Page 1 - Calauza_1990_03_09
P. 1
• « • 9 « « 9
• * * <• S fii V
» « • » * « K
• 9 • 9 t V 8
Jurnal independent de opinie şi informare • Apare sâptamînal Anul I, nr. 9 0 JOI 29 martie 1990 4 pagini 2 lei
I I
Şocul informaţiei „Libertate, egalitate, fraternitate:
O tulburătoare nevoie a explodat în urm a R evoluţiei R om âne : — Iată cele trei cuvinte care sccinţă, această libertate nu poato
nevoia de a spune şi de a afla. Efectele aceslei întirziate explozii s-au ornează frontispiciile prim ăriilor exista decît cu o toleranţă reală
m anifestat în trei etape succesive. M ai întii, s-au scandat m arile ade- noastre din Franţa. faţă de alţii. A flaţi, de asem enea,
văruri în stradă. M ai apoi, adevărurile tu turor au devenit „adevăruri" Anul 1989 a fost m artor al ce că libertatea, dacă oferă DREP
particulare, afişate pe la colţuri de strad ă sub sem nul nevinovatei lebrării bicentenarului Revoluţiei TURI, im pune şi anum ite DA
întrebări : „Cine eşti dum neata, dom nule ... ?” generatoare de con franceze. St. Fargeau-Ponthierry TORII. Iată de ce, DEMOCRA
cluzii ferm e : „Jos-sus cu t o ţ i i î n sfîrşit, aspirînd din nou a se ri nu a scăpat acest evenim ent. Fie ŢIA trebuie cultivată în fiecare
dica la rang de opinie publică, „adevărurile” individuale şi-au căutat care cătun a reconstituit istoria : zi.
un spaţiu m ai generos de afirm are : acela al m ijloacelor mass-m cdia. M oulignon — nobleţea, Jonville P rieteni rom âni, nu scăpaţi şansa
Dacă şocul inform aţiei a fost sesizat nu de m ult doar de un grup — arm ata, St. Fargeau — fuga şi ce vi se oferă acum ; ţara voastră
relativ restrîns de oam eni, astăzi el este sim ţit m ai m ult sau m ai pu arestarea regelui, Tills — ţărăn i posedă toate resursele necesare.
ţin p ertu rb an t de fiecare cetăţean al ţării. Acasă, Ia serviciu, pe stradă mea şi Ponthierry — căderea Ba- Cu sacrificii uneori dificile, un
sau aiurea toată lum ea com entează cu toată lum ea ultim ul reportaj stilici. Abia term inată, sărbători individualism ce perm ite com
al TRL, ultim ul com entariu al Europei Libere, ultim ul articol al zia rea a cedat locul unei noi explozii petiţia, fără a exclude solidarita
ru lu i..., ultim a problem ă a guvernului, a partidelor, a prim ăriei lo revoluţionare: 1989 a văzut pră tea faţă de cei defavorizaţi, veţi
cale ctc. P rivită din dreapta sau clin stingă, dinainte sau dinapoi, buşirea zidului din Berlin, o im reuşi transform area voastră, veţi
„problem a” crispează puterea de înţelegere a om ului sim plu, care, în portantă schim bare de direcţie în putea fi m îndri că sînteţi rom âni
faţa atîtor „ad ev ăruri” credibile sau incredibile, abia ajunge să se mai est, căderea unui tiran în Româ şi că trăiţi în Deva.
în treb e : „Şi totuşi, care este adevărul nia. în orice caz, cu asta vă doresc*.
Am auzit această întrebare partieipînd, în urm ă cu câteva zile, Prieteni din România, aflaţi că
la dialogul liderilor sindicali din mai m ulte întreprinderi şi instituţii libertatea nu poate fi niciodată Consem nat de :
devene. în tru n iţi in sala de şedinţe a I’.T .T.R ., pentru a răspunde în dobîndită in întregim e, căci liber- D. STKAIAN
m od deschis la o altă întrebare : „Este oare nevoie de un m iting a 1 în
tregului oraş pentru ea toţi locuitorii Devei să fie corect şi complet A '> O ► *
inform aţi cu privire la presante problem e de interes generat, pentru Ce plăcere pentru o franţu
ca toţi să-şi poală spune părerea în cunoştinţă de cauză, form ulînd zoaică să ajungă la Deva şi să fie f c> C C V \ -> « c '' C V l ' v' O'£ C' ^ C
primită cu alila prietenie.
