Page 2 - Bunul_Econom_1906_17
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C ONO M                                               Nr.  17

                                                    cel  de  pe  seară  e  mai  gras,  fiind că   după-ce „le-am  muls,  precum  adecă  ace­
              Hnlsnl vacilor.                       atunci  ziua  e  mai  scurtă  şi  noaptea   lea  sunt  dedate.  Laptele,  pe  care  îl
                                                    mai  lungă.
                                                                                               mulgem  mai  întâi  este  mai  apătos,  iar’
                                                         Mulsul  vacilor  trebue.  să  fie  în de­  cel  dela  urmă  este  mai  gras.  Aceasta
                                                    plină  linişte.  Prin  urmare  greşesc  tare   provine  de-acolo,  că  stând  laptele  mai
           f
              Mulsul  vacilor  să  socoteşte  de  că­  economii  aceia,  cari  pentru-ca  să poată   mult  timp  în  uger,  grăsimea  să  aşază
        tră  unii  economi,  cari  să  prea  deprind   mulge  vacile,  le  dau  de  mâncare,  şi pe   pe  păreţii  aceluia  şi  numai  în  decursul
        cu  acela,  ca  un  lucru  foarte  uşor,  pe   timpul  când  acelea  mâncâ,  ei  să  apucă   mulsului  să  sloboade  în  ţiţe.
        care  îl  poate  face  ori-şi-ce  persoană.   de  muls;  greşesc, pentru-că atunci  vacile                            (Va  urma.)
        Dar’  apela,  cari  cred  aşa,  sunt  în  rătă­  sunt  neliniştite,  lacome  după  mâncare,
        cire,  de  oare-ce  mulsul  vacilor  este  de   ba  une-ori  sunt  şi  pizmoase,  cu  deose­  Dela  conferenţa  învăţătorească
        o  însămnătate  tot  aşa  de  mare,  ca ori-   bire  dacă  văd,  că  mai  sunt  şi  alte  vite
        şi-rcare  lucru  din  economie,  pe  care  îl  în  apropirea  lor  şi  aşa  uşor  să  poate   din  tractul  Orăştiei.
        poate  săvârşi  cum  să  cade  numai  o  a-   întâmpla  ca  să  deie  cu  piciorul,  sau ca
        tare  persoană,  care  are  adecă şi  puterea   să  nu  lase  tot  laptele  din  uger.
                                                                                               “Raport,  despre  un  plan  privitor  la  şcoala"
        şi  deprinderea  de  lipsă.                      înainte  de-a  ne  ocupa  de  muls, ţi­
                                                                                                        de  repetiţie  economică.
             Şi  pe  lângă toate acestea,  pela sate  ţele,  ba  une-ori  şi  ugerul  trebue  spălat,
        mai  ales  adese-ori  putem  vedea,  că va­  ca  să  se  depărteze  necurăţenia,  ce  să       Onorată,  Conferinţă!
        cile  cu  lapte  acuşi  să  mulg  de  cătră  o   află  pe,  acelea  şi  vacilor  să  le  mai   Am  fost invitat de  On.  domn  Comi­
        persoană  din  casă,  acuşi  de  cătră  alta.   treacă  şi  gâdilitul.                 sar  al  conferinţei noastre să pregătesc  un
        Urmarea  este  că  mai  nici  una nu mulge       Când  mulgem  trebue  să  prindem     plan,  privitor  la  şcoala  de  repetiţie eco­
        într’un  fel,  şi  astfel  vacile  pot  pe  înce­  tot  câte  două  ţiţe  de  odată,  dar’  aşa   nom ică.—   Eu,  cu  toate  că  în  lipsa tim­
        tul  să şi  pearză  laptele  din  zi  în  zi  tot   ca  să  nu  fie  amândouă  de  dinainte  de   pului  fizic,  nu  am  refuzat,  măgulindumă
        mai  tare,  până  când  în  cele  din  urmă  cătră  om  şi  alta  de dindărăpt,  ci  ţiţele   cu  »doară-doară«  al  românului.  Lucrul
        pot  chiar  să  înţerce.                    trebuie  să  se  ţină  cruciş  la  muls,  va să   însă  este  cu  mult  mai  greu  şi  compli­
             Aşa  stând  lucrul  este  prea  firesc   zică  una  de  dinainte  de  cătră  om  şi   cat,  de  cum  şi’l  închipue omul  la  prima
        ca  vacile  să  se  mulgă  tot  numai de că­  alta  de  dindărăpt  din  afară.  După-ce   privire.
