Page 2 - Calauza_1990_03_09

Pag. 2 CÂLAUZA Nr. 9 % joi 29 martie 1990

ŞTIM PE CINE VOM ALEGE SA NE CONDUCĂ
Aşa se recrutau teroriştii „Cine-i sănătos să
C u s a u I ă r ă r e ge
STRICT AUTENTIC : "NOTĂ TELEFONICĂ trăiască, cine-i
Ultimii 45 de ani au fost o fim tot tim pul sub stăpîn ?
experienţă am ară pentru acest M ulte naţiuni şi-au jertfit fiii DIN 5. 08. 1989.
popor. A m ară şi m ai ales inutilă. pentru a scăpa de regi. Tinerii bolnav, să moară"
Dar nu cred că asta înseam nă să m artiri din decem brie nu s-au
ne întoarcem în urm ă cu patru- jertfit ca noi să rechem ăm regele. In atenţia prim ului secretar şi a instructorului central :
cinci decenii pentru a continua Ideea de rege se opune ideii Luaţi m ăsuri urgente pentru selecţionarea unui num ăr de 4 tineri Şi dacă em oţiile plecării
ceea ce a fost în treru pt atunci. de dem ocraţie. N -ar fi aşa dacă (băieţi) care să corespundă urm ătoarelor criterii : au fost cum au fost, cele
Noi ne-am născut după m onar­ regele ar fi ales dintre noi. Dar ajungerii in m area m etro­
hie şi e destul de greu să ne i- ca să fii rege, trebuie să ai „sîn- 0 înălţim e : 1,75 — 1,85 polă, au fost cu totul şi cu
m aginăm acele vrem uri. Monar- ge domnesc". E mai de soi „sin- 0 starea sănătăţii : perfectă totul apăsătoare. A eroportul
Iiia ni-i străină, in schim b ne-a gele dom nesc" decît sîngele de T inerii se vor prezenta la Liceul „electronica" Bucureşti, sector II, şi m ai ales oraşul, le-au pus
fost d at să cunoaştem un m onarh rom ân ? Decît sîngele celor ucişi m etrou direct din G ara de Nord, în cursul zilei de m arţi 08.08.1989 celor două rom ânce, aceiaşi
-are ne-a iobăgit îndeajuns spi­ în decem brie, de pildă ? în trebare „Cum ajungem la
ritualiceşte. Poate că titlul de rege ar fi pînă la orele 14,00 şi vor fi însoţiţi de un activist al C.J. U.T.C. care spitalul Fiodorov ?“ ce pu rta
va avea asupra lui un avans de 1500 lei pentru asigurarea defluirii
Cred că trebuie să profităm doar simbolic. Dar în acest caz, chiar num ele m arelui spe­
um va de toată m izeria pe caic ce rost ar mai avea ? în judeţ a tinerilor necorespunzători cerinţelor program ului de pre­ cialist oftalmolog. In pri­
gătire în tabăra de defilare din m unicipiul Bucureşti. Sem nează : Di­
im îndurat-o. făcînd ca ea să nu Noi vrem un preşedinte. Unul m a zi, încercările au
se mai repete. Trebuie să clădim pe care-1 putem alege şi-l putem nu Drăgan, secretar al C.C. al U .T.C ., T ransm ite : Tolontan Gore, P ri­ eşuat. Doamna Lidia T rif îşi
meşte : (sem nătură indescifrabilă).
o societate în care, în loc de regi schim ba dacă nu corespunde. E am inteşte că deţinea nişte
si regine, să fie suverană DEMO­ absurd ca o funcţie — chiar re­ Acestea sînt rîndurile citite de noi într-un caiet conţinînd note te­ num ere de telefon de la am ­
CRAŢIA. gală — să fie ocupată prin moş­ lefonice prim ite de fostul Com itet judeţean H unedoara al u.t.c. Desigur basada rom ână de la Mos­
Dacă- acceptăm regele, el îşi tenire. caietul are destule file interesante, dar, în prim ul rînd, conţinutul cova. Se încearcă m area cu
va revendica drepturile. Un suve­ Noi ne-am născut după rege acestei note telefonice ne-a reţinut în mod special atenţia. Ne putem degetul. R ăspunsul este ne­
gativ „Nu putem să vă a-
ran nu poate (răi oricum şi oriun­ şi nu ne prea vine să M urim întreba la m odul cel m ai serios : pe cine trebuiau să îndepărteze din
jutăm , nu avem cum şi nici
de. Şi din ce să-i dăm .din sărăcia după el. Nici n-am fost educaţi Bucureşti, aceşti tineri găligani ? ee înseam nă cuvîntul „necorespun­ fonduri’. Iar şi iar, pentru
noastră 7 în acest sens. A r fi binevenită zători’’ ? ce prevedea program ul de defilare ? cine îi „ochea” la Bu­ a cîta oară, piedici.