St. Dinu Păstraţi această bucurie de a c c * N- \ Ox Vrt ţf
trăi. N ţ (ş \ Q \ N % o . c v ' v v \ v Ca X' V.
(Continuare în pag. a 3-a) Puteţi li minări cu sînteţi Ro
mâni. < rs o - , A V ; e ' -
FU A NC.l.XE CV ENOT cA** 'o v v :
Sfinţirea sediului Politiei... Doamna Francinc Cucnot, pri A ~ Ct 0 i. \ ţ C
mar al oraşului St. Fargcau-Pont- O P o ) o A • X t Q. ^ c V A 0. \ q V C-* U
S intem inform aţi că în data de rele şi în oirourile fostei secu hierry din Franţa, a fost timp de
18 m artie a.c. episcopul Daniel rităţi... două zile oaspete al municipiului \ i. T v. v f v . c* - r> ' •
din partea M itropoliei, îm preună Jurnaiiil nostru — uropuno ca Deva După organizarea unei
cu mai m ulte feţe bisericeşti, în şi poliţiile din judeţul nostru să fie prime misiuni de ajutor acordai
prezenţa a num eroşi ofiţeri şi sfinţite (no referim m ai m ult la României, în luna decembrie,
subofiţeri, a efectuat slujba de sediile acestor poliţii). Rugăm să doamna Cucnot a sosit la Deva
sfinţire a apei, sfinţirea încăperi se insiste m ult la sediile securi pentru a stabili condiţiile unei
lor dînd binecuvântarea celor clin tăţii din Deva, H unedoara şi Pe posibile înfrăţiri între cele două \ - O 1
cadrul Poliţiei Tim işoara. Cu a- troşani. Diavolul pleacă greu de oraşe. La iniţiativa primăriei m u
cest prilej, unic şi incredibil, e- acolo unde se aciuează. nicipale şi a C.M.P.U.N., au fost Culturii, şcoala sportivă, şcoala delegaţie oficială de specialişti să
de muzică şi arte plastice, zona
piscopuî Daniel, a rostit o cuvîn- Mai propunem ca tuturor fâş vizitate cîlcva obiective de inte Istorică Orăştic — Cosieşti), ur- analizeze posibilităţile concrete
ila colaborării in plan social, e-
tare pentru dreptcredincioşii din iilor securişti să li se facă res cultura! şi istoric (Palatul mînd ca in viitorul apropiat o conomic şi cultural.
poliţia creştină şi dem ocrată. o slujbă de lepădare de satana !
Au fost donate din partea bi Dacă vom cădea de acord eu
sericii 15 icoane reprczentînd pe şeful poliţiei, jurnalul nostru va Î S N I M A R I I. N O Ş T R I
Maica Dom nului şi cu M înluitorul, face o colectă publică de biblii V I I T O R :
icoane care vor fi aşezate în pi in- care să fie donate fiecărui poli • M artor la un proces politic
Clpalele puncte fierbinţi ale se ţist... Niciodată nu c tîrziu pen • C um Sc îm puşcă un om căzut
diului poliţiei tru a te întoarce la Dumnezeu ! în genunchi
Din surse neofiei no, afiăm că • IV urm ele generalilor Nulă şi
s-a insistat mai m ul’ pe coridoa I O N P A T R U O C M 1 Milialca
Polu area şi viaţa om u lui
11. Aerul este un amestec gros gaze, vapori, picături şi particule o poluare prin oxid dc carbon
com pus din Td la sută azot, 2] de altă origine sau creşterea a- si plumb.
la sută oxigen şi ceva mai puţin normală a unor consit'uienţi (a- Industria eliberează, in af ară
de 1 la sută argon şi ceva bioxid de cid carbonic). de poluanţi ordinari ca bioxidul
carbon, neon, heliu, nePian, kr:p- Toate acestea au ca bază acti de sulf şi substanţe specifice, ti
lon ,toata acestea sub larmă de vitatea colectivităţilor omeneşti nete substanţe particulare care
urme. In condiţii obişnuite de u- poluarea fiind un rezultat al ac sînt legale direct dc procedeele
midiiate, vaporii dc apă repre tivităţii industriale, dc combustie tehnologice de fabricare cit şi de
produsele fabricate (oxizi dc a-
zintă un volum adiţional de 1— 3 in general, dc obişnuinţe indivi zot, plumb, cadmiu, mercur, mer-
la sută. Totuşi, acrul pe care îl duale (fumatul).
respirăm este m ai m ult decîi un Poluarea prin combustie poale captan, hidrogen sulfurat, fluo-
amestec de gaze. La nivelul so să aibă mai m ulte cauza: rurl, clor, ctc./.
