Page 1 - Calauza_1990_02_03
P. 1
JURNAL INDEPENDENT DE ANUL 1
Nr. 3
OPINIE SI INFORMARE JOI. 15 FEBRUARIE
1990
7
4 PAGINI I 1 EU
— APARE SĂPTĂMÎNAL —
Cele zece porunci Dragă prietene din Ro es
m âni i, NACH RUMÂN IE®
in dorinţa de a arăta stim aţilor noştri cititori, în
D prim ul rînd, cum lucrau şi care era crezul gazeta Iţi xrim’t a a a stă scrisoa 99
rilor încă de acum aproape 80 de ani, am extras re din ujntă inima, p en vu
d intr-o carte publicată în anul 1913, cele 10 porunci care că m ă bucur. Pă :at că nu
trebuiau respectate de presă. Iată-le : ştiu româneşte, dar nu-i jLxj&t** J&iurfooL
1. Să arate lum ii că Rom ânii sînt inteligenţi, m unci nimic.
tori şi c in s tiţi; că ţara are b ărbaţi deştepţi care o conduc Adresa m ea : Steffen Bar-
şi că ei sînt buni patrioţi. tenstein- /vJUcflfi -cLisr- -O U Jct, IxXtiZ
2. Să arate poporului legile şi regulam entele şi să-l Neubruckenstr. 9.
îndem ne la ascultarea lor. D — 8734 Poppenlauer, UcJi -rrvxÂi ^vAx£- . Âcutvn, -Cod crcicjlt SiurrruxnrU&i./zSt*’
3. Să arate faptele străbunilor noştri. B.R.D.
4. Să îndrepte poporul la întreprinderi, economii şi A ceastă tulburătoare -nvxcftt 7\LcJt& .
fapte bune. scrisoare şi m ulte altele
5. Să scoată în relief faptele de laudă şi să biciuiască asem ănătoare, exprim ind
fără m ilă toate pornirile spre rău. cu naivitatea copilăriei
6. Să arate greşelile guvernelor străine, consecinţele lor bucuria unor m ari eveni
şl să ne indice care ar fi cea m ai justă m ăsură pentru a m ente, a fost adusă pen
nu cădea şi noi în asem enea greşeli. tru copiii României de
7. Să nu alarm eze poporul prin ştiri tendenţioase care către dom nul Siegm und
produc spaim a şi confuzia. Stahrer, şeful biroului de
8. O ricare ar fi culoarea politică a ziarului, să lase ajutoare al societăţii
la o parte orice ură, orice duşm ănie şi să conlucreze cu „M alteser H ilfshienst" din 3 .1 .1 ).
guvernul, spre binele ţării, m ai ales cînd ţara este în oraşul Schw einfurt, R.F.G.
prim ejdie. A filiată bisericii catolice,
9. Să îndem ne poporul la m uncă serioasă în folosul această societate s-a fă
patriei şi neam ului şi să nu publice nim ic din ceea ce ar cut m esagera a sute de
fi dăunător ţării. cetăţeni germ ani, în m a
10. Să ştie să tacă şi să vorbească cînd trebuie, pen joritate din localitatea
tru binele şi folosul poporului şi ţării. Poppenlauer, care au sim
ţit nevoia să întindă o
T ranscrise de DAVID RUSU
prietenească m ină nevoilor
im ediate ale ţării. Cele 5
Foarte important! tone de produse recent a-
duse — m edicam ente, a-
Inform ăm cititorii că lizarea unor cazuri de p aratu ră m edicală, îm bră
jurn alu l nostru este inte succesiuni precum şi a căm inte pentru copii, ali
resat de înfiinţarea unei posibilităţilor de reintra m ente — au fost distri năm a stabili o legătură gur că ajutorul pe care poporului germ an cu i;c- »
A genţii de detectivi parti re în posesia unor pro buite în oraşele Braşov, mai strînsă, poate perm a din toată inim a vi-1 ofe voluţia Română nu are. . |
culari care să aibă drept prietăţi pierdute, încasa Tîrgu M ureş şi Deva, în nentă, cu locuitorii oraşu rim nu acoperă decît o lim ite de vîrstă. Un sin- g
principal scop cercetarea, rea unor debite, executa com unele Ilia şi Bârsău. lui Deva. Ne propunem , mică parte din problem e gur exem plu : doam na §
urm ărirea şi verificarea rea unor servicii de re Numai spitalul judeţean în consecinţă, ca la o pro le cu care vă confruntaţi Annn Mărfi ret D iergarten t
unor aspecte de interes prezentare şi m ulte alte din Deva, de pildă, a fost xim ă întoarcere în Româ şi care, în nici un caz, nu de la azilul de bătrîni j!
