Page 2 - Bunul_Econom_1906_25
P. 2

,   Pag-  2  _________                                B U îfO L   E C O N O M                                             Nr.  25

        in  bani  gata.  Erau  femei,  cari  până  la   teresele  capitalului  de  rezervă  să  dau   adecă  cu  un  milion  m.  m.  mai  mare
        30  cor.  au  încasat  pentru  laptele  adus   an  de  an  epitropiei  protopresbiterale  a   decât  cea  din  anul  trecut,  recolta  or­
        înr’o  lună  Apoi  nu  e  acesta  un  mare   tractului  ort.  român  din  Sâlişte  pentru   zului  e  socotită  la  12*63  mii.  m.  m ,
        bine  pentru  poporaţiune ?  Pentru  ţăran   crearea  unui  fond  cultural  filantropic.  adecă cu  ceva mai  mică ca  cea .din anul
        a  avea,  20— 30  cor.,  la  lună  e  un  ve­   Sunt    frumoase  aceste  dispoziţii,   trecut,  că  a  fost  de  11 32  mii.  m.  m.
        nit  cât  de  mare.  Un  bine  acesta,  pe   statutare  şi  după  împrejurările  locale şi   Dar’  să  poate,  ca  socoteala  de  pe
        care  numai  cel  ce-’l  are  îl poate preţui.   după  pornirea  luată  e  foarte  sigur,  că   hârtie,  să  nu  consune întru  toate op  cea
        Iar’  binele  nu  stă  şi  nu  va  sta  numai   aceste  dispoziţii * toate  să  vor împlini de   dela  îmblâtit;  să  poate  ca  unele  tocuri
        în  aceea,  că  s’or  împărţi  bani  la  popor,   aşa,  că  mulţi  vor  beneficia  de  ele  şi   secerişul anului acesta să fie încâtva chiar
        ci  poporul  însuşi  văzând  bunul  ce  i-sâ   binecuvânta  gândul  şi  inima  bună  a   şi  mai  slab,  decât  cel  din  anul  trecut,
        face,  va  pune  mai  mult  preţ  pe  eco­  aceluia,  care  a  întrupat  aceasta  mult   de  oare-ce  câteva  procente  ale  holde­
        nomia  de  vite,  le  va  îngriji  şi  va  spori   promiţătoare  însoţire.             lor  au  iost  înecate  de  ape,  câteva pro­
        numărul  lor,  aceea  ce  numai  în  intere­                                          cente  ale  holdelor  au  rămas  sterpe  în
                                                        Poporaţiunea  comunei  Sâlişte  şi  a
        sul  înaintării  sale  este.                                                           urma  ploilor  şi  a  negurilor  prea-dese
                                                   comunelor  învecinate  din  aceasta  înso­
             In  ziua  de  Rusalii  anul  c.  însoţi­  ţire  îşi  va  simţi  pe  viitor  binele  cuve­  de  pe  timpul  înfloritului  şi  al  roditului
       rea,  după  ce  s’a  convins  de  frumosul   nit  Un  product' însemnat  al  economiei   şi  iarăşi  câteva  procente  din  grâu  va
       avânt  ce-’l poate lua,  s’a  şi  constituit. A    sale  de  vite  nu>Să  mai  perde  zi  de  zi,   produce  tăciune  tot  din cauzele mai sus
       ţinut  adunare  generală  şi  a  ales  direc-t   lună  de  lună,  an  de  an,  ci  să  valori­  pomenite.