Pentru a determina
riscurile
lului cşantioanelc da aer conţin a) centralele termice şi- elec de acumulare periculoasă a po
şi alte gaze cit şi particule de o- trice, aparatele de încălzire do luării trebuie să sc ţină seama
rigine naturală sau artificială. Li mestice cu cărbune, lemne, gaze, de sursa şi dcnatura poluanţilor,
nele particule, sporii, polenul şi petrol. Acestea produc oxid de dar şi de condiţiile metrologice
altele, care nu pot fi calificate sulf, azot, precum şi particule şi topografice locale.
drept poluanţi, sînt constituenţi din materii diverse şi cu pro Turbulenţa atmosferică este unul
naturali, chiar dacă unii indivizi prietăţi chimice variate ; din mecanismele principale care
sînt incomodaţi (astm bronşic, b) vehicolela cu motor produc împiedică constituirea de mari
rinite, ctc.). atit o poluare prin oxidare foto- concentraţii dc poluanţi.
Poluarea în sens strict lezultă chimică (observată pentru pri
din descărcarea în atmosferă de mară oară la Los Angcles) cit şi l)r. TH EO D O R lîĂ D .U
A m stat eu capul sus şi fără depărtat viaţa de ci, dar sufletul
team ă în faţa judecăţii, după cum Testamentul politie al mareşalului Ion Antonescu meu nu-i va uita niciodată. Poate
stau şi în faţa Justiţiei Suprem e: vei gîndi că tot acolo, lingă mine,
aşa să stai şi tu I Judecata Iui de mîinc va Ii Suprem a voinţă a decis astfel. U ltim a mea dorinţă e să tră trebuie să fie şi ultim ul tău lo
dreaptă şi ne va înălţa. ieşti. Rclrage-te înlr-o m înăstire. caş.
N im eni în această ţară nu a Am fost un învins, au fost şi Scoborînd în m orm ăit eu azi,
servit poporul de jos cu atita S înt pregătit să mor, după cum alţii... m ulţi alţii. După dreaptă Acolo vei găsi liniştea necesară tu miine, no vom înălţa, .-unt si
dragoste, pasiune, dezinteres cum am fost pregătit să sufăr. După judecată, istoria i-a pus la locul sufletului şi bucata de pîine, care
cum si viaţa mea, toată viaţa gur acolo unde va fi singura şi
am servit eu... I-am d at lotul, dc mea, m ai ales In cei patru ani de lor. Ne va pune şi pe noi. azi nu o mai poţi plăti. dreapta răsplată.
Ia m uncă pînă la banul nostru : guvernare, a fost un calvar, a ta, Popoarele în toate tim purile şi Am să rog să fiu îngropat lingă Te strîng în braţele mele cu
de Ia suflet pînă la viaţa noastră, de asem enea, a fost înălţătoare ! peste tot au fost ingrate. Nu re ai mei, care mi-au fost străbuni căldură. Te îm brăţişez cu dra
fără a-i cer nim ic. Nu-i cerem îm preju rările şl oam enii nu gret nim ic, şi nu regreta nim ic şi călăuzitori, acolo la Iancu Nouţ goste.
nici azi. ne-au îngăduit să facem binele pe Să răspundem la ură cu iubire, Voi fi între acei eu care am copi
Jud ecata lui pătim aşă de azi care îm preună am dorit cu atîtn la bine cu m îngîierc, la nedreptate lărit şi am cunoscut şi durerile şi NICI O LACRIMA 1
nu ne înjoseşte şi nu ne atinge. pasiune să-l facem ţării n o astre] cu iertare, lipsurile. îm prejurările ne-au în ION