cetăţenesc şi particular, le. Viitorii m em bri ai a- dotat cu ap aratură de spe nia, luna viitoare proba se pot rezolva imediat, „W ilhelm Lohe H aus“ §
cum ar fi : asigurarea sociaţiei noastre trebuie cialitate ultram odernă, ex bil, să contribuim printr-o îm i exprim însă credinţa Niedervverrner str. 8720. |
securităţii perm anente să posede cunoştinţe ju trem de valoroasă : un aparatură adecvată la că instaurarea adevăratei Schw einfurt, a depus în g
sau tem porare a unor va ridice şi aptitudini cores ecograf, cinci electrocar dim inuarea puternicei po dem ocraţii, pc care popo contul ţării noastre sum a g
diografe,
un pacem aker,
lori, bunuri m obile sau punzătoare. luări care afectează viaţa rul rom ân a cîştigat-o cu de 1 000 de mărci, nedo- ■
im obile, descoperirea u- întreprin derile şi insti 60 kg film e radiologie etc. oraşului. De asem enea, ne m ari jertfe, va fi în m ă rindu-şi altceva decît o (
nor acte privitoare la in- tuţiile, precum şi persoa „Păşind pe păm întul gîndim la stabilirea unei sură să deschidă tuturor carte în lim ba germ ană g
tregirea vechim ii în ac nele fizice interesate, se României pentru întîia colaborări economice cu cetăţenilor ţării, indife despre România şi locui- |
tivitate, recercetarea unor pot adresa în scris redac oară, m ărturiseşte dom nul mica industrie judeţeană, rent de naţionalitate, por torii ei. |
accidente de m uncă, ana ţiei noastre. Siegm und Stahrer, am în scopul desfacerii fără ţile unei vieţi libere şi Pentru ajutorul acordat, |
descoperit cu emoţie un impozit, pe piaţa germ a demne". pentru toate bunele inten- s
popor care, în ciuda unei nă, a unor produse rom â Doctorul Emil Goia, ce ţii exprim ate, locuitorii |
„Tovarăşul1* Corbu î-a grele m oşteniri, se arată neşti. C ontravaloarea aces tăţean germ an de origine oraşului Deva adresează ■
tora va putea fi utilizată
a fi plin de speranţă în
rom ână, însoţitor de ini
întregului popor germ an |
trădat pe ceauşescu! viitorul său. Cu gîndul pentru rezolvarea altor m ă al misiunii „M alteser calde şi prieteneşti m ul- I
nevoi presante ale oraşu
de a veni în sprijinul a-
Hilfsdienst", mai adaugă
|
ţum iri.
