Page 3 - Calauza_1990_05_16
P. 3

CĂLĂUZĂ  •   NR.  16,  M A I  1990
                                                                                                                                                          Pag.  3


                        Ş E F I   L A   „ S E C Ţ I A   P Â M Î N T                 «<
                                                                                                     I
             Am  cunoscut  m ulte,  prea  m ul­  sfătuitori.  Doi  cu  sapa,  opt  cu                               Coaja  de  ghips
            te  personaje  pe  care  nu  le  putem    m apa,  vorba  nu  a  proverbului,   gineri  şefi,  pentru  frecuş,  pentru
           uita  uşor.  O are  de  ce ?  Fiindcă   ci  a  adevărului  gol,  goluţ.  Şefi   a  fi  certaţi  că  treaba  nu  merge
           prea  erau   zeloase,  prea  se  dă­  la  „secţia11  păm înt  au  fost  des­  şi  lucrările  erau  m ult  întlrziate.
           deau  rotunde  şi  pline  de  înţe­  tui  care  au  învăţat  lecţia  agri­  C ineva  m -a  în treb at   intr-o  zi :
           lepciune.  Băţoase,   nevoie  m are,   colă,  din  docum entele  ceauşului.   „oare  de  unde  atîta  forţă  şi  pu­
           nici  la  salut  nu-ţi  răspundeau.   M ajoritatea  au  avu t  un  vocabular   tere  la  aceşti  şefi  de  la  secţia
           Vedeau  num ai  pe  cine  voiau  şi   dur,  tăios,  crunt.  M ultora  le  ie­  păm înt ?  N u-i  m ai  apucă  şi  pe
           cind  voiau.   A veau  m aşină  ia   şea  foc  pe  gură,  încît  pentru  o   ei  foam ea,  somnul,  dorul  de  cei
           scară,  cu  care  goneau  In  toate   vrem e,  nu  m ai  ştiai  pe  ce  cărări   de  acasă ?“.  Aş  fi  putut  da  a-
           direcţiile,  chiar  şi  personale.  Cei   s-o  apuci.  De  gura  unuia  cu  sta­  tunci  răspunsul  dar,  nu  l-am   dat.
           de  pe  m argine,   trebuiau  să-i   tură  ce  se  spunea  că  reprezintă   îl  dau  acum,  spunînd  că  foştii
           salute,  că  altfel,  judecata  de  a-   planul  în  agricultura  judeţului,               I
           poi  in tra  în  funcţiune.  B unătate,   m ai  nim eni  nu  a  scăpat.  Că  de­  stăpîni  ai  „tălpii  de  ţară**,   ou   I    Am  tăcut  vrem e  de  cinci  luni  şi  tăcerea  mea  nu  poate  fi  deeît  I
           la  aceştia,  nu  exista  nici  cît  îi   sigur,  tră it  bine,  cum   să  se  poa­  avut  de  grijă  să-şi  rotunjească   1  firească  in  această  învălm ăşeală  de  glasuri,  văicăreli,  venin,  eve-  ■
           negru  sub  unghie.  C hiar  pe  sluj­  tă  coborî  la  nivelul  om ului  de   burta  şi  să-şi   clătească  gura.
           başii  lor  (cei  fără  m aşină  la  sca-   la  sat,  care  vedea  şi  pricepea   C hiar  să-şi  aline  şi  som nul  îna­  I nim ente.  Tot  ceea  ce  am   făcut  în  acest  tim p  a  fost  să  ascult,  să  I
           ■ă),  nu-i  luau  în  „căruţă14,   ii   că  m inciuna  depăşea  chiar  înăl­  inte  de  şedinţele  nocturne.  Po­  m ă  dum iresc  oarecum   asupra  noij  lum i  care  a  venit  fulgerător  ■
           lăsau  să-şi  roadă  pingelele.  în    ţim ea  şefilor  de  la  secţia  păm înt.   sibilităţile  le  erau   nelim itate.   I peste  mine.  Şi  iată,  descopăr  de  m ulte  ori,  cu  foarte  m are  tristeţe,  I
           cam paniile  agricole,  toate  orga­  R ealitatea  producţiilor  a  fost  la   G raba  unora  de  a  ajunge  unde­    coaja  de  ghips  a  unor  confraţi  ai  raei,  şi-mi  spun  :  cei  care  au  vor-  ■
           nele,  specialişti  şi  nespecialişti   jum ătatea  înălţim ii  acestora.  Du­  va,  a  întrecut  orice  m ăsură.  Nici   I bit  « u it  înainte  vorbesc  « u it  şi  acum .  Unii,  cu  uşurinţă  şi  repede  |
           trebuiau  să  fie  în  teren,  să  or­  pă  o  zi  de  v ară  de  cam panie,   barierele  de  cale   ferată,  nu-i    (extrem   de  repede)  s-au  spălat  de  toate  păcatele  fiind  gata.  să  să-  ■
           ganizeze  şi  să  îndrum e  m inciu­  şefii  se  retrăgeau  la  sedii,  unde   puteau  ţine  în  loc.  Acum,  poto­  I vîrşească  altele.  Căci  „zgomotul  face  puţin  bine  şi  binele  face  nu-  I a
                                                                                                       ţin  zgomot4*.