        tră  o  persoană,  iar’  de  cumva sunt mai  acelea  s’au  golit,  să  prind  apoi  urmă­   Zic  greu  şi  complicat,  că  dacă  e
        multe  vaci  şi  de  cătră  două  sau  trei,  toarele  două  tot  in  modul  arătat.   să  faci  un  plan  pentru  cutare  şi  cutare
        cari  însă  au  deprinderea  de  lipsă.  Mul­    In  decursul  mulsului, ţiţele să schim­  operaţie,  apoi  acela  trebuie  să  fie  şi
        sul  vacilor  trebue  să  se  facă totdeauna   bă,  după-ce  s’au  golit  odată, apoi  iarăşi   bine  întocmit,  şi  realizabil.  Ear  al  face,
        la  una  şi  aceeaşi  oară,  atât  seara cât şi   să  apucă,  în  care  timp  cele lăsate goale   numai  ca  să  te  scapi  de  sarcină,  ori
        dimineaţa.                                  să  umplu  din  nou  cu  lapte.  La  muls  eventual  să  seceri  posaune  momentane,
             Pe  unde  vacile  cu  lapte  să  ţin  şi  ţiţele  trebuie  să  să  prindă  cu  mâna în­  după  a  mea  părere,  este  un  lucru  pe
        vara  în  grajd,  mulsul  să  poate  tace  de  treagă,  iar  mulsul  să  se  facă  cu  toată   cât  de  bagatel,  pe  atât  şi  de  absurd.
        câte  trei  ori  pe  zi,  şi  adecă:  dimineaţa   graba  posibilă.  Numai  in  urmă  când   Avem  noi  planuri  de  şcoale  şi re­
        la  ameazi  şi  seara.  Cu  cât  să  mulg   vedem,  că  numai  vine  lapte  pe  ţiţe,  le  gulamente  destule,  eşite  din  peana  oa­
        vacile  mai  des,  cu  atât  dau  lapte  mai   strângem  pe  acestea  cu  nodul  degetu­  menilor,  cari  numai  de  ai  şcoalei  nau
        mult,  mai  gras  şi  mai  bun.  Aceasta  să   lui  celui  mare  şi  arătătorul  pentru  a   fost,  sau  şi  dacă  au  fost,  în momentele
        poate  vedea  mai  bine  la  laptele  cel de   ne  convinge,  că  oare  mai  este  lapte   conţipierei lor, uitânduşi de  puterile fizice
        ■dimineaţa  de  peste  vară,  că  e mai gras   în  uger ?                              ale  elevilor,  de capriţiile casei  părinteşti,
        ca  cel  de  seara,  fiindcă  dela  mulsul de    De  sine  să  înţelege,  că  dacă  vacile  de  firea  românului şi de elementele stră­
        seara  până  la  cel  de dimineaţa nu trece  au  viţel,  şi  acestuia  trebuie  să-’i  lăsăm   ine,  ne  socotind  nici  timpul  fizic  nece­
        atâta  timp,  pe  când  în  decursul  iernei,  câte  o  parte  din  lapte,  fie  înainte,  fie  sar  posibil  şi  mai  arâtându-şi  ştiinţa,

        eram,  plată  bună  aveam,  lucrul acasă  încă nu   odată  numai  văd  că  mă  scoate  pârcălabul   turi,  care  mi  le-a  dat  mie  tatăl  meu cu limbă
        sta  locului,  că  copilul  cel  luat  de  suflet  era   afară  spuimdu-mi  că  în  urmă  s’a  aflat  om   de  moarte,  şi  cari  eu  neascultându-le,  am
        acum  cotângean  (junişor,  prăscău)  şi lucra tot   care  pentru plată  mi-a  tăia capul. Eu es afară;   ajuns  în  starea  în  care  mă  aflu:
        lucrul;  nici  de aceea nu  eram  supărat  că n’ăm   adecă  era  copilul  acela  pe  care-1  luasem  de   —  Spune  zise  împăratul.