       ţiunea  şi  conziliul  de  supraveghiere  în   zează  în  mod  de  tot  rentabil.  Un izvor   Noi  economii  avem să facem  sece­
       mod  definitiv.  In  urmarea  acestora s’a   nou  de  venit  să  asigură  poporaţiunei,   rişul  cu  secerea  sau  coasă,  să  nu  ne
       şi  cerut  înregistrarea  firmei  sub numele   un  izvor  neaşteptat  şi  mult  preţuit.   prea punem  «carul în petri «c u  aceia, cari
        «însoţirea  pentru  valorizarea  laptelui în   Banii  câştigaţi  servesc  trebuinţele  caz-   îl fac numai cu  pane  pe  hârtie,fiind-câ  ei
       Sălişte«.  In  adunarea  generală  de  con­  nice, ce  poate  cu  greu aveau  acoperire,   de  regulă . odată-1 isprăvesc,  dar’  noi tre­
        stituire  s’au  votat  şi  statutele  însoţirii.   dau  ajutor  la  nutrirea  mai  bună a  vite­  buie  să  ne  plecăm  mult  în  jos  la  pă­
       In  statute  s’a  primit  un  punct în înţele­  lor,  Ia  sporirea  numărului  lor  şi  apoi   mânt,  până  când  vedem  tăiate  cu  se­
       sul  căruia  laptele  numai  dela  membrii   s'gur  la  cultivarea  fânaţelor,  iar’  toate   cerea  paiele încărcate  cu  spicele  de gră­
       sâ  primeşte  Prin  aceasta  însoţirea  va   acestea,  cine  ar  ăice că nu arată o înain­  unţe.  Sâ  ne  vedem  dar’  de  uneltele  de
       fi  scutită  de  dare,  dar’  s’a  urmărit  un   tare  în  starea  economică  a  unei  popo-   lipsă  pentru  secerat şi  să  pândim  tim­
       alt  scop  în  deosebi.  Membrii  au  sub­  raţiuni  a  unei  comune.                  pul  priincios,  ca  astfel şă  putem  săvârşi
       scris  acţii  de  câte  40  cor.  După  acţie                         Oct.  Sglimbea.  şi  secerişul  anului  acesta  după toate re-
       să  dă  5 %   dividendă.  Scopul  fiecărui                                             cerinţele  lui.
       membru  trebuie  să  fie  şi  acela  de  a                                                  Grăunţele  spicoaselor  până  când
       căpăta  dividendă  mai  mare,  iar’ aceasta         Secerişul.                        I  ajung  la  coacere  sau  maturitate,  trec
                                                               ■        -   *
       mai  ales  atunci  sâ va putea, când mem­                                             *  prin  mai  multe  perioade.  Acestea  sunt:
                                                                    !
       brii  totdeauna  vor  aduce  lapte  curat.       După  dateîe'pnblicate  acum  mai     periodul  grăunţului  de  lapte,  care  este
       Fiind  laptele  de  tot  curat,  din  el  să
                                                   de  curând  dfe  c te ă  ministrul  nostru de   atunci,  când  din  grăunţul  apăsat  între
       produce  mai  mult  unt,  caş  etc., acestea   agricultură^  secerişul  anului acestuia, s’ar   degete,  curge  o  materie  albă  ca  lap­
       să  valorizează  pentru  mai  mult,  mai    părea  mai  bun,  decât  cel  din  anul  tre­  tele;  periodul  de  pârgâ este  acela, când
       mare  va  fi  deci şi dividendă. Cine aduce   cut.  Astfel  pe  când  secerişul  de  grâu   grăunţul  e  moale,  dar’  dacă  îl  apeşi în­
       lapte  fals,  deci  şi  pe  sine  să  înşală. Un   din  anul  trecut  a  dat  în  ţara  întreagă   tre  degete  nu  mai  curge  lapte  din  el;
       punct  potrjvit  e  deci  acesta  în  statute.
                                                   o  recoltă  numai  de 42 87 milioane măji   periodul  coacerii  este  acela,  când  gră­
            De  interes  general  e  apoi  dispo­  metrice,  pe  atunci  cel  din  anul  acesta   unţul  din  spice  aşa  s’a  întărit,  încât nu’l
       ziţia,  că  ■25%'  din  câştigul  curat  sâ im­  e  socotit  la  46 6  mii.  m.  m.  Recolta   mai  poţi  turti  între  degete,  iar’  perio­
       par t  pentru  premii  economice  iar’  in-  săcărei  e  socotită  la  12*69  mii.  m.  m.  dul  grăunţului  răscopt  este  acela,  când


       zut,  râu  vedem,  şi  încă şi  mai rău  vom vedea,   «Noa,  da  spusuţ-a  D-zeu  pricina  pentru  care   Acum  Alexandru  mersă  aţă  la  boier
       câ  murim  de  foame!                       n’am  eu  nici  peşti: nici  broaşte? 1    acasă  şi  ajunse  chiar  pe  însărate.  *
            —   »Noa,  fâtul  meu, aceia sunt sgârciţii,   —   Spus!                               —   Noa  da  chematul'ai?  zise  boierul.
       cari  au  tot  ce  Ie  trebue,  dar’  nu  numai  că                                         —  Chemat!  răspunse  Alexandru.
