Page 4 - Calauza_1990_02_03
P. 4

Pag.  I                                                                                                 C  Ă  L  Ă  U  Z  A  Nr. 3  JOI  15  FEBRUARIE 1990


              în  după       ,-iU-i  . t                       sfirşit  cu  bine,  dacă  putem                    fină  şi  moale,  sau  din  elas­
            dum inică.  L’u Ol.iU'Ju.   cii                    spune  aşa.  De  regulă   im­                      tic  lat  cu  catarame  de  ar­  Din  agenda
            culaţ  a  aiUnv  h t  idelor                       prudenţele  de  genul  faptei                      gint,  broderii,   mici  broşe.
            desfăşura  fiut-nt.  de.i  d iu ­                  descrise  mai  sus,   se  sol­  Primăvara  asta    Pantoin  balerin,  cu  toc  na   de  lucru  a...
            rnul  ora  f-iină-  aaiom .  ,                     dează  cu  accidente,  unele                       mai   mare  de  cinci  centi­
            Doai  oito  un  i_( nducător  d.                   dc-a  dreptul  tragice.        totuşi  ...         metri,  vor  fi  şi  ei  împodo­  ...Partidul  Liber  De­
            autoturism ,  mai  ..forja"  pe                      Şi  iată  un  astfel  de   e-                    biţi  cu  mici  catarame.  Par-   mocratic Popular Naţio­
            porţiunile  d :\p lf  ale  d ru ­                  xcm plu  .                 Deci,  ne  aşteaptă  o  pri­  desiile  vor  avea,  la  fel,  ac­  nal  al  Poporului  Ecolo­
            mului  din  Goi agiu.  Acolo   nene  pe  bău tură.  „Na",  zice   în  aceeaşi  zi  la  ora  21,       cesorii   gen  catarame   la
            un  echipaj  al  Poliţiei   Ru-   chefliul,  „ce-mi  nuli  puteţi   acelaşi  drum   şi-a  făcut  a-   măvară   liberă.  Ceva  tre­  clapele   de  pe  um eri  sau   gic  şi  Asociat  în  Orga­
            ti.re.  supraveghea  traficul                      pariţia  autoturism ului  3-HD   buie  să  se  petreacă  şi   în   manşete.  nizaţia  Drepturilor  O-
                                      face  !“  am   m artori  că  am                   vestimentaţia  noastră !  Cu.   Răm in  în  continuare,  tot
             atenţiri-.a  pe  ..ei  im prudenţi   băut  acuma".  6393,  care  părea  scăpat  din   lorile   desigur,   să  „trăde­  atit  de  elegante  şi  tricota­  mului
             testînd  alccolscopic  selectiv   în  acel  timp,  din  auto­  puşcă.  La  o  curbă  accen­  ze“  bucuria  m u lt  aşteptată.   jele  de  mină  în  culori  vii
             ne  unu  dintre  participanţi,   turism ul  cu  pricina  m ai  co­  tuată  se  izbeşte  violent  de   Vestimentaţia,   in  întregul   sau  pastelate.  •   D eşteptat,  băut  cafea,
             la  trafic.                                                                                                                   ascultat   buletin  de  ştiri.
                                      boară  trei,  unul  mai  beat   un  stilp  din  beton  şi  de  zi­  ei,  să  ne  ajute  a  fi  oameni   Să  vedem   însă  ce  ne  ofe­
              Dar,  iată  că  un  autotu­                      dul  unui  imobil.  Cu  greu   liberi  in  căutarea  propriei   ră  magazinele  pentru  că  la,
             rism,  l-B-14910,  se  opreşte   decît   altul  şi   în  acelaşi           personalităţi.           urma  urmei,  ele  au  un  rol   •   A juns  la  sediu,  făcut pro­
                                      timp,  toţi  puşi  pe  rele.  sînt  scoşi  din  grăm ada  de
             în  zona   curbelor  dinspre                      fiare  torsionate  căreia  cu   Rochiile  noastre  vor   fi   important   in   încercarea   gram   zilnic  şi  cafea.  •   S tat
                                        Cu  chiu  cu  vai  cei  patru
             G ‘oagiu  Băi  nu  departe  de   sînt  tem peraţi  şi  autovehi­  cîteva  clipe  m ai  înainte  i   frumoase,  în  primul   rînd,   noastră  de  a  fi  în  pas  cu   de  vorbă  cu  tineretul  liber
             locul  de  testare.                                                        nu   datorită   materialului   moda.               despre  libera  circulaţie  a
                                      colul  este  scos  din  drum .   se  zicea   autoturism ,  trei
              Şoferul  coboară,  îşi  face                     cheflii,  unul  mai  acciden­  preţios,  ci  accesoriilor :  dan­           valutei.  •   H otărît  plan  ac­
             d :  lucru  pe  sub  -apota  m o­  Numai  c?  alcoolul  îşi  pune   tat  decît  altul.  tele,  curele  late  din  piele  MIRIAM  tivitate  ideologică,   idem
             torului,  apoi  apasă  pe  ac­  am prenta  tot  mai  m ult  pe   La  volan  se  afla  CIOTA                                   plan  atracţie.   •   H otărît
             celerator  dar  in  m ers  sp n   cheflii.  Care  mai  de   care   CALIN,   din   H unedoara,                                 model  însem ne  partid.   •
                                      era  m ai  agitat  făcînd  afir­
             înapoi.  Suspect  gest  şi  pe­                   care,  cu  greu  îşi  putea  ar­  Horoscopul  copacilor                     Dat  anu n ţ  la  radio  şi  tv.
