Page 3 - Calauza_1990_02_04

CALĂ'*ZA NR. 4 JOI, 22 FEBRUARIE 1990
Pag. 3

Despre democraţie şi producţie NE-AM INFORMAT
PENTRU DVS.
— Noi ştim că între uni­ prin sate. Dar, vom putea U rm are telefoanelor p ri­
tăţile producătoare de bu­ Interviu cu dom nul realiza repere de unelte mite de la mai m ulţi cetă­
nuri, întreprinderea jude­ ing. VIOREL NA1*AU, specifice pentru cei care ţeni, la so lk ; ta rea ju rn a­
ţeană de producţie indus­ directorul I.J.IM .I’.S. urm ează să cum pere trac­ lului nostru, Dl. Cornel Ca­
trială şi prestări servicii Deva toare şi alte unelte agri­ tNOfi*( tit/riiT V m iim i • s i ţ ] . ,i| it ju t A U f i«n zan, director al în trep rin ­
Deva sau „industria mică" cole. Desigur, trebuie să se derii de Reţele Energetice
— aşa cum îi zice toată facă ordine cu preţurile, a- a judeţului H unedoara, in­
lumea — are o gamă lar­ dică să nu le mai prim im Salutăm cu prietenie apariţia ziarului in­ form ează că pînă în data
g a se activităţi şi, implicit, Ia nivel de guvern, pentru de la Bucureşti, ci să fie dependent „EXPRES** din Bucureşti, Este una de 15.02.1990, ora 15,00, ta­
de produse. Domnule di­ industria mică, studiază şi rezultatul calculelor noas­ dintre cele mai bune publicaţii pe care le-am rifele ce se aplică la plata
rector, în acest scurt timp va propune actele norm a­ tre reale, a costurilor prac­ energici electrice sînt cele
care a trecut de la Revo­ tive necesare pentru des­ ticate efectiv. Atunci, nu­ ţinut vreodată în mină. Mărturisim că bucuria legale, respectiv 0,G5 lei
luţie, s-a schimbat ceva în centralizarea şi dezvoltarea mai piaţa va decide cine este dublă văzînd printre semnatarii şi con­ kilowatul. jfţjg
structura întreprinderii pc acestei ram uri. poate trăi şi cine nu. De ducătorii noului ziar, numele unora dintre cei
care o conduceţi ? — Se m unceşte in subu­ exem plu, m ulţi producători ÎNTREBARE
— Da. însăşi conducerea nităţile întreprinderii ? vor face pluguri ori sape, mai buni camarazi ai noştri !
unităţii, cu toate verigile — A ctivitatea se află în­ insă ţăranii vor cum păra Doamna Roman M argare­
sale, a fost restructurată. că sub nivelul posibilită­ num ai pe cele mai bune, ta din H unedoara întreabă
S-au schim bat m ulte — de ţilor ce le avem. Din dife­ pe cele mai ieftine. la Televiziunea Română Li­
la nivel de echipă, secţie, rite cauze : deficienţe in n- — O bservăm că deja gîn- beră — dacă dl. Neculai
atelier şi fabrică pînă la provizionare, greutăţi în diţi spre necesitatea unei C onstantin M unteanu de la
structura funcţională la ni­ repararea utilajelor şi, nu economii de piaţă. In a- Către domnii de la Vamă postul de radio „Europa li­
vel de judeţ. Totul, prin în ultim ul rînd, datorită ceaslă com petiţie ce, se beră" (care a fost oaspe­
vot secret. frăm întărilor care mai e- pare, s-a declanşat, cum se Doamna PînJariu Elena din Deva s-a prezentat la redac­ tele acestei instituţii) a pri­
— Dumneavoastră aţi a- xistă în cadrul colectivului. sim te „industria m ică“ fa­ ţie pentru a protesta in mod vehement. Despre ce e vorba. mit telegram a dum neaei
vut voturi împotrivă ? Să ştiţi că, la noi, s-au spus ţă de cea republicană ? 1n ziua de 15.02.1990 s-a prezentat la poftă pentru a expe­ expediată, conform recipisei
— Circa 10 la sută. Un şi s-au spălat păcatele în — Avem cel puţin un dia fiului dumneaei care locuieşte la Paris, o plapumă con­ nr. 027945, în data de 15
procent care trebuie să ne cadrul tuturor colectivelor. pas in faţa industriei mari. fecţionată din pene provenind de la păsările din gospodăria ianuarie 1990 !
