Page 2 - Calauza_1990_19
P. 2
Pag. 2 CALAUZA Nr. 19 • 1990
Tranziţia plan - piaţă
( sau drumul prin Valea plîngerii)
Tranziţia de la economia cen inflaţiei există în orice economie riile se vînează unele pe altele,
tralizată de plan, la economia de de piaţă însă el se am plifică în am num it-o „valea plîngerii",
piaţă este o problem ă foarte grea faza de tranziţie de la economia prin care va trebui să se treacă
a cărei rezolvare, absolut fără de plan la una de piaţă. pentru a ajunge la bunăstare
istoric, poate da naştere, cel pu Revenind la situaţia din ţara socială şi economică. Creşterea
ţin în fazele iniţiale, la un pu noastră, cred că Rom ânia are un lentă a salariilor reale, inflaţiei
ternic dezechilibru, atît intern punct bun de plecare ; şom aj, penurie de m ărfuri, ne
cit şi extern. în prim ul rînd trebuie spus că m ulţum iri sociale, crize politice,
S tartul este dat de declanşa Rom ânia are un trist avantaj în etc. vor fi fenom ene prezente.
rea violentă a spiralei inflaţiei, faptul £ă populaţia a fost „an Un lucru este sigur : cu cît mă
preţurile cresc rapid (aproape trenată" să rabde. surile de redresare economică
instantaneu), excrcitînd o puter vor fi m ai bine gîndite şi mai
nică presiune asupra salariilor hotărîte, cu cît poporul român
nom inale care la rîndul lor, sînt Material scris după se va arăta m ai înţelegător şi
nevoite să crească în aceeaşi m ai realist în ceea ce priveşte
m ăsură pentru ca puterea de conferinţa ţinută de nivelul im ediat al pretenţiilor, co
cum părare a populaţiei să răm i- d-l Mihai Cotfas, atît trecerea prin această „vale
nă neschim bată. Deoarece sala a răbdării" şi cum pătării se va
riile reprezintă cea mai im por profesor la Universitatea realiza m ai repede.
tantă com ponentă a cheltuielilor din Lund — Suedia, Un al doilea avantaj este fap
de producţie, creşterea lor se va tul că Rom ânia nu m ai are da
reflecta im ediat în preţuri şi februarie 1990 torii externe. Felul cum ele au
m ai mari. Fenom enul are ten fost ram bursate este cunoscut de
l'n prim embrion de bursă a valorilor funcţionează de două dinţă să se accelereze provocînd toată lumea.
o aşa num ită criză a costurilor T ranziţia P lan—P iaţă cere Un al treilea avantaj constă
ori pe sâplămină la „World Trnde Center" st ruda VACI. de producţie care la rîndul lor „curbe de sacrificiu", pînă cînd în faptul că există o forţă de
dim inuează com petitivitatea pro producţia începe să se desfăşoare m uncă relativ bine pregătită şi
duselor interne pe piaţa m ondia pe baze noi. Am să încerc să ieftină.
lă, deci dim inuează exportul şi explic : preţurile de piaţă ridi D ezavantajul Rom âniei esţe le
provoacă ceea ce num im „deze cate vor însem na pe de o parte gat de existenţa unui a p arat de
Primim de la colaboratorul nostru chilibru extern". D im inuarea ce scăderea puterii de cum părare producţiei înbătrînit care nu poa
rerii externe se va reflecta în pentru consum atori, iar pe de te servi în nici un caz la obţi
permanent din Bucureşti scăderea gradului de ocupare a altă parte vor indica m ari posi nerea unor produse pe piaţa
m ondială.
forţei de m uncă adică creşterea
bilităţi de cîştig pentru produ
şom ajului. cători. Deci, factorii de producţie, ca
lată deci, cum de la o situa Dacă oam enii m uncii vor cere pital (în cea m ai m are parte de
Primarul Capitalei şi „ gunoierii"... ţie de dezechilibru local, pe pia m ajorarea salariilor în aceeaşi îm prum ut) şi forţă de m uncă
pot fi în tru niţi şi
(autohtonă)
se
ţa m ărfurilor şi serviciilor,
m ăsură în care preţurile au cres
ajunge la un dezechilibru gene cut, va însem na de fapt o scum puşi în funcţiune cu inteligenţă.
ralizat în întreaga economie, un pire a factorului de producţie, (va urm a)
Cc s-a iiîndit dl. Dan l’redescu toarcă spatele, obiectivelor afla de cantitatea de bani creşte mai forţa de m uncă şi aceasta va ac
in dimineaţa zilei de 30.05.00 ? te în plină activitate şi să se... repede decît productivitatea ţiona ca o frînă în creşterea e- ing. CUCU LIVTU,
Văzînd că toată Capitala strălu retragă. muncii. conomică în general. Această directorul întreprinderii
ceşte de curăţenie, in special în Şi ee Retragere. Şi ce huiduieli Pericolul declanşării spiralei situaţie, cînd preţurile şi sala Materiale de Construcţii Deva
Colcntina, Ferentari şi pe... Ca din partea trecătorilor !