             riculos  în  acelaşi  timp,  să   m aţii  sancţionate  de  lege.   ticula  cuvintele.  Nu  dato­
             mergi  cu  spatele  pe  serpon-   Si,  nici   m a,   nici  două,   rită  accidentării,  cît   mai   SlM BORINA :  (9—18  februarie)  Napoleon,  B.  Brecht,   •   P riv it  la  tv.  proces  pen­
                                                                                                                                           tru  schimb  de  experienţă.
             Line  în  sus !          CAl.ŢUN  VALENTIN-DO-    ales  băuturii.   (Analiza  de   A.  Lincoln.
               Este  oprit  autovehicolul   REL  se  urcă   la  volanul   laborator  a  stabilit  o  alcoo­  Este  un  arbore  solid  şi  musculos,  larg  şi  puternic.  O   •   Culcat.  •   V isat  Ia  vii­
             De  la  volan  coboară  CAI.-   autoturism ului   şi  pleacă   lem ie  de  1,37  gram e  la  mie).  plantă  frum oasă,  uneori  tăiată  artistic.  Se  adaptează  o-   torul  României.
             ŢUN   VA LENŢI N-DOREL   m ai  departe  în  forţă.  Victimele  sînt   transpor­  ricăror  circum stanţe.  Desigur  visează  luxul,  confortul  (are
             şi  de  la  începutul  discuţiei   Căindu-se   am arnic,   se   tate  la  spital  datorită  bună­  chiar  m ania  grandorii)  dar  poate  la  fel  de  bine  să  doarm ă   CONSTANTIN  STANCU
             este  im pulsiv,  poate  şi  pen­  prezintă,  după  cîteva  zile   voinţei  unor  şoferi  trezi  şi   chiar  sub  stele.  Sănătatea  i-ar  perm ite-o.  Peste  tot,  la  în-
             tru  faptul  că  nu  avea  do­  la  Poliţia  R utieră  şi  depune   la  locul  lor,  aşa  cum  ar   dem înă  nu  cunoaşte  sensul  cuvîntului  :  tim iditate.
             cum entele  asupra   şi  era   spăşit  actele,  ba  îşi  acuză   trebui  să  fie  toţi  cei  aflaţi   Despică  drum ul,  decide,  tranşează,  se  impune.  Foarte
             destul  de  „parfum at"  şi  „prietenii  de  pahar"  dînd   la  volan.      susceptibil,  nu  înţelege  niciodată  glum ele  care  se  fac  pe   Metode
               La  testarea  alcooiscopică   vina  pentru  com portam en­  S-a  stabilit  că  toţi  ocu­  socoteala  lui.  li  place  să  epateze,  să  fie  în  centrul  atenţiei.