           na.  La  2—3  ţărani,  sau  m eca­  erau  convocaţi  subalternii,  pri­  liţi,  cine  ştie  la  ce  se  gîndesc,  la  I  P entru  ce,  perm anenta  nevoie  de  a  te  scuza  sărind  în  ochii  |
           nizatori,  erau,  se  adunau  8—10  m ari,  preşedinţi  de  CUASC,  in-  viaţa  şi  „activitatea11  lor  de  a-     lum ii  ca  un  vinovat  fără  pricină ?  Cînd  eu,  şi  alţii  ca  mine,  nu  văd  |
                                                                       tunci ?  Or  fi  trecut  la  căinţă ?  I în  fapta  ta  deeît  o  panică  absurdă.  De  fapt,  tu  însuţi  în  adîncul  |
                                                                                                       ciunile,  toată  perfidia,  toate  laşităţile.
                 Privatizare,  dar  cum ?                              G reu  de  crezut.              tău  te  şti  vinovat.  De  aceea  am   vorbit  de  coaja  de  ghips.  Cel  ade-  |
                                                                                                                                        MARIANA  PAXDARU
                                                                                                     I v ărat  e  acolo,  undeva  în  interiorul  ei,  o  m aterie  uşor  de  m odelat  I
             In  sp rijin u l  ideii  de  privatiza­  o  existenţă  com plexă,  individuală   1.  TIMAR  după  chipul  şj  asem ănarea  vrem ii.  Şi  iată  de  ce  eu  nu  am  putut
           re  pledează  însuşi  faptul  univer­  şi  socială,   trebuie  adm is  că  şi             I vorbi  în  calitate  de  poetă  pină  acum.  V orbăria  lor  m i-au  întreţi-
           sal  constatat,  că  om ul  în trep rin ­  interesele  lui  se  afirm ă,  unele  pe         nut  aceeaşi  neîncredere  în  cuvinte,  asaltul  lor  m-au  păstrat  intr-o
           de  acţionînd  sub  im pulsul  inte­  plan  individual,  altele   pe  plan   Un  cuvînt de spus în  istoria  lumii,  cuvîntui  lui  Petru  cel  Mare
                                                                                                     I uim ire  nem ărginită.
           resului  personal,  care  este  moto­  social.
           rul  acţiunilor  sale  conform   dic­  Unele  activităţi  productive  pot                      Eu  sînt  Convinsă  că  ţi-ar  fi  fost  m ult  mai  potrivită  tăcerea.
                                                                                                     I Ia r  ceea  ce  era  de  spus  aş  fi  v rut  să  găsesc  în  viitoarcie  tale  cărţi.