lea Lipscanilor, dînsul a decis Şi cc gunoaie au rămas după
să extindă curăţenia şi în GO domnii „gunoieri". Doamne, ce
LĂNIA, fapt pentru care şi-a de „gunoaie" specifice unei a-
mobilizat gunoierii şi i-a con numite meserii. Chiar şi unele { MESAJ CĂTRE !
centrat milifăreşte Ia... Universi legitimaţii de serviciu, cu dungă \ PRIETENII DIN EUROPA Generalul Nută definea cheia
tate. tricoloră pe una din pagini... * f
Că aceşti „gunoieri", rotofei şi După acţiunea de forţă, prin \ Cu drag, domnişoarelor, i
vînjoşi, fără bătături în palme şi care primarul Dan I’redescu şi (i doamnelor şi domnilor din o- ţ şi numărul de conturi în valută
perciunii tăiaţi „reglementar" ai săi gunoieri au încercat să ) rasul Limogcs — înfrăţit cu l
miroseau de la o poştă a fi sa degaje „intersecţia" — încercare 1 localitatea Ghelari — născuţi J
i odată cu
lariaţii altei „ instituţii de salu soldată cu un usturător eşec, în ! 1911) le doresc multă sănăta- 1 şi aur a familiei prezidenţiale...
mine (la 15 iunie \
britate", nu mai încape îndoială. Piaţa Universităţii s-a aşternut
Unul dintre ei s-a şi „scăpat" pacea. t (e, fericire şi La Mulţi Ani ! / ,
fericire şi La Mulţi Ani :
într-un scurt dialog cu vecinul O pace hintuită de primejdii. NICOLAE STOICA }
său de acţiune, atunci cînd a ex O pace sfîşiată de durerea pe ! satul Govăjdia, eoni. ţ (Urmare din pag. 1) făcut legătura între ordinele date
clamat... „Ordonaţi şefu... îi ples caic toţi o simţim în faţa acelor Ghelari — România de eşaloanele superioare care au
nesc cu măturoiul sau nu ?". martiri grevişti ai foamei, care stabilit m etodele de reprim are şi
Nu mai contează pentru isto orice s-ar spune în Buletinele cunoaştem foarte bine rolul şi pe cele de execuţie.
rie, ce i-a răspuns „şefu" mitin Medicale se află mai aproape locul fiecărei piese, precum Omul ce a ştiut de la cine pri
gului său subaltern. de Moarte decît de Viaţă. In atenţia beneficiarilor şi cum arc ca dreptul să se m eşte ordinele şi cui trebuie să
Ce contează şi va atîrna greu La ora cînd s-au întîmplat ce deplaseze pe această tablă. le transm ită. Deasemeni, bănuim
în balanţa datoriei sînt faptele, le relatate mai sus nu se pro I L P. P. „P EC O " Deva Deci, se fac ultim ile a ran ja că N uţă cunoştea şi num ărul real
in special un fapt ieşit lin co dusese cutremurul. I’oate că dl. mente, totul este gata, ne aflăm al m orţilor
mun. Dan Predescu, a simţit cutre în ultimul timp se constată pe data de 17 decem brie 1989 la Dar cea mai m are valoare pe
După năvala vitejilor cu mă murul şi poate că I-a interpre Tim işoara, pionii se mişcă, în care o deţinea acesta, consta Ii»
turoaie şi tomberoane, bălani la tat la justa Iui valoare : de pe că o serie de beneficiari ai în cepe partida. faptul că avea cheia şi num ărul
faţă şi proaspăt raşi, care s-au deapsă şi avertisment date de treprinderii pentru livrarea Cea mai im portantă piesă intră de conturi în valută şi a u r a
comportat exact la înălţimea le- Dumnezeu. produselor petroliere „PECO" in joc, aceasta fiind N uţă Con fam iliei prezidenţiale. V aluta şi
furilor groase, pe care le primesc Poate că şi domnii „gunoieri" Deva utilizează pentru ridi stantin. Pe tabla de şah este con aurul poporului. Astfel că, dacă
o dată pe lună — în zona Uni au simţit cutremurul. carea carburanţilor mijloace sem nat ca Rege. Probabil vă ţinem seama de regulile de la
versităţii au apărut ca din pă- Poate l-a simţit şi dl. Chiţac, puneţi întrebarea de ce Rege ? şah. regele trebuia ap ărat cu
mînt foarte mulţi ziarişti şi ea- regizorul din umbră al „eveni de transport care nu sînt a- Pentru sim plul motiv că Nuţă orice preţ. G reu de crezut că a-
mermani străini, care au început mentelor" din acea dimineaţă menajate în mod corespun cesta este mort. M oartea lui ar
să filmeze de zor. din Piaţa Universităţii... ! zător şi, din această cauză, se a fost şeful com andam entului însem na pierderea de către popor
Se pare că „băieţii d-lui l’re pot genera o serie de acci M.I. de la Tim işoara în perioada a valutei şi aurului din băncile
descu", au cu toţii intoleranţă la Martor ocular dente, 17—22 decem brie 1989. Omul ce a lumii.