        copii  de  ai  mei.  Dar’  bine-o  zis  cine-o zis:   pe  uliţe;  nime  n’a  cutezat  să  taie cap  de om  '   —  Atunci  eu  am  început:
                »Aşa  a  lăsat  D zeu,              pentru  o  pasăre,  numai  el  s’a  aflat  care  s'a   Oameni  buni,  feriţi-vă  de  slujba  împă­
                După  bine  s'aştepţi  râu.*        sfătuit  cu  muierea  mea  aşa:            rătească ;  nu  spuneţi  toate  sfaturile  voastre
             Intr’o  zi  merg  acasă  dela  curte,  adecă   »Decât  să pună  alţii mâna pe bani pentru   muierilor,  şi  copil  aflat  pe  uliţă  nu  primiţi
        scumpa  mea  muiere  să drăgostea  cu  prăscăul   că va tăie capul Iui Arvinte—-mai bine să luăm   de  suflet;  aşa  m’a  învăţat  tata,  nu  l’am  as­
        ei,  cu  copilul  cel  de  suflet.  Văzând  eu  atâta   noi  banii,  aceia,  că  de  rămâne  cu  zile,  tot   cultat  —  acum  vedeţi  ce  păţesc.
        fărădelege,  mă  înfuriai  şi  mă  bursucai  ca un   nu  vom,  avea  noi  pace  de  el,  oi-a  mustra   Împăratul  numai  decât  porunci  de  mă
        urs,  şi  prind  a  face gură mare, dar’  buna mea   pentru  dragoste.*                 deslegară,  că  pricepu  că  în  lucru  este  ct va,
        muiere  prinde  a plânge  şi  merge aţă la  curte,   Văzând  eu  lucrul  acesta,  mi-au venit în   şi’mi  porunci  să  spun  toată  păţania  mea,  din
        unde  mă  pâreşte  că  pasărea  cea  adevărată   minte  vorbele tătâne-meu şi-am prins a plânge   flr  în  păr,  am  spus'o  înaintea  mulţimei  şi  a
        am  prăpădit’o  şi  că  aceea  care  este  acum   ca  un  copil.                        împăratului,  precum  vi'o  spusei  şi  D-voastră,
        în  cuşcă  este  altă  pasăre.  Pâra  ei  află  creză-   împăratul  era  de  faţă,  deci  mi-a  zis:   iar’  bunul  împărat  îmi  dădu  slobozenie  şi pe
        tnânt;  eu  nici  că  cerc  a  mă  deşvinovăţi,  să   înzadar  plângi,  ce-am  hotărât  —  trebuie  să   scumpa  mea  muiere  şi  pe  ştrengarul  deprăş-
         văd  până  unde  vor  merge  lucrurile.    se  împlinească,  că  un  împărat  nu  poate   cău  îi  băgă  în  temniţă.  Ce  s'a  mai întâmplat
              Şi  mă  băgară  frumuşel  la  umbră,  şi   minţi,  pe  atunci  împăraţii  îşi  ţineau  vorba;   cu  ei  —  nu  ştiu  dar'eu n’am  tnai  stat  acolo
        trimiseră  cărţi  în  toate  părţile  doară  s’a  afla   dară,  de  ai  vre-o  poftă,  spune,  numai  graţie   nici  o  minută,  m’am  tras  în  munţii  vostrii  şi
        cineva  să-mi  taie  capul.  Dar*  patunci  nu  era   nu  cere  — aşa  zise.            m’am  făcut  pustnic,  să'mi  spâsesc  păcatele.
        lumea  aşa  stricată;  nimeni  nu  voi să  taie cap   —  Nu  cer  graţie,  am  răspuns împăratu­  Iată,  dragii  mei,  aşa  am  ajuns  eu  aci  unde
        de  om  pentru  o  pasăre  scăpată.         lui,  că  de  graţie  nu  sunt  vrednic,  ci  mă  rog   numai  odată  în  an  la  ziua  Invierei  Domnu­
             Şi  am  stat  eu  multă  vreme  în  temniţă,  să  mă  laşi  să  spun  poporului adunat trei sta-  lui  mă  cobor  în  sat;  zile  multe  nu  mai  am.
   1   2   3   4   5   6   7