dea de gîndit în activita­ A fost un fel de spoveda­ Pentru că industriaşii re­ proprie. De la vama prezentă la această poştă i s-a spus că
tea viitoare. nie sau de m ărturisire ge­ publicani au cam domnit nu are dreptul să expedieze fiului acea plapumă. .. Cel Coji de portocale
— Ce problem e principale nerală, care i-a purificat pe pină acum, aveau reparti­ mult poate să primească o amendă de 5000 lei şi să i se con-
se conturează pentru vii­ oameni. Ne aşteptăm , deci, ţiile şi desfacerea asigura­ fişte plapuma ... Luni, 12 februarie 1990
tor ? la o revigorare a activităţii. te etc. Noi trebuia să aler­ Sună telefonul redacţiei
— C reşterea eficienţei e- — P entru export veţi mai găm atît după m aterie p ri­ De ce, domnilor f Sintcm anunţaţi da către o
eonomice este, de acum în­ da produse ? mă, cit şi pentru desface­ Credeţi cumva că penele respective provin de la porum- doamnă asistentă că la
colo, ideca călăuzitoare a — Fără îndoială. Noi pre­ rea produselor. Avem un bei-poştaşi şi conţin, astfel anumite secrete ? Spitalul judeţean din De­
întregii noastre activităţi. vedem chiar o dezvoltare num ăr de 8 m agazine pro­ va c m are hărmălaie cu
Mă bucur că m ajoritatea prii pentru vînzarea m ăr­ îm părţirea unor ajutoare.
oam enilor au înţeles acest a exportului, m ai ales a- furilor — ceea ce înseam ­ Ni se spune că a fost a-
cînd putem discuta
cum
lucru, necesitatea ca fieca­ direct cu partenerii externi. nă că existăm deja „în nunţată şi poliţia. Ne de­
re efort investit în produc­ piaţă" — şi mai avem o IMPORTANT ne şi preparate din carne) plasăm în m are grabă la
ţie să se soldeze cu bene­ Zilele trecute, de pildă, au experienţă (ce nu poate fi să se distribuie în con­ faţa locului. Curtea spitalu­
fost aici, in biroul meu, un
ficii, cu profit cum nu deloc neglijată) în aprovi­ Din partea Consiliului tinuare pe note dc co­ lui era plină de coji dc
aveam voie să pronunţăm , vest-germ an şi un am eri­ zionare, activitate-cheie M unicipal Provizoriu de menzi (raţie) sau la liber. portocala. O m ulţitne de
pină acum. Apoi, autono­ can. Am încheiat contrac­ pentru viitor. Apoi, ne a- U niune N aţională Deva, Părerile cetăţenilor se p ri­ bolnavi şi cadre medicale,
te pentru nişte containere
mia unităţii — care va de­ şi schele uşoare, dem onta- daplăm m ult mai uşor ce­ se solicită părerea cetă­ mesc în scris atît pc ad ­ angajaţi intr-o dispută cu
veni o realitate — no o- rinţelor cum părătorilor. ţenilor dacă este bine ca resa Consiliului cit şi a privire ta corectitudinea
bligă să gîndim la crearea bilo, necesare in construc­ Deci, sînlem în faţa indus­ produsele alim entare (car­ jurnalului nostru. distribuirii ajutoarelor. Pl­
unor forţe tehnice jos, la ţii. triei republicane, vrem să ită la urm ă, avem m otive
nivelul unde se fabrică bu­ — în înfîm pinarcn ţăra­ păstrăm acest avans. să credem că aceasta se
nurile. nilor veniţi cu ceva pro­ va face aşa cum trebuie.