                                                        —   E<,  cum  a  Z'S,  care-i  pricina ?
       nu  dau  lipsiţilor  ceva  de  pomană,  dar’  nici                                          —   Şi  vine ?
                                                        —-  Treci-mâ,  c’apoi  îţi  spun!
       ei  mi  mănâncă  să  se  sature  şi  trag  şi  p ata                                        —   Vine  de  buuăsamâ  vine,  dacă-i  face
       lucrătorilor;  pe  asta  lume  de  foamete  o  să   Şi  l’a  trecut  apa  iarăşi  de  ceea  parte,   şi  d-ta  lucrurile,  cari  le am făcut eu, dar’  până
       vaiete!  Mai  văzut-ai  ceVa  în  călătoria  ta;?*  adecă  s’a  făcut  în  laturi  până  a  trecut  de   atunci  —   ba!
                                                   aceastălaltă  parte,  ,cu  toate  că  din  colo  în
            —  »Mai  Doamne,  am  văzut  un  tufiş  şi                                              Auzind  domnul  cuvintele acestea  cute­
                                                   coace,  pe  nime  mi  mai  trecuse,  pentru-că
       în  el  numai  unde  şi  unde  câte  o  alună,  dar’                                   zătoare  ale  lui  Alexandru  si  mânie  atât  de
                                                   nîci-odată,   nime   nu   ceruse  să 1  treacă.
       acolo  erau mii de păsărele ciripind  şi cântând:                                      tare  de  porunci  slugilor  să-1  bage  în  fiară  şi
                                                   După  ce-a  fost  Jde  aceastilaltâ  parte  apoi
       Bine  am  văzut, bine vedem  şi  bine  vom  vedea,                                     în  pente  din  tălpile  picioarelor  pâul’n  gru­
                                                   îi  spuse  Alexandru;  «In  tine,  aşa  mi-a  spus
       câ  nimic  nu  ne lipseşte!«                                                           mazi  şi  lă-1  bage  într o  pivniţă  şi  acolo  să-l
                                                   D-zeu,  că  de  aceea  nu  sunt  nici  peşti  nici
            —   «Vezi  fătul  meu  acelea  pasârh sun­                                        închidă  să  nu  poată  scăpa,  că  dimineaţă  îl
                                                   broaşte  şi  nici  un  fel  de  jivină,  că  încă  n’ai
       teţi  vei  muncitorii  cari  munciţi  de  dimineaţa                                    spânzură  pentru  cutezărea  vorbelor celor  ne­
                                                   înecat  nici  un  om.»
       până  sat a,  de  mul t e  ori  chiar flâmâtizi şi  în­                                socotite.  Toată  noaptda  o  petrecu  Alexandru
       setaţi  numai  ca  să  puteţi  ţinea  din  munca   Atunci  să  înfoaie  apa  de  trecu  peste   acolo,  rugându-să  la  D-zeu. Când fu  de  cătră
       voastră  pe  câte  venituri  toate,  şi  totuşi  mul-   ţermuri  şi  era cât pe-aci  să înece  pe  Alexan­  ziuă  veni  D-zeu  la  uşa  pi voiţii  şistrgă:  »A ci
       ţămiţi  lui  D zeu  şi  pentru  atâta;  plăcută este   dru.  Dar'  el  fugi  şi-i  zise :  »Dar’  nu  ţie  ru­  eşti  Alexandre ?»
       înaintea  mea  purtarea  voastră!»          şine,  chiar  pe  mine  vreai  sâ  mă  îneci,  unde   —   Aci,  Doamne!
            —   «Acum  mergi  fătul  meu  acasă,  >ă   ţi-am spus ce-a zis D-zeu sfântul?»  Apa atunci   —   Dar’  eşi  afară!
       te  aşteaptă  muierea  şi  copilul!»  —  Şi  pleacă   s’a  ruşinat  şi  s’a  tras  în matca ei zicând:  cum   —  Că  nu  pot  că  sunt  băgit  in  fiară
       Alexandru  cătră  casă  mulţâmind  lui  D-zeu.   n’am  ştiut  mai  degrabă  câ  nu  scăpai  tu  din   şi’n  pente  pânâ’n  grumaz  !
       Când  ajunse  la  apa cea  mare  îl  întrebă  apa:  undele  mele!                           —   Ea  mişcâte  o  leacă!
   1   2   3   4   5   6   7