             rezultă  că  sc  afla  sub  in­  tul  său  pe,  ANTURAJ.  îşi   panţii  autoturism ului  con­  Pentru  a  ajunge  aici  nu  se  dă  înapoi  de  la  nici  un  sacri­  de  înfrumuseţare
             fluenţa  alcoolului  şi,   nici   prezintă   şi   aceşti   prie­  dus  de  CIOTA  CALIN  sînt   ficiu.  El  este  cel  care  vorbeşte,  decide,  străluceşte.  Incon­
             nu  i  se  explică  bine  la  ce   teni  :  LAZÂRESCU   MA­  răniţi  grav,  unul  avînd  le­  ştient  de  pericol,  are  darul  de  a  se  pune  in  cele  m ai  rele   pentru  ambele  sexe
             pericol  se  expune,  cu  atit   RIN,  GEORGESCU   OVI-   ziuni  corporale  deosebit  de   situaţii,  pentru  că  este  incapabil  de  cea  m ai  elem entară
                                                                                         prevedere.  Din  fericire  iese  întotdeauna  din  ele  cu  m ă­
             mai  m ult  cu  cit  circulaţia   DIU  şi  BOLDDR  TRAIAN,   im portante.   iestrie  Orgolios,  am biţios,  generos,  este  un  optim ist  in­  0   Cleopatra  a  fost  prima
             pe  un  drum   public  cu  tia-   toţi  din  Orăştie,  aceştia  ur-         corigibil.  Va  crede  toată  viaţa  in  moş  Crăciun.  Acest  op­  femeie  care  a  scris  un  ma­
             fic  aglom erat,  că  se  şi  re ­  m înd  să-şi  prim ească  sanc­  POLITIA  RUTIERA   tim ism   îl  conduce  la  cele  m ai  grave  im prudenţe  în  afa­
             pede  la  o  sticlă  de  tărie  a-   ţiunile  pe  m ăsura  faptelor.   A  JUDEŢULUI   ceri,  în  dragoste.                    nual  de  îngrijire  a  fru m u ­
             flată  în  autoturism   şi...  dăi  Din  fericire,  totul   s-a  HUNEDOARA     Este  excesiv  peste  m ăsură.  Sub  aparenţa  braţului  de   seţii.  Ea  îşi  încreţea  părul
                                                                                         fier  este  foarte  influenţabil.  Este  din  lem nul  din  care  se   cu  mîlul  Nilului.
                                                                                         fac  flautele.  O dinioară  din  lem nul  lui  se  făceau  instru­
                                                                                         m ente  muzicale.  Se  dăruie  trup  şi  suflet  cauzelor  pe  care   0   Grecii  antici  îşi  parfu­
                                                                  Mică  publicitate      nu  întotdeauna  şi  le-a  ales  singur.  Lipsit  de  luciditate,   mau  camerele  pentru  com­
                                                                                         crede  că  are  totdeauna  dreptate  şi  se  încăpăţînează  să   baterea  epidemiilor  arzând
                                                                                         facă  ce  crede  el  că  este  bun.  Dispreţuieşte  banii,  e  sen­
                                                                   0   Vind  antenă  para­  sibil.  foarte  rece  dar şi tandru  ;  poate să  se  ataşeze  pînă  la   plante  aromate.
                                                                 bolică,   inclusiv  acceso­  m oarte.  în tr-atît  îşi  face  o  idee  înaltă  despre  amor.  0  In  anii   40— 104   e.n.
                                                                 rii,  pentru  recepţionarea   Cît  priveşte  pe  celălalt  11  consideră  o  plăcută  trecere   bărbaţii  tomnatici  iii  vop­
                                                                 emisiunilor   pe  satelit.   de  tim p  fără  im portanţă.  Foarte  inteligent,  are  spiritul   seau  părul  şi-şi  ascundeau
                                                                 Trăiască   Televiziunea   sintezei.  Reflectă  .decide,  cu  o  capacitate  surprinzătoare.   chelia  sub  un  strat  gros  de
                                                                 liberă  Română !        Are  un  instinct  artistic  foarte  puternic.  O  credinţă  spune   unsoare  neagră.
                                                                                         că  este  dotat  pentru  muzică,  în  orice  caz  are  sim ţul  rit­
                                                                  0   Multimiliardar  do­                                                    0   Etiopenele  îşi  albeau
                                                                 resc  să  înfiinţez  un  m a­  mului.                      MAFALDA        pielea  cu  ghips.
                                                                 re  partid  al  cărui  preşe­
                                                                 dinte  voi  fi.  Susţinători-                                              0   In  Sahara,  spălarea  se
                                                                 rilor  ofer  grase  recom­            TIPOGRAFIA  DEVA                    făcea  cu   nisipul  uscat  al
                                                                 pense.
                                                                                                       a n g a j e a z a                   pustiului.
                                                                  0   Policalijicat,   vind   0   LINOTIPISTI                               0   Grecoaicele  îşi  spălau
                                                                                             0   ZEŢARI-PÂGINATORI
                                                                 „pile"  din  fostul  regim.                                               părul  cu  must  de  mere.