— In secţii, fabrici etc. duse ? — Vă dorim succes ! De reţinut, insă, urm ătorul
s-a schim bat ceva, struc­ — Deocamdată, avem o aspect : în tim p ce m ai
tural ? trusă-unicut pentru grădi­ Interviu realizat de m ulte persoane se i:\ghc-
— Nu. Comisia form ată nărit, pc care o vom testa R.N. OVIDIll
suiau să „apuce" portocale
din lăzile descarc Ue şi ofe­
rite cu m ultă generozitate
Un om condamnat la moarte ţ de dom nii din U ngarii şi
Austria, şi mai ’.irziu, in
(Continuare din pag. 2) In această perioadă s-a rea campaniei de inşii- \
desfăşurat ancheta de-a luire a colectivizării a- l tim pul discuţiilor c.prinse,
\ la siguranţa din Deva, lungul căreia m i-am dat gricuhurii, pentru că in , un aparat de Uluire. itirt-
, intr-un lot de 25 da a- seama că era un proces Iot erau şi oameni de 1 gistra. Nu înţelegem , sin­
ceri să fim , rostul , pr,ctc-
* i'estaţi printre care şi de intim idare, ca măsu- pe la sate, care se im - \
ţ Nistor loan, şi-acolo am ră de precauţie faţă de potriveau acestui lucru, ţ ncsc" al acelui film , aşa
i fost reţinut sub stare de cele intim plate în Un­ cum nu înţelegem nici cio­
plitele, nelalocul lor, intre
' arest tim p de şase luni. garia şi pentru sprijini- (va urma) \
marc parte din cci aflaţi
in curtea spitalului. Să nc
0 discuţie cu Dl. ALA IN RUNEL (jindim ce ar putea înţelege
ce
vizionează
cei
film ul
(Urmare din pag. 1) ferenţă ea de la cer la pă- Nu exista şom aj. Era vorba Delegaţia judeţului Vas, condusă de Dl. G iu laP u sz- realizat acolo şi difuzat ci­
mint... doar de o criză m orală, ti­ tai, in mijlocul prietenilor hunedoreni... ne ştie pc la ce program
mele sindicatului liber pe — S-ai putea să aveţi nerii nu mai acceptau ve­ Foto : TIMOTK1 i.UCA de televiziune... O ameni
care l-au înfiinţat. Am să dreptate Dar pentru gre- chea ordine m orală, acea buni, să nc gîndim : am
asigur pe toţi francezii eă cşala mea, este de vină is­ F ranţă obosită de prejude­ ajuns oara chiar de rinul
e vorba de un sindicat cu toria scrisă şi ajunsă de la căţi, m orala ci tradiţiona­ lum ii ? Acum , după ce ci­
adevărat liber, unul care dvs. în Franţa. Despre ceau­ lă... Ca să dau un exem plu tit dc. scum p nc-um cîşti-
va putea să apere d repturi­ şescu, care a trăit in vre­ concret — rolul femeii în I gat un loc pc harta Euro­
le m em brilor săi, să nu se mea noastră, există o opi­ societate nu mai crescuse, « pei, să-l ocupăm sub privi­
rezume doar la transm ite­ nie clară la francezi. Insul nu mai evoluase (ie multe 1 Testamentul politic ! rile batjocoritoare ale stră­
rea ordinelor de la structu­ a fost bolnav m intal. Nu a decenii, dacă nu chiar de inilor ? Merită oare. să
ră către muncitori... In fond, fost bolnav de la început un secol... i fim văzuţi im brincindu-ne
ceea ce s-a întîm plat la Boala a intervenit şi s-a a- — Cum aţi găsit că arată al mareşalului j pentru nişte coji de porto-
Mina Deva, mi se pare cu gravat po m ăsura ajunge­ G lielariul ? Aţi intilnit şi i calc ?______________________
adevărat naşterea unui sin­ rii în m iinile sale a tu tu ­ aici o organizaţie sindicală Precizare
dicat liber. Un sindicat ca­ ror pîrghiilor puterii în liberă, puternică ? Ion Antonescu ;
re nu este liber, nu este stat şi partid. Cea mai m are — Da. Voi putea arăta i Consiliul M unicipal P ro­
sindicat... parte de vină o au cei care francezilor că in România * vizoriu de U niune N aţio­
—Aţi mai fost m Româ­ l-au m enţinut pe ccauşes­ există cu adevărat demo­ i (Urmare din pag. 1) ram convins, l’astram faţă nală Deva precizează cu nu
am intirea J
de G erm ania
nia ? cu în acel post de conduce­ craţie, că nu există im ix­ * războiului trecut şi mai > arc dreptul să exercite
re. Cei din jurul lui au a- i Eu am dat Regelui a- vreun control asupra m a­
— Nu. Am venit pentru tiuni politice în treburile ales m -a îndem nat slruc- I terialelor propuse spic pu­
a cunoaşte cîteva organiza­ ccenşi vină precum cei mai sindicatelor. Fiind profesor * eeastâ idee de a o aduce tura mea intelectuală... ? blicare în presă.