părerea unor oam eni care l-au a- cureşti pe cei care ar fi corespuns înălţim ii şi m usculaturii ? cîţi dintre D oam na Lidia T rif este
Ceauşescu s-ar distra pe seama pucat. Să ne lăm urească m ăcar aceşti tineri poate nevinovaţi au fost atraşi în cursa de a deveni „scu­ hotărîtă să nu renunţe. Re­
noastră dacă am rechem a regele. într-o singură direcţie : i se cîn- tul personal de nădejde al dictatorului” ? vine cu un telefon la am ­
Şi ar avea dreptate : abia am tau şi lui im nuri de slavă ? Sînt întrebări la care se răspunde greu, dar trebuie să le punem. basadă, plînge şi încearcă
scăpat de el şi să aducem altul? să înm oaie inim ile spunînd
De ce noi. rom ânii, trebuie să I.AD1SLAU DARADICS Valeriii R âurcanu că „n-am venit aici pentru
M f l M — M M — fl— mBimPWHRIMiri l‘ H T W H — 8— B — distracţie, ci pentru lum ina
Vînt de Sahara Locuinţe pentru infern ochilor nepoatei’. De data
aceasta, un dom n cu adevă­
ra t domn, pe num ele de
Sîm bătă 10 m artie a.c., din
mai m ulte zone apropiate ora­ Pliveşti şi îţi vine să plîngi. îmi. explică încet, cu răbdare şi care se trage tot necazul. La sub­ R epan, nu num ai că-i pro­
şului Deva, s-au abătut spre noi, Dar în locul celui care priveşte, obidă, că viaţa lor e un coşmar. sol e un adevărat lac de acum u­ m ite, dar o şi ajută cu o
m aşină
şi cu translatoarea.
adevărate vinturi de Sahara. Nori plîng pereţii cu lacrim i de m oar­ Nu cred că vreunul dintre ei a lare a apelor din conductele
Titiana, abia a treia zi, a-
uriaşi, creşteau din haldele de te. depăşit vîrsta de 33 de ani, dar sparte, rău m irositor, acoperit cu junge la doctorul Fiodorov.
steril întunecind totul în jur. Alţi Ce-mi văd ochii, întrece orice toţi îm i arată docum entele con­ m ătasea broaştei, gazdă a m ili­
nori. la fel de am biţioşi, se ros­ posibilă im aginaţie. dam nării lor la o soartă crudă, oanelor de ţîn ţari care işi vor Im ediat, este consultată şi
la puţine zile, i se face pri­
togoleau dinspre Chişcăd.iga. Din Nefericiţii speciei noastre u- toţi sînt bolnavi, toţi au două începe în curind asaltul asupra m a intervenţie. Se aşteaptă,
terenurile însăm inţaie cn griu, mane, condam naţii fostei socie­ sau trei internări pe an prin sa­ oamenilor. v-a izvorî micul izvor de lu­
Ce pot aceşti oameni sâ spună
din apropierea Term ocentralei tăţi comuniste, a tuturor daru ri­ natorii, spitale cu diagnosticul de şi să facă ? m ină în ochi) Titianei ? Do­
nevroză cardiacă şi bronşită ast­
M intia, alţi nori de cenuşă, sc lor diavolului, vitregiţi în viaţă M-am despărţit dc ci avînd sen­ rin ţa a fost m are, dar, reu­
vesteau şi mai răutăcioşi.' pe chiar de a respira acea parte de m atică şi asta nu e totul. O ti- tim entul că fug dintr-o catastrofă şita nu s-a dovedit la fel.