           tonului  francez :  „pas  d'interet,   fi  mai  bine  realizate   de  către   Despro  întemeierea  Rusiei  şi  despre  ţarul  Petru  cel  Mare  s-a  vorbit  in  mai   toate  ocazii­
                                                                                                       Aşa,  sînt  sigură  că  risipirea  p uterii  tale  de  creaţie  se  face  tot  în
           pas  d ’action11,  sau  al  rom ânescu­  indivizi  singulari,  iar  altele   de   le  răsturnărilor  istoriei.  Vizionarii,  şarlatanii  şi  alchimiştii  politici  —  au  recurs  întotdeauna   la
                                                                                                     I modeste  pagini  de  ziar.  D um nezeule  !  Gura  poţi  să  m ă  convingi-dc
           lui  „interesul  poartă  fesul".  către grupe  de  indivizi,  mai  mici   Testamentul  lui  Petru  cel  Marc atunci  cînd  au  voit  să  prevadă  mersul  şi  mai  ales  schimbările
             în   corelaţie  cu  cele  spuse  mai   sau  m ai  m ari,  după  cum   altele,   istoriei.  Se  pare  că  pînă  in  prezent,  cruzimea  şi  viclenia  acestui  împărat,  viziunea  lui,  a  dominat
                                                                                                        adevărul  tău  cînd  tu  nu  ţi-ai  păstrat  nici  m ărar  o  clipă  de  răgaz
           sus,  citez  din  mem orie,  o  frază   de  către  însăşi  societatea  —  sta­  lumea  Europei  şi  nu   numai. Demonicele  lui  prevestiri  s-au  intim plat  aievea  atît  în  politica te­
                                                                                                     I să  te  asculţi,  să  te  purifici,  să-ţi  iasă  clin  singe  şi  carne  toate  mir,-
           a  fostului  profesor  universitar  de   tul  căreia  îi  aparţinem .  ritorială  a  Rusiei,  cît   şi  în  cea  militară,  de  limbă,  dc  influenţă   politică,  economică,  de  vrajbă  şi
           drept  rom an  la   Facultatea  de   La  baza  acestor  form e  de  ac­  împilare...      I
           d rept  din  Cluj,  Ion  C ătuneanu,   tivitate,  stă  interesul  individual   Socotim  atit  de  necesar  astăzi  a  cunoaşte  Testamentul  lui Petru  cel  M are?  întrebarea  nu
           inserată in p refaţa  cursului  său de   cel  de  grup,  sau  cel  statal.  For­  poate  avea  două  răspunsuri.  Cine  nu  cunoaşte  acest  document, riscă  să  piardă  în  politică.  A-
           d rept  rom an  :  „instituţia  dreptu­  mele respective  se  găsesc  uzitate,   proape  toate  prevestirile  împăratului  Rusiei  s-au  adeverit.  Şi  noj  care   sîntem  in  coasta   marii
           lui  de  proprietate  privată,   este   cu  pondere  diferită,  în  toate  sta­  Roşii  —  trebuie  să-l  cunoaştem.  Orice  membru  în  parlamentul  României,  în  adunarea  deputaţi­
           cea  m ai  bună  ;  cînd  se  va  re­  tele  lumii.            lor,  orice  şef  de  partid  —  are  nevoie  de  a  cunoaşte  ce  spunea  Petru  cel  Mare.  Cine  refuză  —  se
           nunţa  la  ea,  lum ea  va  înregisra   In  ce  priveşte  preferinţa   ce   refuză  pe  sine  în  faţa  istoriei...
           neap ărat  un  regres".  Experienţa   trebuie  acordată  uneia  sau  alteia   Lăsăm  astfel  un  final  deschis  discuţiilor—
           consem nată  în  unele  ţări  com u­  dintre  form ele  de  activitate,   a-   ______________________________________________________________________________VALERIL  RAUREANU
           niste  a  dovedit  veracitatea  afir­  ceasta  ţine  de  opţiunea  factoru­
           m aţiei  apreciatului  profesor.  lui  politic  dom inant  în  stat.
             Dacă  ţinem   seam a  că  omul  are  ARON  C.ÎRBOVEANU                          Testamentul  lui  Petru  cel  Mare
                                                                            (continuare  din  nr.  12)  războiu  :  cu  acest  chip  va  face  ca   a  face  ca  naţia  rosienească   să
                                                                         2.  Eu  am  găsit  pe  Roşia   un   pacea  să  agiute  războiului,  şi  răz­  capete  folosuri  de  la  celelafe  n a­
                                                                       Părăuţ,  şi  o  las  un  râu  m are.  boiul  să  agiute  păcei,  in  intere­  ţii,  fărî  a  perde  nim ică  din  ale
                                                                         Iar  m oştenitorii  mei  vor  facc-o   sul  Roşiei,  şi  a  înaintirei  ei  în  în­  sale  proprii11.
                                                                       o  m are  întinsă,  hotărîtă  de  a  face   florire11.                  *   III
                                                                       să  rodiască  Evropa  cea  stîrpită,      &  ii
                                                                       şi  valurile  să  vor  revărsa  peste                         „A  să  am esteca  la  tot  prilejul
                                                                        toate  ştavelele  ce  s’ar  ispiti  nis­  „A  chema  prin  toate  putincioa-   in  toate  pricinile  şi  dezbaterile
                                                                       caiva  m âini  slăbănoage  a  pune   sele  m ijloace  de  la  naţiile  învă­  din  Evropa.  mai  vârtos  in  cele
                                                                       in  potriva  lor,  dacă  Insă  urm aşii   ţate  ale  Evropei,  Gom andiri  in  din  G erm ania,  care  fiind  mai  cu
                                                                       mei  vor  şti  a  îndrepta   direcţia   vrem i  de  războiu,  şi  oam eni  în­  apropiarc,  o  interesează  mai  cu
                                                                       lor :  pentru  aceasta  dar,  dc  le  las   văţaţi  în  vrem e  de  pace,  pentru  seam ăk‘.