"Umări fiindcă s-au grăbit să în ŞTKFAN DlNCĂ
Ne referim, în mod deose
bit, la maşinile care intră în
depozitele „PECO" şi care Semn înfricoşător întîmplat
trebuie să fie amenajate şi
Tineri, să visăm! pregătite cu toate dotările o- în biserica din Vlâdeni
bligatorii, reglementate prin
în tim pul cutrem urului recent
că a avut loc un cutrem ur. Sem
Adolescenţi pe mare normele P.S.I. din data de 30 mai, în biserica nul cel înfricoşat s-a petrecut
De asemenea, aceste auto
vehicule trebuie să prezinte din Vlădeni, jud. Ialom iţa, avînd în clipa în care, în mod cu toiul
cel
neobişnuit —
policandrul
hram ul Sfîntul Nicolae, se făcea
Ce bine ar fi, poate, dacă am refuză recunoştinţa ! Cu aceasta, siguranţă în exploatare, iar slujba de înm orm intare. în clipa mare de la biserică s-a smuls
rămîne pentru totdeauna elevi! cred, am spus aproape totul des platformele maşinilor — în cînd s-a produs cutrem urul, pur şi simplu din beton şi a că
Anii de liceu — vise şi speranţă, pre neodihna lor pentru a ne AUREL MODONEA credincioşii veniţi să-l întîm pine zut cu marc zgomot pe podea.
lumini şi umbre, uneori. Dar. călăuzi paşii spre o ţară necu pe ultim ul drum pe cel decedat, M artorii oculari declară că s-a
cel mai m u l t : basm şi feerie in noscută şi fermecată: adolescenţa, (Continuare în pag. a 4-a) au fugit cu toţii afară din bise produs o m are hărm ălaie şi O în
calea nemilosului tim p ! Timpul trece... Şi e firesc să •A V Z A V W A V A W .W , W A - rică. A răm as înăuntru absorbit tunecim e neobişnuită în clipa In
Trebuie să se ştie că, văzut de ne cuprindă regretele, chiar şi cu totul de slujba pe care o ofi care a căzut policandrul biseri
la distanţă, tabloul şcolii nu este atunci cînd vom ajunge la vîrsta i O ÎNTREBARE |i cia, doar preotul Nicolae Ior- cii zidite în urm ă cu 150 de ani.
re a l: de-o parte, doar profesori maturităţii. Pentru că ne vom da dache şi... m ortul care n-a mai Ştirea ne.a fost com unicată de
posomoriţi sau nervoşi, de alta, seama că, întotdeauna, sintem şi DE LA OAMENI î; putut să dea bir cu fugiţii din doam na Eugenia Petrişor, fiica
numai elevi cu obrajii scăldaţi ghearele celei cu coasa. N um ai preotului Nicolae Iordache din
de zimbete. Adevărul despre vom rămîne doar nişte simpli Ne-au vizitat la redacţie îj într-un tîrziu, dascălul a în Vlădeni.
elevi la şcoala vieţii. Dar, pînă doam nele Neculai M argareta
şcoală rămîne unul singur : Aici drăznit să intre şi să-l tragă de
atunci, fără a ne atribui califica şi S trugariu Rozalia, care, >| VALERIU RÂUREANU
in compania derivatelor, studiind în num ele a mai m ultor oa-!| m înecă pe preot şi sâ-1 anunţe
sistemul muscular la broască, tive de buni sau răi, trebuie să meni ai m uncii de la Intre- JI
se ştie că sîntem numai adoles
privind foaia ,,mută“ a caietului prinderea de panificaţie —
cenţi „care învaţă să meargă pe vor să întrebe conducerea — !>
de teză (care nu ştie să ne şop de ce la unii dintre recenţii jl M i c a p u b l i c i t a t e
tească versuri de Marin Sorescu), valuri în picioare“ ! pensionaţi li s-au acordatjj
aici, aşezăm primele cărămizi lo DANIELA MIIIÂILA, prim e (pentru activitatea d e -i VÎND maşină de tricotat manuală, DOPLETA, producţie ce
I iar altor, nu ?
temelia propriului viitor şi ne I ■ pusă) ţ hoslovacă, cu 382 de ^ice şi două fonturi. Informaţii Hunedoara,
dobîndim o parte din calităţile elevă clasa a Xl-a, i[ R edactor de serviciu telefon 15613, între orele 12 şi 17.
umane. Dascălii sînt ghizii care liceul „Dccclial" Deva V iV » "> W iW .V rtW ri- iV rtV iV V