apropiaţi
colaboratori ai
ţii sindicale libere şi pen­ de istorie, înţeleg în pro­ i la putere şi el m-a însăr­ G uvernul Goga a ţinut I
tru că, oraşul meu Limo- lui llitler. funzime nişte fenom ene so­ * cinat cu form area guver­ 40 de zile şi om orurile |
ges, este în frăţit cu Ghc- — Există in istoria Fran­ ciale. A tît la M ina Deva, nului. Am refuzai, ne­ începuseră. Regele, im pa- | La încheierea
lariul, ai noştri Irim iţînd ţei, pagini albe ? cînd şi la G helari — în i s voind să trec peste Octa- nicat mi-a încredinţat mie • ediţiei :
deja o parte din ajutoare — Nu există in sensul cel Rom ânia în general, oam e­ vian Goga, pentru care form area guvernului. Am I
in această localitate. mai strict o istorie oficială nii ştiu ce vor şi acest lucru I aveam o m are stim ă. So­ acceptat pentru că prea | o In revista „România
a Franţei. Ceea ce omite * luţia Regelui a fost să literară" se continuă pu­
— Cu cine l-aţi asem ăna mi se pare im portant. in tra în guvern ca m i­ des se schim bau /uver- j
pc ceauşescu ? un grup de cercetători, nu — O ultim ă întrebare. I ele. P entru ce ? O pinia ' blicarea Jurnalului unui
om it alţii. Deşi, despre m ul­ s nistru al A părării N aţio­ scriitor interzis (17 ap ri­
— Cu un am estec diabo­ te nu se vorbeşte clar nici Cum s-a întîm plat eă ora­ nale, pentru că prezenţa publică ştie prea bine j lie — 22 decem brie 1989)
lic dintre Stalin şi ex tre­ în istoria noastră. De pildă, şul Limogcs a ajuns să se I mea în guvern era o m ăr­ cauzele. I intitulat A doua poliţie,
mele lui llitler. Nu e de războiul din Algeria. Li Înfrăţească, să stringă nişte * turie şi o chezăşie că po­ Regele a voit să iutro- ' aparţinînd dom nului Oc-
m irare ca nicolae ceauşus- s-a explicat foarte m ultă legături economice, sociale I litica externă a României ducă în guvern două per- | tavian Paler.
cu s-a autointitulat cşndu­ vrem e copiilor că francezii eu G lielariul ? nu se va schim ba ştiin- soane pe care nu le pu- > • Prietenul nostru Flo-
cător al statului precum a ş-au bătut acolo pentru li- — Sim plu. A sociata p ri­ I du-se că program ul lui team accepta. Am apelai I rian Copeea — tipăreşte
făcut-o şi Antonescil... bei late... m arilor din Franţa f lum i­ * Codrcnnu aducea schim ­ la Codreanu, rugîndu-1 su | la D robcta T urnu Scve-
— îm i perm it să vă în tre­ — Există vre-o legătură nai fiecărui oraş francez l barea acelei politici in 24 înceteze agitaţiile. Cu o- j rin o gazetă excepţio­
rup şi să vă sem nalez că intre revolta tinerilor fran ­ un bilet conţinînd numele de ore şi va orienta ţara cazia acelei convorbiri el J nală. Se intitulează f ti­
intre m areşalul Antonescu cezi din 1968 îm potriva ge­ satelor sau oraşelor rom â­ către G erm ania. Atunci, a recunoscut că nu avea > ni i na.
şi ccauşescu nu există ab­ neralului De Gaulc şi cea neşti. lntîm plarea a fost de * forţat şi contrar uzanţe­ nici un program de gu- I e Cu bucurie sem na­
solut nici o legătură. Intre a tinerim ii rom âne îndrep­ data aceasta deosebit de lor, ca m inistru al A rm a­ vernarc... j| lăm naşterea unei noi
tei să facă declaraţii po­
m ilitarul care avea obliga­ tată îm potriva lui ceau­ fericită. îm i plac oamenii I * litice, cu am făcut-o ! E­ (Va urm a) >• publicaţii hunedorenc —
ţia m orală să reîntregească şescu ? din G helari, inii place loca­ „Colum na", in oraşul
ţara, să o păstreze neocu­ — Nici una. La noi exis­ litatea in sine. Vom reveni I I Haţeg.
pată, şi ccauşescu e o di­ ta societatea de consum. cu şi mai m ulte ajutoare...