Page 1 - Bunul_Econom_1906_41
P. 1
Anul VII, Orăştie (Szâszvâros), 4 Noemvrie n. 1906. Nr. 41
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Rom ii Economice din Orâştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : !j A P A R E: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ji se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Români a şi străinătate 10 lei pe an. ij In flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţmnile se plătesc înainte.
Instituţifinea ast-fel creată fu bote Succesul Ungariei a fost definitiv
P. T. abonaţi cari sunt în res
zată Muzeul comercial. Un comitet for consacrat la Expoziţia Universală din
tanţă cu plata abonamentului sunt din
nou cu toată insistenţa rugaţi să-şi mat din reprezentanţii ministerului şi Paris 1900, la care a participat cu 3278
achite restanţele. Administraţia. corporaţiunile interesante, să constitui la expozanţi (ocupând în ce priveşte nu
18 Aprilie 1886 şi organiză o expoziţie mărul expozanţilor al treilea loc între
permanentă de produse indigene, care toate ţările streine) şi a ocupat în 22
Marea industrie ungară,
şi fu inaugurată în primăvara anului secţiuni 10.370 metri pătraţi (Austria
1887, cu 671 expozanţi. ocupa 10.898'10 m. p.)
Sub domnia marilor regi naţionali
în evul mediu şi până în secolul al XV-a, O îndoită misiune fu dată acestei Ie bine să constatăm că expozanţii
Ungaria avea o industrie naţională, des- instituţiuni: unguri au primit la Expoziţia Univer
voltată după felul aceleia din ţările occi 1. Cucerirea petei interne în fa sală din Paris:
dentale, şi îndeplinea în Orient misi voarea industriei indigene, cucerire ce in anul
unea comercială ce ’i-o indica situaţi- să căută a să face punând sub ochii 1867 1900
unea sa geografică. publicului ungar varietatea şi perfecţi 12 161 mari premii
Această industrie a perit în răz unea ce s’a atins în producţia manufac 5 264 medalii de aur
boaiele fără sfârşit din secolul XVI, XVII turieră naţională. 99 390 medalii de argint
»
2. Propaganda pe pieţele Orien
si XVIII-a. 141 366 medalii de bronz
T
Ungaria întră în nouă eră inaugu tului. 208 250 menţiuni onorabile.
rată prin compromisul din 1867, cu re Pentru a face să se cunoască şi Expoziţia industriei textilii pe care
putaţia unei ţări curat agricole. mai bine gradul de desvoltare al indus Muzeul a organizat-o în 1901 şi aceia
Tributară streinătăţei pentru pro-' triilor noastre şi lipsurile ce mai tre a industriei ferului şi metalelor pe care
dusele manufacturate, Ungaria să preo buiau împlinite, Muzeul a organizat ex Uniunea comerţului a aranjat-o in Mai-
cupa mereu să se emancipeze, să ope poziţii speciale, mai ales pentru utilagiul Iunie 1906 în palatul industriei au fost
reze ea însăşi punerea în valoare a ma căilor ferate (1887), pentru industria de asemenea remarcabile ca expoziţiuni
teriilor sale prime pe cari străinătatea pielăriei (1890), pentru industria olăriei, speciale.
i-le retrimetea majorate cu preţurile sticlei, pietrei şi cimentului (1891) şi Utilizarea braţelor populaţiunei ru
de tabricaţiune şi cu diferite alte chel- mai multe expoziţiuni pomologice şi de rale care iarna este fără de lucru, şvând
tueli false apicultură. o însămnătate pentru ţară, Muzeul şi-a
Expoziţia naţională din 1885 re Tendinţa de a provoca introduce dat osteneală să desvolte industria zisă
levă primele rezultate vădite ale aces rea de noui industrii a predomnit mai domestică.
tei industrializări. Publicul a avut im ales în expoziţia de maişini-unelte miş , (Va urină).
presia că industria ungară a ajuns ea cate prin electricitate (1894) care a
atras în şasă săptămâni 182.743 vi Şcoala economică de repetiţie.
însăşi a face faţa multor trebuinţe, că
zitatori.
era în stare a furniza un mare număr
de articole dintre acelea ce să credea Dar’ pe deasupra tuturor Expozi (Urmare din Nr. 37—38)
că trebuesc aduse din străinătate. ţia milenară a pus în mod strălucit în §•4-6.
Trebuia să se fixeze această im- evidenţă puterea industriei ungare. învăţătorul specialist al şcoalei eco
pjesie: trebuia ca ea să fie făcută ge Guvernul a cheltuit peste 11 mi nomice de repetiţiune pe baza cualifica-
nerală şi durabilă. Să concepu atunci lioane coroane pentru această expoziţie ţiunii sale deosebite primeşte pentru ser
idea ca să se păstreze într’o formă con (peste 4 milioane pentru clădiri, fără a viciile sale onorar deosebit.
cisă şi permanentă, tabloul efemer pe socoti acele ale expozanţilor), care a învăţătorii necualificaţi pentru pro
care Expoziţia din 1885 îl oferise ochi avut 5,736.157 vizitatori. punerea obiectelor economice sunt obli
lor naţiunei. Şi hotărîrea fu luată ca să Succesul moral a fost dintre cele gaţi a provedea instrucţiunea obiectelor
se conserve în palatul industriei din mai complecte căci această expoziţie, generale pe rând an de an, fără remu-
1885 o colecţiune complectă de mostre a rivalizat cu multe expoziţii internaţio neraţiune deosebită. Dacă numărul ele
de produse manufacturate în ţară. nale, prin dimensiunile şi splendoarea ei. vilor din şcoala de repetiţie e mare toţi