Se spune că dintre toate prim ul şi l-a am uşinat... N-a cestei speranţe intenţio- lui dum neavoastră. Desi- faptul că solidaritatea D. STRAI AN
anim alele aflate în preaj lătrat, n-a grebânat cu
m a om ului, singurele care ghearele aşa cum ar face
nu-1 trădează sînt calul şi orice jav ră care-şi vede stă"
cîinele. Nu avem ştiinţă ca pînul în prim ejdie... TORTA
9
dictatorul să fi avut în clă A sta l-a costat scum p pe
direa lui de la C.C. un cal... dictator. Colonelul Pîrcălă- (rînduri dedicate In numărul nostru viitor publicăm:
Deşi n-ar trebui exclusă a- bescu o păcălise pe elena
ceastâ ipoteză. ceauşescu şi obţinuse apro" „Călăuzei") TESTAMENTUL POLITIC AL MAREŞALULUI
Vrem să dovedim că to barea ca m uniţia gărzilor
varăşul Corbu, clinele de să intre în păstrarea arm a Flacără tinără ce ne bin-
încredere, supărat probabil tei. Profitase de slabele cu tuie mereu. Ochi rămas pu ION ANTONESCU
pe unul dintre ei, a trădat... noştinţe ale elenei în apli rurea deschis. Amestec de
carea unor strategii care
Nu e vorba de o glum ă bucurie şi speranţă. Pagini
P u r şi sim plu, aţi reţinut i-ar fi fost favorabile. ale sufletului şi fiinţei
La aceasta, cum se ştie,
că în m om entul cînd, colo a contribuit şi generalul noastre. Fiică a istoriei ti In ziua de 8 februarie pentru libertatea cetăţeanu crat cu sediul în Cluj este
nelul Pircălăbescu, şeful nere. Pentru tine, scriu pe a.c. conducerea jurnalului lui, pentru libertatea ini
Milea, care a intervenit ra reprezentat de domnii :
gărzilor patriotice, a pă pid arătînd că Pircălăbescu o coală peste care s-a văr nostru independent de opi ţiativei. In partid sc poate Crişan loan, Rus Iacob şi
truns în cabinetul dictato are o idee bună... sat puritatea cenuşei. nie şi inform are, a făcut înscrie orice cetăţean. Struc Nccula Emilian. Congresiţl
rului, cîinele Corbu a venit De unde tragem conclu Flacără ce ne încălzeşti o vizită de cunoaştere şi tura organizatorică repre partidului se va ţine la în
zia că „tovarăşul" Corbu sufletele ! inform are corectă a citito zintă în m arc şi tipul de ceputul lunii m artie a.c.
P eter W ilhelm e poş Ia trăd at cu bună ştiinţă pe rilor, la unele partide po structură al puterii de stat La sediul Partidului Na
taş de peste 30 de ani. dictator... TIM AR ILEASA litice care au sedii provi ţional Ţ ărănesc-Crcştin şi
zorii
în clădirea fostului
Este doar unul din m i Democrat, discutăm cu dom
nunaţii poştaşi ai Devei, com itet judeţean p.c.r. din în vizită la nii : Rădos Nicolae, preşe
ai judeţului nostru. Pe Deva (lingă parc). dinte, Petreu Liviu. vice
ploaie, pe ninsoare, ar Astfel, într-o ordine pur unele partide preşedinte Domnariu Se-
şiţă sau vînt ei, poştaşii, întîm plătoare, prim a dată bastian, vicepreşedinte, Oa-
cară in spate scrisori, a fost vizitat Partidul De nă O ctavian C onstantin, vi
ziare, veşti bune sau mocrat cu sediul în Cluj. politice cepreşedinte şi Bocşa Gheor-
triste. Aceasta este denum irea co ghe, secretar. Reţinem din
Nenea P eter a dus rectă a partidului, aşa cum prezentarea făcută de in
scrisori şi pe unde îna ne asigură Dl. psihosocio- pentru care luptă. Decizii terlocutori : este prim ul
inte erau case şi gră log Crişan Ioan. Mai departe le mari, fundam entale se partid înregistrat im ediat
dini... De zece ani lu spicuim din prezentarea fă iau prin referendum . în după Revoluţia din 22 De
crează în zona Horea, cută : este un partid care fiecare ju d eţ se înfiinţea cem brie 1989. Se respectă
aducînd şi prim ele scri se legitimează prin revolu ză cîte un Cerc teritorial, vechile tradiţii ale P.N.Ţ.
sori pe adresa ju rn alu ţie, obiectivul principal această structură penetrînd Denum irea de Creştin şi
lui nostru. în curînd se fiind acela de a apăra cu pînă la com ună Partidul Democrat a apărut în ur
va pensiona. Ii dorim ceririle revoluţiei. încă de Democrat cu sediul în Cluj ma unificării Partidului Na
sănătate şi să arate tot la constituire, Partidul De militează pentru a se face ţional Creştin D em ocrat în
aşa de tîn ăr ca în foto m ocrat a pus la temelie politică prin oamenii con fiinţat în 22 Decembrie
grafia alăturată, făcută principiile f'> n‘'iM n-ilc a- ştienţi F.a nivelul judeţu
în 1989. le dem ocraţiei, m iiitînd lui nostru Partidul Dcrno- (Continuare in pag. a 2-a)