moment, cei oare ne aflam prin aer curat pc care bunul Dumne­ nără m am ă cu vocea trem urîndă fără a-m i salva semenii. Am do­ Se revine cu o nouă inter­
acele zone, ne-am oprit şi am zeu ne-o dă ca să supravieţuim . şi cu ochii în lacrim i îmi spune : rit din toată inim a să-i a ju t şi venţie şi tim pul se scurge,
„fetiţa mea se trezeşte noaptea
răm as o vrem e cu ochii închişi. Blocul 86 din Micro 15 Deva : iar term enul de şedere la
ap. 21, 22,23,24. Locatarii lor mă şi-mi spune că o dor picioarele..." le-am prom is că prin jurnalul li­
Dar, vrind-nevrînd, am sim ţit, asigură că tot blocul se prezintă M-ara cutrem urat. Fetiţa din faţa ber „Călăuza11, cărora s-nu a- Moscova, se încheie. Cele
drept recom pensă efectul aerului în această situaţie sinistră. A b­ mea, căreia nu-i puteam aprecia dresat în scris, voi face cunos­ două, fac calea-ntoarsă a-
aspru şi greu. Cine oare se îm­ solut toate camerele, situaţie ne- vîrsta, era bolnavă dc reum atism . cută nenorocirea vieţii lor. Cînd casă. Doctorul Fiodorov fi­
potriveşte acestor vinturi Saha- intîlnită de m ine pînă acum, sînt Nazaret Petru dc la I.L. Deva, am plecat, oamenii m-nu condus xează o nouă întîlnire pen­
riene ? Nu de alta, dar vor reveni. cu pereţii îm bibaţi cu apă. Bro­ Urs Iosif dc la M ina Munccl, cei­ pînă în faţa blocului ca pe un tru ianuarie 1989. Deci, în­
Am deţinut destul tim p prim ul boane m ari ca nişte lacrimi, ier lalţi, locuiesc poate mai râu înger bun, în grup, părinţi şi tr-un tim p de două luni, sc
loc, nu num ai din ţară, în ceea inclus, igrasie, m iros stătut de decît în peşterile preistorice. copii. Doamne, fă să nu ic înşel cere o altă ieşire peste ho­
ce priveşte poluarea. pivniţă. în băi şi pc pereţi, apa Locatarii nu cer alte locuinţe. speranţa, să pot spera ca prin tare. De la serviciul paşa­
m usteşte do parcă blocui ar fi Ei speră să sc facă o reparaţie a aceste rînduri, să dezm orţim ini­ poarte, răspunsul a fost „nu
TIM AR ILIASÂ fără acoperiş. Locatarii fam ilişti. blocului, cer o evacuare urgentă mile de piatră. se poate, nu avem voie să
dăm asem enea vize’. Şi iar
a apei din subsolul blocului ne la DA VID RUSU
rugăm inţi, lacrim i peste la­
crim i, pînă eînd se obţine
Să nu uitam nicicînd morţii Dreptul la speranţă a doua plecare la Moscova.
Din nou, Domnul Repan, de
Revoluţiei din Decembrie 1989! la am basadă, se dovedeşte
de un real sprijin, ajutînd
Cind revoluţia ne-a adus li­ tăcioase, fără acoperire, de desfi­
bertatea, m ulţi dintre noi, ne-am inţare a unora sau a altora, nu mai m ult decît a r l'i crezut
făcut sem nul crucii şi am spus ne pot duce unde am vrea să oricine. T itiana Costea su­
portă o nouă intervenţie. Se
„Dumnezeu e cu noi“. Şi, dum ­ ajungem . Prea m ulţi sîntem care pare că este cea mai reuşită,
nezeu va fi cu noi, dacă vom şti credem că, ceea ce gîndim este
şi vom avea puterea su fim demni, cel mai bine. Şi iar vin să zic, dar tim pul afectat şederii la
Moscova este prea scurt şi
reali, cinstiţi. Dacă vom şti să să nu vopsim zidurile cu tot felul
înlăturăm ura şi discordia dintre de cuvinte ce nu-şi au rostul a- tratam entul se încheie îna­
inte de vrem e. Din nou, se
noi, dacă vom vieţui pe acest pă- colo. Am văzut zidul din faţa fixează o întîlnire in luna
m înt rom ânesc, în bună înţele­ prim ăriei din Iiia, „îm puternicii” m ai 1989. Se obţine, nu uşor,
gere şi nestinsă iubire. cu două lozinci „R om âni! n u m ai aprobarea celei de a treia
Dar, în aşteptarea trenului, a vrem păm înt pe bani" „Români plecări la Moscova. Din nou
