Page 4 - Bunul_Econom_1906_47-48
P. 4

Pag.  4                                            B U N U L  ECONOM                                              Nr.  47—48

        face  primăvara  pe  timp  uscat, după să-   precedent  şi  ale  cruţării,  dupâ-ce  afost  face  fără  amânare  raport  inspectorului
        mănatul  orzului  şi ovăsului.  Acolo  unde   pertractat  în  şedinţa  curatoratul ui  sau   şcolar  regesc.
                                                   a  scaunului  şcolar, şi  provăzut  cu  apro­
        clima  de  primăvară  este  mai  secetoasă,                                                 Dacă  comuna-  politică  este  obli­
                                                   barea  inspectorului  şcolar  regesc^ ca pri­  gată  a  îngriji  de  toate  trebuinţele  ma­
        e  mai  recomandabil  dacă  lucerna  să sa-
                                                    măria  comunală  să  aibă  posibilitatea  de   teriale-  ale economiei de  pe  lângă  şcoala
        mână  de  cu  toamnă.  Cantitatea  de  să­  a  intercala  cele  trebuincioase  în  preli­  economică  de  repetiţie  cu  învăţător spe­
        mânţă  ce  voim  a  sămăna,  diferă  după   minarul  comunei  şi  în  senzul  §-lui  125   cialist  independent  şi  despre  trebuin­
        uscătura  climei  şi  pământ;  ea  poate  să   al  art.  de  lege  XXII din  1886  a  le  per-   ţele  şcoalei,  curatoratul  respective  sca­
        fie  15— 25  kilogr.  de  un  pogon.  După   tracta  în  adunarea  generală  extraordi­  unul  şcolar  trimite  reprezentanţei  (con-
                                                   nară  de  toamnă.
        ce  s’a  sămănat  trebue  grăpata  uşor,                                               ziliului)  comunale  un  exemplar  nedocu­
                                                         Despre  aceea,  că  reprezentanţa co­  mentat  al  computului  despre materialele
        căci  fiind  măruntă,  să  nu  între  mai  a-
                                                   munală  lffat-a  şi  prevăzut-a  indigenţele   furnizate în scopul indigenţelor materiale.
        dânc  de  doi  şi  jumătate  centimetri.  In   şcoalei  economice  de  repetiţie  cu  învă­
        primăvara  a  doua  după  sămănâtură,  pă­  ţător  de  specialitate  în  budgetul  per­     Dacă,  de  indigenţele  materiale ^în­
                                                                                               grijeşte  tezaurariatul  regesc,  respective
        mântul  să  se  grape  —   dândui-să  din   tractat  în  adunarea  ţinută  în  timpul in­  dacă  despre  acelea  este  şă  se  îngrijească
        nou  gunoiu.  Recolta  lucernei  dela  un   dicat,  curatoratul  cere  dela  primăria co­  în  contul  venitelor  aceluia  şi  în  cadrul
                                                    munală  înştiinţare  până  la  1  Decemvrie
        pogon  —   socotit  fiind  mediul  —   ar fi                                           budgetului  şcoalei  economice  de  repe­
                                                   a  fiecărui  an  şi  despre  acest  rezultat
        cam  2200  kg.  anul,  ear  între  împreju­                                            tiţie,  atunci  budgetul  în  toată  regula  al
                                                   înştiinţează  şi i pe  învăţătorul  specialist.  economiei,  respective  al  institutului  tre­
        rări  mâi  bune  produsul  anual  poate  fi
                                                         Tocmai  aceasta  procedură  este  de   bue  înaintat  pe calea inspectorului  şcol.
        şi  până  la  4500  kg.  Cu  cât  pământul   a  să  urma  şi  atunci,  când  comuna  s’a   reg.  ministrului  de  culte  şi  instrucţiune
        unde  este  sămănată  lucerna  îi  va  prii   obligat  prin  contract  că  ya  procura im-   publică,  care  îl  stabileşte  din  cinci  în
        mai  bine  şi  va  fi  favorizată  de  timp   mobilfi  pe  sama  şcoalei-  economice  de   cinci  ani.
       •potrivit,  cu  atât  mai  mare  e  produsul ei.  repetiţie  cu  învăţător  specialist.  Dacă
                                                    comuna  ar refuza  împlinirea  obligamen-
                                    JF.  Hamsea.
                                                    telor  luată  în  această  direcţiune,  cura­    Cătră  abonenţi.