                                                                                             0   STEREOTIPARI
                                                                      INA  deleanu          Condiţii  de  încadrare  potrivii  Legii  nr.  12/1971  şi
               Aşa  arăta  după  accident  —  m aşina  lui  Ciota  Călin !                                                                        Culese  de
                                                                                          57/1974.
                                                                                                                                             FLORINA  IONESCU
               III.  Trebuie  să  arăt  de   cind  întrebarea  nu  reuşea                                         care  nu  i-am   văzut  nici­  —  N -aţi  fost,  în  perioada
             la  început  in  ce  condiţii   să-m i  intre  în  minte.  B.R .  BRUSS                              odată  şi,  în  plus,  sînt  şi   care  a  precedat  pierderea
             ciudate   am    ajuns  aici.   —  De  ce  am  vrut  să  mă                                           foarte  săraci.  Singurii  prie­  mem oriei,  agitat,  chinuit?
             M-am  trezit  intr-o  zi  —  in   omor 7   bîlbîii   în  sfîrşit.                                    teni  pe  care  ii  aveam ,  sînt   Nu  vă  frăm întau  prea  m ulte
             27  septem brie  trecut  —  în-   N-am  vrut  să  mă  omor...                                        m orţi.  Mai  ştiu,  în  fine,  că   griji ?
             tr-o  cam eră  albă.  O  infir­                          Figurina  de  plumb                         aci  nu  sînt  îngrijiţi   decît   X.
             mieră  se  afla  în  preajm a   —  Să  vedem,  zise  ;  în­                                          bolnavii  m intali  şi,   prin   O!  dacă  fusesem  chinuit!
             mea.  Suridca.  Mi-a  spus :  cercaţi  să  vă  am intiţi   ce                                        urm are,  probabil  că  şi  sînt   O!  dacă   fusesem  agitat !
                                      aţi  făcut  alaltăieri.
               —  Merge  bine...  Sînteţi                       vălm ăşeşte  în  m intea  mea   buie  să-mi  fac  problem e  in   considerat  nebun.  Ori,  sînt   O !  dacă  aVusesem  griji !
              -alvat...                 încercam .   Zadarnic.  Nu   pe  m ăsură  ce  îmi  vorbea.  privinţa  asta.  Mi  s-a  spus   în  toate  minţile.  Cum  să-l   fac  să  creadă
               —  Salvat  de  la  ce  ?  am   ştiam   ce  făcusem  cu  o  zi             că  cineva  asigură  tot  ce  e   Medicul  care  se  îngrijeşte   ceea  ce  e  cu  totul  de  ne­
              ntrebat-o.              înainte.  Nici  în  zilele  pre­  A  doua  zi  m-au  m u ta t,   necesar.  Cind  am   întrebat   de  m ine  —  pe  num e  Jean-   crezut ?  D estâinuindu-i  ceea
               Şi-a  pus  degetul  arătător   cedente.   A m intirea   cea   tot  într-o  cam eră  albă   şi   cine  e  persoana,  am   fost   Paul  Colas  —  e  de  vîrsta   ce  ştiu,  ceea  ce  mi  s-a  în-
              a  buze.                mai  recentă  ce  îmi  veni  în   goală,  asta  în  care   sînt   inform at  că  e  cineva  care   mea,  cam   de  treizeci   de   tîm plat,  ceea  ce  ni  s-a  în-
               —  St i  Vi  sc  va  spune   gînd  era  a  unei  conversaţii   acum.  Stau  aici  de  einspre-   nu  doreşte  să  fie  cunoscut,   ani  ;  brunet,  înalt,   mai   tîm plat  nouă  —  prietenilor
              nai  tîrziu.  Pentru  mom ent   pe  care  am  avut-o  cu  unul   zece  zile.   Ştiu  că  a.şeză-   că  fondurile  sosesc   prin   m ult  slab,  cu   ochi  inteli­  mei  şi  mie  —,  a r  fi  însem ­
              dihniţi-vă.  Nu  vă  gindiţi   din  elevii  mei  înainte  de  a   m întul  in  care  stau  e   o    genţi.   E  afabil,   discret,   nat  să-i  întăresc  convinge­
              i  nimic  în  aceeaşi  zi,  sau   părăsi  liceul  din  cartierul   casă  de  sănătate  din  jurul   interm ediul  unei  bănci,  dar   competent.  rea  că  eram    cu  adevărat
              i  doua  zi,  nu  mai  ţin  bine   în  care  profesam.  îm i   ce­  Parisului,  o  casă  de  sănă­  că,  fără  îndoială,  ar  fi  tre­  Mi-a  pus  o  grăm adă  de   nebun.  N-o  făceam   pentru