                                                                       lor  instrucţiile  urm ătoare,   care
                                                                       li  recom ânduesc  la  a  lor  luare
                                                                       am inte,  ca  să  le  păzească  cu  sta­
                                                                       tornicie :                                                                             l:
                                                                         „A  ţine  pe  naţia   rosienească   0  Kotărire  a  Guvernului  României
                                                                       neprecurm at  într-o  stare  de  răz-
                                                                       boiu,  spre  o  ave  po  soldaţii  pu­
                Mulţimea  din  fotografie,  nu  reprezintă  vreun  miting  organizat   rurea  deprinşi  la  războiu,  nelu-   în  urma  scrisorilor  primite  de  la  cititori  —  prin  care  ni  se  so­
            sau  neorganizat...  E  vorba  doar  de  o  banală  coadă  la  cumpărat   sîndu-o  a  să  răsufla,  de  cât  num ai   licitau  informaţii  în  legătură  cu  locurile  unde  se  predau  :  hirtia
            becuri...  De  unde  se  vede  că  era  bine  să  fie reţinut adresa  omului   pe  câtă  vrem e  va  cere  trebuinţă   desen,  cartoane,  spărturi  sticlă,  nc-am  adresat  d-lui  loan  Vasile,
            de  afaceri  străin  care  aducînd  ajutoare  pe  aceste  meleaguri,  a  scos   de  a  aduce  în  mai  bună  stare  fi­  director  al  l.J.R.V.M.R.  Iluncdoara-Devn,  oare  a  ţinut  să  facă  ur­
            la  un  moment  dat  şi  nişte  becuri  pentru  a  le  face  reclamă.  nanţele  statului,  de  priface  ar­
                Scăpăm greu  dc  întuneric !                           miile,  şi  de  a  alege  prilejul  fa­  mătoarea  precizare :
                                      Foto  şi  text  :  FLORIN  USCATU  vorabil  pentru  a  începe  vre-un  Conform  Ilotărîrii  Guvernului  României,  nr.  330  din  27.03.1990
                                                                                                       începînd  cu  data  de  1  aprilie  a.c.  s-au  îmbunătăţit  substanţial  pre­
                        Unde  sînt generalii  Nuţâ  şi                M ihalea?                        ţurile  dc  achiziţie  de  la  populaţie  pentru  următoarele  materiale
                                                                                                       rrfnlosibilc :
                (U rm are  din  pag.  1)  arm a,  fie  pentru  a  nu  bate   la   brunet  şi  dc  la  aghiotantul  lui...   —  hîrtii-carroanc  —  preţ  achiziţie  populaţie  =   1  lcu/kg ;
                                                                         Prim a  relatare :
                                         ochi  pe  peronul  gării  .şi  eventual                          —  spărturi  sticlă  —  preţ  achiziţie  populaţie  =   0,30  lei/kg ;
                                                                                                va­
                                                                         E ra  vorba  dc  al  cincilea
           m ent  —  a  fost  dintre  cele  mai   In  tren.  Cci   2—3  care  au  fost   gon  de  la  locomotivă.  Desfăşu­  —  acumulatori  auto  —  preţ  achiziţie  populaţie  =  4  lei/kg.
           m ari.  O fiţerii  şi  subofiţerii  dc   dotaţi  cu  pistoale  m itralieră   au
           poliţie  se  aflau  dezarm aţi,  pis­  avut  chiar  nişte  sacoşe  pe   m ă­  rarea  ofiţerilor   şi  subofiţerilor   Se  mai  comunică  cititorilor  următoarele  numere  de  telefon  ale
           toalele  şi  cele  douăsprezece  car­  sură...              s-a  făcut  într-o  ordine  desăvâr­  Secţiilor  l.J.R.V.M.R.  —  de  unde  se  pot  solicita  informaţii  şi  ma­
           tuşe  fiind  predate  în  cutiuţe  din   A larm a  către   cei  care  erau   şită.  Dc  la  un  capăt  al  vagonului   şini  pentru  ridicarea  unor  cantităţi  de  asemenea  materiale.