                                                    toratul  respective  scaunul  şcolastic  tace
                                                                                                    Prin  aceasta  aducem  la  cunoştinţa
        Şcoala  economică  de  repetiţie.           raport  inspectorului  şcol.  reg.  petruca   onor.  abonenţi,  că  numărul  aceşta  e  ulti­
                                                    să  iee  dispoziţiuni  urgente  corâspunză-   mul  ce  apare  în  formatul  aceşta,  mare.
                                    (Urmare  şi  fine).
                                                    toare.                                          Numărul  viitor  îl  vom  tipări  pe  for­
                   -      §. 58.                         Dacă  dintre  indigeriţiile  materiale   mat  8°,  de  16  patine  Şi  apare  numai  la
             Dacă  şcoala  economică  de  repeti­   comuna  ar  dori  să  execute  anumite lu­  29  Decemvrie  n.  cu  un  cuprins  mai  va­
        ţie  cu  învăţător  specialist  de  economie   crări  în  regie  proprie,  cum  ar  fi  unele   riat,  având  articoli  de  scriitori  economic»
                                                                                               buni.
        deosebit  şi  celelalte  indigenţe  aparţină­  transformări  sau  restaurări,  contra aces­  Ne rugăm  ca şi  de aci  înainte să  fim
        toare  economiei  sau  o  parte  a  acelora   tora  nu  să  poate  face  excepţiune,  dar’   favorizaţi  de  binevoitorul  Dv.  sprijin,  abo­
        este  datoare  a  le  provedea  comuna po­  şi  în  astfel  de  cazuri  curatoratul,  scau­  nând  foaia  şi  pe  mai  departe.  -
        litică,  atunci  curatoratul  său  scaunul şco­  nul  şcolar  şi  învăţătorul  specialist  de   Totodată  rugăm  pe  d.nii  abonenţi  res-
        lar  prin  învăţătorul  specialist  înaintează   economie  sunt  îndreptăţiţi  a  controla  tanţleri  ca  să-'şi  achite  preţul  abonamen­
        primăriei  comunale  preliminar  pentru     lucrările;  şi  încât  anumite  lucrări  ar  vă­  tului  pe  anul  de  faţă,  cât  mai  curând.
        anul  viitor  compus  cu  strictă  conzide-  tăma  interesele  institutului  şi  ale  eco­                   Adm.  şi  Red.
        rare  la  rezultatele  şi  indigenţele  anului  nomiei,  sau  nu  ar  corăspunde,  să  va                  „0unul  Econom”

        nişte  lanţuri;  lui  ia  luat  puterea  şi  aşa  l’a   Baba  ear’  zise:                   —   Taci,  babă  spurcată,  şi  aibi  grijă  nu
        prăpădit.  Te vei duce şi te  vei  feri de  aceasta.   —   Vai,  că  frimu-mi-e,  mor  de  frig,  atinde  broasca  ta  de  carnea  mea,  căci  ţi-o
        Ai  grije  însă  la  lucrurile  aeestea,  nu  uita  de   —  Da  scobori-te  şi  te  încălzeşte,  să  nu   arunc  în  cap.
        D-zeu,  căci  atunci  toate  sunt  trecute,  D-zeu   te  aud  văietându-te  —  zişe  Păr,  fâcândursă   Iar’  atingea  broasca  de  caroea  lui  Păr
        să-ţi  ajute.  Eată  eu  îţi  dau nişt; picături,  aces­  răstit.                      şi  zicea:
        tea  bândule  nu  să  va  lega  de  tine  nici  o   —   M’aş  scobori,  dar’  mi-e  frică  de  cânii   —   Eu  mâne  carnea  ş-  tu  broasca.
        vrăjitură.  Acum  te  du  că  azi  fiind  ziua  mea,   tăi,  —   zise  ţ>aba.               —  Taci,  babă  spurcată,—   că te  dau  la
        eu  trebue  să  merg  la  biserică.              —   Nu  te  teme,  —   zisă  Păr,  până  voi   cânii  mei  să  te  rnânce.