              uinte,  cind   m -am   trezit,   ruse  o  precizare  asupra  u-   tate  în  care   tratam entul   buit  să  ştiu  mai  m ulte  în   întrebări,  dar  totdeauna  pe   că  speram   să-l  conving  că
                                                                                                             nu
                                                                                         privinţa  asta.  Ori  eu
              im  văzut  un  băiat  aplecat   nui  am ănunt  din  cursul  pe   este  costisitor.  Am  m ai  a-    ocolite,  în  aşa  fel  incit  să   eram   sănătos  m intal  şi  ast­
              isupra  mea  :  un  om  înalt,   care  îl  predam .  Dar  nu  pu­  flat  —  deoarece  cheltuielile   cunoşteam   nimic.  Nu   am   lase  im presia  că  veneau  în   fel  să-mi  recapăt  libertatea
                                                                                                       de  cîţiva
                                                                                         rude,  în  afară
              u  ochelari  m ari  şi  cu   o   team   preciza  ziua...  De  a lt­  m ă  îngrijorau  —  că  nu  tre­  conversaţie  în  mod  firesc.   N-o   voi  recăpăta  şi   asta
              •ifâţisarp  plăcută.  Ţinea  în                                            veri  foarte  îndepărtaţi  pe  Abia  după  opt  zile   m i-a   mi-e  perfect  egal,  deoarece
             mină  o  seringă   hipoder­  fel  era  noapte  cu  ceaţă.                                            vorbit  despre  ceea  ce   el   ştiu  că  şi  eu  voi  m uri  cu-
              mică.  Mi-a  vorbit  am abil   Tim p  de  o  jum ătate  de   La  tipărirea  num erelor  1  şi  2  ale  „Călăuzei"  a   num ea  „tentativa  mea  de   rînd.  Dar  pentru  nim ic  în
              \poi  m-a  întrebat :   oră  m edirui  m-a  chestionai   contribuit,  în  calitatea  de  m aşinist  la  rotativă  şi  dl   sinucidere".  lume  nu  mă  voi  destăinui..
               —  De  re  aţi  vrut  să  vă   cu  răbdare  şi  blîndeţe.  Dar   Ioan  Lupaş.  Omisiunea  trebuie  pusă  pe  seam a  en­  —  Aşa  dar,  îm i  spuse  cu
                                      nu  păstrez  din  acel  dialog
              ■morîti                                            tuziasm ului  justificat  general  al  redactorilor  şi  tipo­  răbdare,   nu  vă   am intiţi   (va  urma)
               L-am  privit  o  clipă  îna­  decît  am intiri  confuze   şi   grafilor  înfrăţiţi.               absolut  nimic ?              în  româneşte  de
             inte  de  a-i  răspunde,  ca  si  sentim entul  cu  totul  se  în­                                    —  Nimic,  doctore.       NECULAI  CHIRICA
                                                                    Colaboratorii  externi  ai  „Călăuzei"  :  Emilia  Gursclii
                             C Ă L  Ă  U  Z  Ă  ®
                                                                 (Chişinău)  Lum iniţa  IMihai  Cioabă  (New  York,  S.U.A.),   H  Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                                                                 Nieolas  Pândaru  (Paris  Franţa).
                   J u r n a l   i r d e p e n d e n t   d e   o p i n i e   şi i n f o r m a r e                     nile  jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                                                                    Acest  num ăr  a  fost  tipărit  de  fraţii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                   R e d a c ţ i a  şi  a d m i n i s t r a ţ i a   •  2 7 0 0  D e v a ,   s t r
                                                                grafi  :  K asicr  Ghcorghe,  Olvos  Ioan  II,  linotipişti,  Po­
              H n r = a   n r .   30, t e l e f o n   1  5 5   45.
                                                                pa  Lucia.  Popa  M aria,  Crişan  Livia  paginatori,  Iepure   H  Aşteptăm  cu  încredere scrisorile  cititorilor
                   Ti D arul   T i p o g r a f i a   D e v a ,   s t r  23   A u g u s t  Dorin  zincograf.  M ihăieş  Nicolae  sterotipar,  Biro  Emc-   Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
              n r   307                                         rik  şi  Ioan  Lupaş  rotativă  şi  m aistrul  Popa  tonei.  diţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4