           carton  la  magazie,  cheia  aceste­  deosebit  de  interesaţi  dc  cei  doi   au  urcat  m aior  Cosma  Doru  şi   #   Secţia  Haţeg   70353   #   Secţia  Petroşani   41964
           ia  aflîndu-se,   la   com andantul   generali,  credem ,  s-a  d at  in  mod   locotenentul  Filipescu  Ghcorghe
           m ilitar  al  inspectoratului.  sigur  după  interceptarea  (obiş­  jar  de  la  celălalt  capăt   m aior   •   Secţia  Brad   51304   9   Secţia  Hunedoara   11048
            D upă  obişnuitele  rap o rtări   c-   nuită  în  m om entele   deosebitei   Bădescu  Virgil  (acum   căpitan)   şi  50783   •   Secţia  Orăştie   42005
           fcctuate  între   diverse  persoane   griji  exprim ate   de  securitate)   şi  plutonier  m ajor  T at  Teodor.
           care  conduceau  arm ata  şi  poli­  convorbirii  locolcntului   colonel   Au  reuşit  să-i  repereze  pe   cei   l.J.R.V.M.R.  Huncdoara-Deva  —  telefon  11108,  str.   Griviţei
           ţia,  s-a  decis  a  se  organiza   o   Rusu  de  la  Arad,  cu  factorii  de   doi  generali.  P rivirile  lor  isco­  nr.  37.
           grupă  dintre  c a d r e l e    de  po­  răspundere  de  la  Deva.  A para­  ditoare  căutau  pe  ceilalţi  m em ­
           liţie   aflate   în  inspectorat,  ca­
                                         tul  de  protecţie  s-a  pus  în  m iş­  b ri  ai  com andoului.  în  com parti­
          dre   care  în  m area   m ajoritate   care,  a  încercat  m arca  cu  degetul,   m ent  se  aflau  cei  doi  generali  şi
          îi  cunoşteau  pe  cci  doi  generali.   dar  nu  se  m ai  puica  face  nimic,   un  cetăţean  însoţiţi  de  un  copil.
          S ingurul  ofiţer  de  securitate  care   trenul  trebuia  să  sosească   în   N um ai  în  pielea  celor  care  tre­  Anuni
          a   fost  ataşat  grupului  (încă   nu                       buiau  să  pătru ndă  în  com parti­
                                         gară...  Se  cerea  adoptată  o  altă
          se  ştie  cu  precizie  dacă  voluntar   t a c t i c ă    pentru   a-i   scoale   m entul  unui  tren  rapid  în  care                          iţic
          sau  a  fost  ataşat  dc  dl.  colonel                       se  aflau  doi  generali,  să  nu  fi   Secţia  întreţinere  Reparaţii  Drumuri  şi  Siguranţa  Circulaţiei  i  L
                                         pe  generali   vii  sau   m orţi  din
          Niculae)  a  fost  dl.  căpitan  Călu-   grupul  celor  foarte-  puţini   care   fost.  Şi  totuşi,  aeoi  oam eni   nu   Deva,  strada  Rîndunicii,  nr.  3/a,  încadrează  personal  muncitor  r_l
          şer...  De  precizat  că  dintre   ca­  au  coordonat  contrarevoluţia  co­  fucut-o...  Nu  înainte  ca  genera­  de  preferinţă  bărbaţi,  în  vederea  calificării  la  locul  de  muncă  în
          drele  M.A.N.  n -a  participat  n i­                                                       meseria  de  asfaltator,  pentru  următoarele  subunităţi  din  cadrul  sec
                                         m unistă.  zău  fost  probabil  citcva   lul  N uţă  să  iasă  pe  coridor  pen­                                   "I
          m eni  în  grupul  celor  3 6  ofiţeri   orc  in  care  nu  stat  ca  pe  jera-   tru   a  se  deplasa  către  voccu...  ţiei  :  Petroşani,  Baru,  Haţeg,  Brad,  llia  şi  Şoimuş.
          şi  subofiţeri.  Toţi  au  fost  civili,   tcc  destui  generali  M.A.N.   sau   (va  urm a)    U  de  preferat  ca  solicitanţii  să  domiciliczc  in  localităţile
          m ultă  vrem e  căutindu-li-se   fe­  M.I.,  destui  alţi  ofiţeri  care  au                 care  se  angajează  sau  în  zonele  limitrofe.
          lurite  bagaje  pentru  a  m asca  fie  prim it  ordjne   de  la  generalul  ION  PATRVOCUl
   1   2   3   4