             Plecă  Pâr  mulţumind  lui  D-zeu  pentru   fi  eu  aici,  nu-ţi  vor  face  nimic.    —  Te  mâne  eu  pe  tine  cum  am  mân­
        îndreptare,  şi  gândind  la  ceea-ce  zisese;  Măr   —  Ba  mă  tem,  —  răspunse  baba   cat  (şi  pe  frate-tău.
        cătră  mumâsa  când  l’a  inferat;  acesta  era no­  numai  fi  bun,  na  trei  peri  din  capul  meu  şi-i   Atunci  ca  muşcât  de  şerpe  sări  Păr  în
        rocul,  care  i la  mâncat  mumă-sa,  căci  şi-a ui­  aruncă  peste  câni.             sus  şi  strigă  cătră  câni:
        tat  să  facă  o  fată  bună,  şi  din  aceia  au  pro­  —  Bine.                           —   Na  Bujor,  na  Rozor,  na  Cetina-bra-
        venit  toate  nenorocirile  lui  şi  mai  în  urmă   Ea  luă  trei  peri  din  cap,  îi  aruncă jos,   zilor!  prindeţî-o  şi  mi-o  ţineţi?
        moartea.                               >.   şi  zise  încet  ca  el  să  n’o  auză:         îndată  săriră  cânii,  unul  o  prinse  de
             Ajungând  şi  el  în  aşa  loc,  de  unde  să   —  Lanţ  peste  câpii  tăi 1      grumazi  altul  de  picioare  şi  altul de  mâni.
        vedea  »zîna  de  peatră«,  un dor  ferbinte-1  cu­  El  luă  perii  şi-i  băgă  în  foc.  Insă  ea   Atunci  zise  Păr:
        prinsă.  I-să  părea  departe  locul  până  acolo   simţi  putoarea  şi  zise:              —   Aturisită-ţi  fie  mumăta,  te  învăţ  eu
        să  vadă  pe  aceea,  care  îi  este  ursită  lui.  —   Ai  aruncat  perii  în  foc,  mă  înşeli   pe  tine.
             Totuşi  gândi,  că  fiind  înserat,  să  ră­  poate  ţi-e  frică,  un  june  voinic  de  o  biată   Unde-i  frate-meu?!
        mână  sub  un  copac  şi  să  se  odihnească până   babă  rătăcită  şi  ascunsă  aici  de  fiarâle  săl­  —-  Lasă-mă,  că  ţi-l  dau,  —  răspunse
        dimineaţa,  ca  aşa  în  ziua următoara  mâi bine   batice.                            baba,  —   e  aci  la  copacrul  din  dreapta,  vezi
        să  se  poată  lupta  cu  smeoaica,  dacă  va  fi   —   B v   nu  mi-e  frică.  Na  Bujor, ce ţi-ai   cânii  acolo.
        lipsă  de  aceea.                           băgat  coada  în  foc  de  ai  pârlit-o!  Coada câ­  —   Haid’  iute  şi  mi-1  arată.
         ,  '   Să  duse  tocmai  sub  copacul,  unde  fu­  nelui  s’a  pârlit  nu  pierii  tăi.   -ţ—  Dute la  buşteanul  acela, scoate-i inima
        sese  frate-său,  făcu  un  foc  bun  şi  vru  să-şi   Ea  crezu;  să  sccborî jos, să  puse  lângă   din  el,  te  du  cu  ea  spre  dreapta  şi  vei  găsi
        frigă  carnea  ce  a  fost  vânat-o  prin  pădure.   foc  şi  zise:                    lacul  zânelor,  pune-i  inima jos şi  fă  formă de
        Când  întorcea carnea în  frigare  mai  bine  auzi   —   Vai  că  mor  de  foame.      trup  de  om  din  pământ pe  lângă  inimă,  spa­
        din  copac  glasul:                              —   Fă-ţi  de  mâncare,zise  Păr.     lă 1  cu  apă  din  lac  şi  va  invia.
             —   Vai,  că  frigu-mi-e,  mor  de  frig.   Baba  luă  0  broască  o  împlântă  în  fri­  Aşa  şi  făcu,  să  duse,  făcu  ceea-ce  zise
             Să  uită  în  sus  şi  văzu  o babă în copac.   gare,  o  puse  pe  foc  să  se  frigă,  şi  pe  care   baba,  şi  înviă  frate-său  Măr.
        Îndată  ştiu  cine, e.  deci  zise:        atingând-o  de  carnea  lui  Păr  zicea:         —   Vai,  că  mult am durmit,  — zise  Măr.
             —   Scobori  babă,  de  te  încălzeşte.     —   Eu  mâne  carnea  şi  tu  broasca.     —   Ai  fi  durmit  tu  pentru  tot-deauna,
   1   2   3   4   5   6   7   8