori-cărui  atac dar’ în con­
                                                    Sâtinb.  15 S. M. Aristarch. 28  Vitalis
        tra  teroarei,  vrajbei  şi  îndoelei.  Dacă nu
                                                                                                      i W                     * 1
        e  asta,  casa  atunci  nu  mai  e  casă; dacă   Redactor  resp.  GEORGE  SUCIU.
                                                                                                      din  Mediaş  (Medgyes)
        grija  vieţii  din  afară  pătrunde  înlâuntru,
        dacă  unul  din  soţi  permite  unui  ne­   Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat.             a  lui
        cunoscut,  ori  vrăjmaş  fără seriozitate, să
                                                         Dela  22  până  la  28  Aprilie  st.  n.  1906. * 1  Mihail  Ambrosi,
        păşească  în  casă,  atunci  nu mai  e casă;
        nu  e  decât  o  parte  din  lumea  din afară,  22. Aprilie. Baja, Csoka, Devavânya, Ke-   proprietar  de  vii  şi  presidiul  comisiei  de
        deasupra  căruia  să  află  un  coperiş  lu­  czel, Kisjeno, Magyarittebe, Nagykâta, N.-   vierit  al  societăţii  agricole  săseşti  din
        minat  înlăuntru.  Dacă  din  contră,  casa   koros,  Nagyzsâm,  Pivnicza,  Sarkad,  Sze-             Transilvania.
        este  un  loc  sfânt,  un  templu  păstrat  de   kesfehervăr,  Szentes,  Torontâlszecsâoy,
        penaţii  casei,  unde  cine  întră  este  pri­  Tura,  Vadkert  (Nogrâdmegy),  Vadkert       Am  de  vînzare:
        mit  cu  inima  deschisă, atunci  este  ade­  (Pestm.),  Varadia,  Zalaszentlăszlo.  —
        vărată  casă.  Marită  acest  nume şi stră­  23.  Aknasugatag,  Alcsill,  Borsa,  Biid-   1.  O  maşină  de  Imblătit  ou  abur
        luceşte  de  gloria  sa.                   j  szentmihâly,   Dombrâd,   Dragomerfalu,  de  4  HP.  putere;  fabricat  »Erste  ung.
                             *                     1  Dunapentele, Egyek, Gâlos, Garamszent-   Maschinenfabnk«,  completă,  cu  aparat
              Cine  a  aflat  praful de puşcă.      kareszt,  Harkâny,  Hatvan,  Jâszkiser,  Kis-   de  îmblătit  trifoiu,  eu  preţal  do  4200  oor.
        Pănă  mai  de  curând  să  credea,  că pra­  Komârom,  Krassova,  Mâteszalka,  Nagy-   2 .  O  maşină  de  tmblătit  ou  abur
        ful  de  puşcă  a  fost  aflat  de  un călugăr   Kapomak,  Nagyszpmbat, Noszlop, Nova,
                                                                                               de  8  HP.  putere;  fabricaţie  Cleyton  u.
        papistâş,  Schwartz  din  Freiburg  (Ger­   Pârkâny,  Pecsvârad,  Pruszka,  Pruzsina,   Schutlerrort  completă  cu  o  îmblătitoare
        mania),  Să zice,  că Schwartz  la aflat din   Rakamaz,  Sajo Sz. Peter, Somorja, Szalka,
                                                                                               de  trifoiu  fabricaţie  »II o ffh e  rr  und
        întâmplare,  dar’  acum  să  ştie,  că  Sch­  SzCcsCny, Szobotiszt, Totkeszi, Vâgujhely,
                                                                                                S c hr a n t z «,  cu  preţul  ds  6400  cor,
        wartz  e  o  figură  legendară,  care  n’a   Vep,  Verpelet,  Zsolna.  —   24.  Alsorâ-
        existat.  Praful  de  puşcă  l’au  aflat  Chi­  koş,  Alsoszombatfalva,  Bajmocz,  Bakâ-                        H.-Dobra.       s.
        nezi),  apoi  Arab i  1’au  folosit pentru puş-   bânya,  Bânok- SzentG-yorgy,  Bur-Szent-
        cat.  In  1323  Arabii  din  Granada  au    Gyorgy,  Buziâs,  Eczel,  Egbell, Enyiczke,     r r r a d i n ă   în  mărime  de  700Q
        bătut cetatea cu tunuri. Ptla  1326 — 1340   Erdobenye,   Erked,   Gelej,   Geletnek,    O  yictuillcb  stângini  în  nemijlo­
                                                                                                 cită  apropiere  de  băile  din  Geoagiu-Fe-
        erau  fabrici  de  praf  de  puşcă  în  Fran-   Gyetva,  Gyulakeszi,  Igal, Ireg,  Ivân  (So-
                                                                                                 redeu  (Fereddgydgy)  şă  vinde  din  mână
       ~cia  şi  Germania.                          pronm.), Kerkaszentmiklos, Klenocz,  Kol-    liberă.  —   Loc  potrivi^  de  casă  sau  vilă
             Praful  de  puşcă  a  schimbat  cu to­  tokatalin,   Kurima,   Makfalva,   Modor,   pentru  oaspeţii  cari  cercetează  aceste băi.
        tul  telul. de  luptă  în  războaie,  în  cari   Munkăcs,  Muzsna,  Nagykikinda,  Nagy-   —   Eventual,  să  caută  un  întreprinzător,
        faţă de  gloanţe  coifurile  şi  scuturile  nu   leta,  Nagylomnitz,  Nemetlipcse,  Nydk,   care  ar  fi  aplicat  să  zidească  pe  acel  loc
                                                                                                 o  vilă  cu  6  odăi  după  un  plan  şi  preli­
        mai  apărau  pe  luptători.  Cel  dintâi răz­  Nyitrabaina,  Nyulas,  6dombavâr,  Orczi-
                                                                                                 minar  statOrit  deja  cu  4400  cor.  Termi-
        boi,  în  care  s’a  folosit  sistematic  praful   falva,  Perjâmos,  Radosoez,  Rajecz,  Rep-   nul  de  edificare  până  la  15  Iunie  n.  a. c.-
        de  puşcă,  a  fost  războiul  anglo-francez.  czeszentgyorgy,  RimaszCcs.  Szâszsebes,  Informaţiuni  la  adminstraţia  acestei  foi-
   1   2   3   4   5   6   7   8