autobuzului, în piaţă, pe stradă, nu m ai vrem să cum părăm pă­ intervenţii pentru bătălia CU
în magazine, în birouri «e vor­ m înt ! F.S.N. — P.C.R.”. Acest valul de întuneric din ochii
beşte mai ceva decît în parla­ zid a fost construit să apere lo­ atît de greu încercaţi. O-
ment. Fiecare este .capabil” de calitatea de inundaţii şi nu de cliiul drept pe care s-a fă­
a interpreta lucrurile, libertatea, cea ce trece cuiva acum, prin cut încercarea răm îne încă
dem ocraţia. Cc-ţi aud urechile, cap. Aşa cum spuneam : avem fără stropul de lum ină. Ul­
omule, din preajm ă ? Nimic alt­ dreptul la opinie, la replică, la tim a întîlnire de la Moscova
ceva decît „jos cu ăla, a fost aşa cuvint. Dar, coi mai m ult avem a fost fixată pentru luna
şi aşa, nu ne servos.e interesele, dreptul la speranţă şi această noiem brie 1989. Nu s-a mai
etc, etc.“ . Cerem şi iar eerc-m, speranţa trebuie sâ o realizăm p u tut ajunge. D oam na Li­
nu ne gîndim ci, deocam dată, si­ nu înverşunaţi şi nici cu cozile dia T iif se zbate iar prin
tuaţia pe care o avem nu ne per­ de topor în aer, ci cu eforturi co­ m em orii şi bătăi la uşi. De
mite mai m ult. Nu vrem să mai mune, cu gînduri bune şi cu d ra­ la M inister la D irecţia sani­
aşteptăm , cit de cit, pînă ne pu­ goste. tară şi din nou la m inister.
nem pe picioare. Discuţiile rău­ TIMAR ILIASÂ Se speră şi se aşteaptă dar
răbdarea parcă a ajuns la
apogeu. S-au cheltuit zeci
Salubritatea, încotro? şi zeci de m ii dc lei, s-au
vărsat cupe de lacrim i şi
T itiana îşi am inteşte de a-
7. Topor din satul Boz, comuna Brănişc.a, a fost in Cehoslovacia
acum ciţiva ani şi ture l-a îneînlat modul cum praghezil, dc exem ­ cclc fraze inum ane „Cine-i
plu, t'cghcază la păstrarea curăţeniei străzilor. Acolo, nu vezi chiş- sănătos, să trăiască, cinc-î
loacc, beţe şi liîrtiuţe aruncate pe jos. Dacă, chiar sc-ntimplă, sc-ntim- bolnav sâ moai'ă”. noastre,
Zilele libertăţii
plă pe buzunarul celui care comite acest fapt. Grupurile de toaletă
din parcări, se află într-o asemenea curăţenie de zici că n-a făcut sperăm să aducă gram ul de
nimeni nici un pas intr-acolo. A uzind aiitea lucruri bune, am luat la lum ină m ult aşteptat. O
pas străzile oraşului Deva şi, zău, prima oară, m-am întrebat unde nouă ajungere la Moscova
este cu totul posibilă,
iar
sini măturătorii de noapte ? Cine ştie ce m-aş mal fi întrebat, dacă recent, de ultim ă oră, prin
în faţa mea, nişte puşti, care semănau a fi şcolari, chiar rostogoleau
nişte hirtii, re num ai voiseră să stea in buzunare. l-am luat la rost Crucea Roşie Internaţională,
şi, oarecum, şi-au recunoscut i'ina, ridicînd hîrliile pe care le-au. a- T itiana M aria Costea are
aprobarea pentru a ajunge
şezat la locul lor, în coşul aflat la mai puţin dc 50 de metri. Stră­ în F ranţa spre a se face o
zile, sînt pudrate cu praf şi după „coasele‘ măturătorilor, mai ales
din zorii zilei, decît din noapte, se ridică cohorte de nori, prin care, intervenţie la ochiul sting.
lu­
D um nezeu să aju te ca
I n nou cadavru descoperit in data de 28.12.1989 la Tim işoara. nu de puţine ori, grăbindu-ne spre servici, n-avem altă cala, de.cît m ina victoriei să trium fe
S-hingiuil şi m altratat, „cirpit" cu pitice tifon, cadav rul are a ne tăia pîrtie. Încotro, salubritatea ? încotro, cei care nu se gin- şi-n ochii Titianei.
inscripţionat pc micul plasture do pc picpl, mimcl;' SîM K'lN... dese să mai reducă din poluarea Devei ? încotro, voi cei care nu vc-
I oto : GAGV -P AR W l l i V I U R S ! \( <!'■( i vă la doi, păşi, să găsească acele coşuri colectoare de hîrtii ? TIMAR ILIASÂ
TIMAR ILIASÂ